Creșterea economică de 2% din PIB anunțată pe 2023 este una nu doar dezamăgitoare, dar mai ales înșelătoare, pentru că ascunde, de fapt, o involuție masivă a României, arată mai mulți experți în economie consultați de „Europa Liberă“. Ținând cont că 4,4% din PIB au reprezentat anul trecut banii UE, devine clar că fără aceștia România ar fi fost acum într-o recesiune profundă.
Toți experții interpelați de jurnalistul Adrian Ardelean au spus același lucru: că veniturile au crescut artificial, alimentând inflația în lipsa unei creșteri reale a economiei, și că tot ceea ce se raportează este iluzoriu. Scadența va veni în câțiva ani, poate chiar din 2025, pe măsură ce banii din fonduri europene se vor împuțina, iar datoriile galopante făcute de regimul Iohannis-PSD-PNL vor trebui plătite.
Economistul Cristian Păun, profesor universitar la ASE, a explicat: „Salariul minim nu are nicio legătură cu mersul economiei sau cu posibilitatea reală de a fi plătit de cel care-l plătește în realitate – consumatorul. Creșterea salariului minim s-a făcut, de cele mai multe ori, în condițiile în care productivitatea muncii a fost în scădere, valoarea adăugată a avut o dinamică mai redusă sau în condițiile în care producția industrială a scăzut și ea semnificativ. Creșterea economică s-a făcut mai mult pe datorie și deficit excesiv. Și mult ancorată de consum, nu de investiții sau producție. În PIB regăsim deficitul și datoria publică. La un deficit de 5-7% din PIB, înseamnă că mult din ce adaugi la PIB-ul anual (desigur, valori nominale) se regăsește în această creștere economică iluzorie. Dacă mai împărțim acest PIB crescut destul de artificial – pe bani europeni, pe deficit excesiv, pe împrumuturi – la o populație care scade prin migrație sau spor natural negativ, iluzia bunăstării, dată de PIB/locuitor, este și mai mare. Devenim «tigrii universului» cu aceleași autostrăzi sau spitale lipsă”.
Un alt profesor universitar, economistul Bogdan Glăvan, e foarte plastic în descrierea situației: „Ținând cont că România a primit un transfer de resurse – asistență externă – de 4,4% din PIB, creșterea economică înregistrată de 2% reflectă, în realitate, o evoluție negativă a economiei. Am încheiat anul 2023 cu a doua cea mai mare rată a inflației din UE, ceea ce reprezintă o altă contraperformanță. Având în vedere relativa autonomie energetică, România ar fi trebuit să aibă printre cele mai mici scumpiri ale energiei din UE și, implicit, una din cele mai mici rate ale inflației din Europa. România este asemenea unui pacient schilodit de politici publice greșite și care primește o doză mare de anestezic, astfel încât momentan, și pe parcursul anului 2024, nu simte durerea acestor chinuri”.
– Advertisement –
Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, spune că trebuie să ne așteptăm la nota de plată a deficitelor excesive – altfel spus, Guvernul trăiește pe datorie și ne va pune, la un moment dat, să-i achităm facturile. „În primul rând, avem la dispoziție foarte multe fonduri europene și primim mai mult decât contribuim, asta face diferența dintre noi, de exemplu, și o economie din Vest. Am ajuns să avem un deficit mare de cont curent și public, acesta va veni la scadență, cineva trebuie să plătească”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
CITIȚI ȘI: