Premierul Marcel Ciolacu și trei dintre miniștrii săi – Marcel Boloș (Finanțe), Simona Bucura-Oprescu (Muncă) și Adrian Câciu (Proiecte Europene) – vor merge la Bruxelles în această lună, pentru a încerca să convingă Comisia Europeană să accepte abateri majore de la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), semnat în 2021.
E o cerșeală penibilă a oficialilor români, care solicită dreptul la un deficit bugetar mult mai mare decât cel stabilit pentru acest an în PNRR (4,4%), adică de a-și supra-îndatora țara, pentru a putea păstra neatinse scandaloasele pensii speciale și salarii nesimțite la stat.
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş (PNL), va merge la Bruxelles, după data de 21 august, pentru a discuta cu reprezentanţii Comisiei Europene pe tema ordonanţelor de urgenţă privind reducerea cheltuielilor bugetare şi măsurile fiscale, înainte ca acestea să fie aprobate în Guvern, informează Agerpres.
Ministrul Finanţelor ar urma să discute cu oficialii europeni şi legat de rectificarea bugetară pe care Executivul de la Bucureşti urmează s-o aprobe în luna septembrie.
Boloş va prezenta și un proiect de act normativ care vizează combaterea evaziunii fiscale.
Tot după 21 august, ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu (PSD), se va deplasa şi ea la Bruxelles pentru a prezenta reprezentanţilor Comisiei Europene proiectul de lege privind pensiile speciale, cu amendamentele formulate în acord cu decizia CCR, precum şi stadiul reformei în domeniu.
PSD-ista va încerca să inițieze discuţii referitoare și la jalonul asumat privind alocarea unui procent maxim de 9,4% din PIB pentru pensii.
Și ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu (PSD), va avea întrevederi de lucru la Comisia Europeană, unde va discuta teme legate de renegocierea PNRR. De exemplu: capitolul REPower EU, prin care ar urma ca România să primească 1,7 miliarde de euro în plus pe zona de energie, şi reducerea unor granturi de 2,1 miliarde de euro.
Ulterior acestor vizite, la Bruxelles se va deplasa şi prim-ministrul Marcel Ciolacu (PSD), pentru finalizarea discuţiilor pe PNRR, dar şi pentru discuţii privind deficitul bugetar maxim asumat pentru anul acesta, de 4,4%.
Măsurile fiscale pe care Executivul urmează să le aprobe vizează, între altele, eliminarea unor facilităţi fiscale, respectiv a impozitului pe venit în domeniul IT peste 10.000 de lei şi a CASS-ului în construcţii, agricultură şi industria alimentară.
Alte măsuri analizate în Guvern vizează taxarea proprietăţilor de peste 500.000 de euro, dar şi a automobilelor scumpe de peste 75.000 de euro.
O parte dintre aceste măsuri ar urma să fie aplicate de la 1 octombrie 2023, iar celelalte de la 1 ianuarie 2024.