După „pauza de Sărbători” (că erau osteniți după alegerile ratate/anulate), liderii partidelor din coaliția guvernamentală, PSD-PNL-UDMR, plus eternul Varujan Pambuccian de la Minorități, s-au strâns miercuri seară la Palatul Victoria, pentru prima ședință de coaliție din acest an.
Liderii coaliției n-au avut timp de probleme administrative ale țării, cum ar fi bugetul sau efectele Ordonanței Austerității. S-au concentrat pe două probleme strict politice: data alegerilor prezidențiale și candidatura lui Crin Antonescu din partea coaliției.
A treia dată a alegerilor, după o anulare și o amânare
Conform deciziei de miercuri, alegerile prezidențiale vor avea loc în luna mai:
- turul 1 – 4 mai;
- turul 2 – 18 mai.
Astfel, alegerile ar urma să aibă loc la două săptămâni după Paşte (pe 20 aprilie pică atât Paștele ortodox, cât și cel catolic).
– Advertisement –
În discuție a mai fost și varianta 11/25 mai, la care s-a renunțat momentan, dar nu e sigur că data alegerilor nu va fi schimbată din nou!
Precedent există: după anularea alegerilor din 24 noiembrie / 8 decembrie 2024, coaliția a comunicat, „pe surse” – într-o zi de sâmbătă, pe 28 decembrie, între Crăciun și Anul Nou! –, că alegerile prezidențiale vor avea loc pe 23 martie și 6 aprilie.
Acum, față de respectiva variantă, amânarea e de 6 săptămâni!
– Advertisement –
În cadrul discuțiilor, delegația PNL (condusă de președintele interimar Ilie Bolojan) a susținut ca alegerile să aibă loc cât mai repede posibil, adică în martie – aprilie, înainte de Paște. PSD și-a impus însă punctul de vedere, dictând o nouă amânare, până în luna mai.
PSD revine nostalgic la „duminica orbului”, Iohannis se apropie de recordul lui Iliescu
Pentru PSD (urmașul FSN) este și o opțiune simbolică: 18 mai este foarte aproape de 20 mai, „duminica orbului” din 1990, când Ion Iliescu era ales președinte cu 85,07% (Radu Câmpeanu – 10,64%, Ion Rațiu – 4,29%), iar FSN (precursorul PSD) obținea 67,02% la Senat și 66,31% la Camera Deputaților.
De atunci, alegerile prezdențiale n-au mai avut loc niciodată primăvara, ci doar în toamnă – iarnă (din septembrie până în decembrie).
Beneficiar direct al deciziei de miercuri este Klaus Iohannis, care-și prelungește cei 10 ani de mandat cu cel puțin 5 luni (până la depunerea jurământului de către succesorul său).
Klaus Iohannis se apropie astfel la numai o lună și câteva zile de recordul deținut de Ion Iliescu, beneficiarul (controversat, din punct de vedere constituțional) a trei mandate de președinte, obținute la alegerile din 1990, 1992 și 2000.
Ion Iliescu a exercitat funcția de președinte al României timp de 10 ani, 6 luni și 9 zile (20 mai 1990 – 29 noiembrie 1996, apoi 20 decembrie 2000 – 20 decembrie 2004).
Iliescu a mai condus România, ca „săgeată a Moscovei”, și în perioada 22 decembrie 1989 – 20 mai 1990, ca „emanat al Revoluției” și apoi ca președinte al CPUN – Parlamentul provizoriu.
Klaus Iohannis, cu cel puțin 10 ani și 5 luni, se apropie la o lună și câteva zile de recordul lui Ion Iliescu, dar nu e exclus să-l depășească dacă PSD, PNL și UDMR vor recurge la o nouă amânare a alegerilor, împingându-le în iunie-iulie!
PSD s-a ascuns, lăsând PNL să facă anunțul!
PSD a făcut și o vicleană manevră de imagine: i-a împins pe cei de la PNL să anunțe deciziile coaliției, printr-un comunicat emis de partidul lui Bolojan. Iar argumentul PSD pentru noua amânare – „necesitatea ca datele alegerilor să nu se suprapună cu sărbătorile de Paște și Florii” – a fost asumat, astfel, de PNL!
Nici pe pagina de Facebook a PSD, nici pe cea a lui Marcel Ciolacu, nu apare nicio informație despre deciziile de miercuri seară. Doar PNL și Bolojan – pac cu comunicatul! Să-și ia ei înjurăturile românilor, nu PSD și Ciolacu…
Argumentul cu Paștele și Floriile nici măcar nu e valid: pentru ca turul 1 al alegerilor prezidențiale să aibă loc pe 4 mai, campania electorală va începe pe 5 aprilie; așadar, Floriile (13 aprilie) și Paștele (20 aprilie) vor fi sărbătorite în plină campanie electorală!
Crin Antonescu – candidatul coaliției, dar poate fi schimbat de sondaje
Tot miercuri seară, liderii PSD, PNL, UDMR și Minorități au decis că odihnitul Crin Antonescu (cetățean fără job în ultmii 10 ani) rămâne candidatul coaliției la alegerile prezidențiale.
A apărut însă și o condiție: partidele din coaliție să comande câteva sondaje, până la sfârșitul lunii ianuarie, pentru a vedea ce intenție de vot există pentru Crin Antonescu.
Dacă scorul fostului președinte al PNL (creator al sinistrei USL, împreună cu Victor Ponta, în regia lui Dan Voiculescu) va fi bun, atunci el va fi validat de forurile de conducere ale celor trei partide – PSD, PNL și UDMR.
Dacă scorul lui Crin Antonescu în sondaje va fi modest, atunci coaliția fie va schimba candidatul unic (deși nu prea are soluții), fie va merge pe candidaturi separate: PSD, probabil, cu Marcel Ciolacu; PNL, și mai probabil, îl va susține pe Nicușor Dan; UDMR îl va susține fie pe Ciolacu, fie pe Nicușor Dan, fie nu va da nicio indicație alegătorilor maghiari.
Prin zonă „tropăie” și Victor Ponta (deputat PSD), care se visează candidatul comun al PSD și al partidelor așa-zis „suveraniste” (în realitate – extremiste, izolaționiste, anti-democratice, anti-occidentale, pro-ruse).
Alegeri locale în 13 comune, două orașe și la un consiliu județean
Tot miercuri seară, liderii coaliției de guvernare au decis că pe 4 mai, smultan cu primul tur al alegerilor prezidențiale, vor avea loc și alegeri locale în 16 UAT-uri (unități administrativ-teritoriale):
- 13 comune
- 2 orașe: Bușteni (jud. Prahova), Zalău (jud. Sălaj)
- 1 consiliu județean: Bihor.
La Bușteni, postul de primar a rămas vacant după decesul primarului ales Emanoil Savin (PSD). Câștigător la alegerile locale din 9 iunie 2024, acesta urma să revină la cârma primăriei în octombrie (pentru un al patrulea mandat), după o pauză de 4 ani, dar a decedat pe 4 august, la un meci de fotbal, pe stadionul orașului. El a suferit un infarct, la 65 de ani.
La Zalău, postul de primar a rămas vacant după ce Ionel Ciunt (PSD), reales pentru un nou mandat de primar pe 9 iunie, a candidat pe 1 decembrie și la alegerle parlamentare, obținând un loc în Camera Deputațlor. El a optat să depună jurământul ca deputat, renunțând la primăria orașului-reședință al județului Sălaj.
La Consiliul Județean Bihor, funcția de președnte a rămas vacantă după ce Ilie Bolojan (PNL), reales pe 9 iunie, a candidat și la alegerile parlamentare din 1 decembrie, optând pentru funcția de senator. Între timp, Bolojan a devenit președinte iterimar al PNL și a ajuns președintele Senatului (numărul 2 în stat).
Comunicatul PNL despre deciziile coaliției
„În prima ședință a Coaliției din acest an, formațiunile politice au convenit ca primul tur al alegerilor prezidențiale să aibă loc la data de 4 mai, iar turul al doilea să aibă loc la data de 18 mai.
Decizia ține cont de nevoia ca turul 1 al alegerilor să aibă loc în același timp cu alegerile parțiale din anumite județe (alegeri pentru primari în 13 comune, pentru Primăria Bușteni, Primăria Zalău și Consiliul Județean Bihor) și cu necesitatea ca datele alegerilor să nu se suprapună cu sărbătorile de Paște și Florii.
Astfel, săptămâna viitoare Guvernul va adopta Ordonanța de Urgență și Hotărârea de Guvern necesare respectării deciziilor Coaliției.
Coaliția a reconfirmat că domnul Crin Antonescu rămâne candidatul acesteia pentru alegerile prezidențiale.
Totodată, s-a decis ca, până la data de 27 ianuarie, bugetul de stat să fie prezentat în cadrul ședinței Coaliției, astfel încât în prima săptămână din luna februarie să fie adoptat de Parlamentul României.”