Alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 au fost, în ceea ce privește segmentul reformist și pro-european din România, o tragică repetiție a celor locale și europarlamentare de astă-vară. Trei mini-partide, SENS, REPER și DREPT, au „rupt“ un total de 5,6% din voturile electoratului care vrea modernizarea țării, direcționându-le – nu știm dacă voit sau nu – către PSD și AUR (în principal), prin redistribuire. Se pune întrebarea: ce rămâne de făcut?
Eșecul dur de la alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie, când facțiunile orgolioase desprinse din USR au adunat împreună circa 8% din voturi, dar au ratat (cu o excepție) obiectivele, nu a fost o învățătură de minte, iar situația s-a repetat cu consecințe dramatice pentru democrația românească și la alegerile parlamentare din 1 decembrie.
Ziaristii.com a făcut astă-vară, imediat după alegerile europarlamentare și locale, o serie de analize în care se arătau greșelile comise de politicienii din tabăra reformistă, greșeli care s-au soldat cu triumful colosului PSD-PNL și un eșec total al taberei reformiste. Alianța Dreapta Unită, formată din USR, Forța Dreptei și PMP, a luat doar 8,9% la europarlamentare, iar la locale s-au pierdut majoritatea primăriilor importante cucerite în 2020.
Candidații independenți și REPER au luat împreună, la europarlamentare, aproximativ 8%, adică ar fi dublat scorul forțelor reformiste dacă nu ar fi decis să meargă fiecare pe cont propriu. Cu excepția lui Nicu Ștefănuță, candidat independent care a intrat surprinzător în Parlamentul European, pentru un nou mandat, după ce a luat 3,04% din voturi la nivel național, ceilalți au eșuat. REPER-ul lui Cioloș a luat 3,77% și n-a făcut pragul electoral de 5% pentru partide, la fel și independentul Vlad Gheorghe, care a luat 2,46% (pragul pentru independenți era de 3%).
– Advertisement –
Mini-candidații au rupt de la USR cel puțin 5,6% la alegerile parlamentare
Situația s-a repetat în alegerile parlamentare de la 1 decembrie. De data aceasta, niciunul dintre mini-candidați n-a mai reușit să se apropie măcar de pragul electoral. SENS-ul lui Nicu Ștefănuță a făcut 2,84%, REPER-ul Ramonei Strugariu (Cioloș s-a retras între timp din prim-planul vieții politice) a luat doar 1,36%, iar DREPT-ul lui Vlad Gheorghe – 1,23%.
Luate fiecare în parte, aceste formațiuni n-au însemnat, literalmente, nimic, fiind înghițite de vâltoarea evenimentelor și a mizei. Dacă le adunăm, vedem însă că aceste trei partidulețe fondate de foști membri USR nemulțumiți că nu li se rezerva un rol mai important în vechiul partid au „rupt“, în total, peste 5,6% din totalul voturilor electoratului pro-european.
O simplă adunare a acestui procent la cel obținut finalmente de USR ar fi urcat scorul acestuia la peste 17,8%. Dar știm deja că lucrurile sunt în politică mult mai complicate în politică decât aritmetica de clasa a II-a. Toate atacurile lansate de cei care au plecat din USR (de obicei, cu scandal) au lăsat urme în rândurile electoratului, învrăjbind oameni care, de fapt, au scopuri comune. Fără aceste permanente atacuri și scandaluri, fără bârfele, ura și invidia care au ieșit la suprafață spre marea bucurie a televiziunilor controlate de oligarhi, probabil că acum ar fi fost șanse bune ca scorul USR să fi fost apropiat chiar de 20%, ceea ce ar fi schimbat mult raportul de forțe din noul Parlament.
În lipsa acestei atitudini pragmatice, vedem că USR a luat la alegerile parlamentare 12,22%. Cei 5,6% cumulați din dreptul celorlalte trei grupuscule vor fi redistribuiți, partea leului (cam 4%) urmând să meargă la PSD și AUR, adică exact la partidele împotriva cărora liderii REPER, SENS și DREPT pretind că luptă.
– Advertisement –
Orgolii imense, electorat puțin. Lecția logică ar fi reunificarea forțelor pro-europene și reformatoare, dar această perspectivă e destul de improbabilă
E foarte greu de spus acum cât din ce s-a întâmplat a fost rezultatul orgoliilor, al goanei după funcții și poziții eligibile pe liste, al principiilor ori pur și simplu al unor complicități cu forțe externe partidului, care au căutat și găsit oameni dispuși să facă jocuri pentru a fărâmița opoziția pro-europeană.
În mod normal, astfel de gânduri ar putea fi respinse ca paranoice, dar ceea ce trăiește România în ultimele luni face ca niciun scenariu să nu mai pară nebunesc. În plus, imixtiunea serviciilor în politică și viața publică, brusca apariție a AUR după ce alegerile europarlamentare din 2019 au băgat în alertă tot sistemul de putere din România, fac dintr-o dată plauzibilă și această ipoteză a unui plan de mărunțire până la irelevanță a forțelor democratice pro-europene și reformiste.
După acest dramatic eșec de la alegerile parlamentare, succesiv eșecului de la alegerile locale și europarlamentare din vară, ar trebui să ducă la o concluzie logică: orgolioșii lideri ai SENS, REPER și DREPT să înțeleagă că în acest moment inițiativele lor nu ajută decât forțele ostile României și structurile securist-cleptocratice care controlează încă osatura statului.
Lecția alegerilor ar trebui să fie revenirea politicienilor din SENS, REPER și DREPT la negocieri și atitudine rezonabilă față de partidul de la care au plecat, USR. O reunificare a forțelor pro-europene, în fața imensei crize care s-a abătut peste România, ar fi concluzia logică a acestor alegeri.
Foarte probabil, însă, acest lucru nu se va întâmpla. Aceste micro-grupări vor intra în adormire și, dacă nu vor dispărea complet între timp, vor fi readuse la viață în pragul următoarelor alegeri – fie ele peste patru ani, fie anticipate -, ca să rupă din nou din voturile electoratului reformator și pro-european.