Rațiunea a învins la PNL: fostul președinte al partidului, Crin Antonescu, nu se va regăsi pe lista candidaților pentru alegerile europarlamentare, din 26 mai.
Deși lista nu a fost anunțată oficial, iar conducerea partidului evită deocamdată să confirme, decizia a fost luată și nu mai poate fi întoarsă. Lista, care nu e 100% finalizată, va fi prezentată de conducerea PNL, spre validare, Biroului Politic Național (BPN), în luna februarie.
În cazul lui Crin Antonescu, care și-a depus candidatura pentru un mandat de europarlamentar, existau patru variante:
- să ocupe locul 1 pe listă;
- să ocupe un loc eligibil (între primele 7-8), dar nu în primele trei, pentru a nu fi foarte vizibil;
- să ocupe un loc greu eligibil sau chiar neeligibil (în zona 8-10);
- să nu fie trecut pe listă deloc.
După lungi analize, s-a optat pentru varianta a patra, cea mai rațională dintre toate. Cinci argumente au fost decisive:
- asocierea puternică a imaginii lui Antonescu cu PSD, după aventura catastrofală numită USL, în care el, Antonescu, a implicat PNL în perioada 2010-2014 (ultimul mandat de parlamentar, 2012-2016, și l-a obținut în Teleorman, braț la braț cu Dragnea sub sigla USL);
Vremuri USL-iste: Antonescu, între Dragnea și Ponta - dispariția lui Antonescu timp de patru ani de pe scena publică, perioadă în care n-a făcut nimic, n-a construit nimic, doar a hibernat (mai ales la Bruxelles, pe banii soției-europarlamentar);
- cota electorală scăzută a lui Antonescu, urât de foștii electori PDL-iști și disprețuit de vechii PNL-iști (care s-au simțit trădați de piruetele politice care au culminat cu dispariția sa);
- faptul că, după ce ar obține mandatul de europarlamentar, Antonescu ar aduce mai multe deservicii partidului, prin lenea sa proverbială (în Parlamentul României avea prezență de 2-3% în fiecare sesiune), prin declarațiile bezmetice sau prin orgoliul său nefundamentat pe nimic;
- mesajele transmise în ultima vreme, de când s-a reactivat.
Aceste mesaje au intrat practic în coliziune cu noua doctrină a PNL (pro-justiție, anti-corupție, anti-PSD). Trei mesaje au fost de-a dreptul catastrofale, semn că Antonescu nu cunoaște traiectoria partidului în numele căruia vrea să candideze:
- pro-USL („USL a fost o construcție bună pentru România”);
- anti-justiție și pro-PSD („Nu moare România dacă se dă ordonanța și scapă Dragnea de un proces”);
- pro-Dăncilă („Nu văd de ce foarte mulți oameni insistă să jignească această femeie”).
Cine va candida pe locuri eligibile
Certitudini pe lista PNL, în primele 8 locuri, sunt următorii:
- Siegfried Mureșan (europarlamentar, purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European – PPE)
- Vasile Blaga (fost președinte al partidului)
- Mircea Hava (primarul orașului Alba-Iulia)
- Marian-Jean Marinescu (europarlamentar)
- Daniel Buda (europarlamentar)
- Vlad Nistor (istoric)
Cu multe semne de întrebare este Cristian Bușoi, pe seama căruia se discută intens în partid (puține argumente pro și multe argumente contra).
Este posibilă o surpriză din zona antreprenorială, pe o poziție fruntașă, poate chiar cap de listă. Cel cu șanse mari să obțină o astfel de nominalizare este Dragoș Anastasiu, patronul grupului Eurolines.
