ziaristii.com

Categorie: Natura

  • Despăgubiri pentru pagubele produse de ursul brun

    Comparativ cu alte țări din Europa, în România se înregistrează un nivel ridicat al pagubelor produse de ursul brun. În general, politica de reconciliere trebuie să se bazeze pe mai multe tipuri de măsuri: de sprijin pentru implementarea unor măsuri tehnice de prevenire a producerii pagubelor, de compensare a pagubelor înregistrate și de management activ al populației speciei.

    Deși utilizate pe scară largă la nivel global, sistemele de acordare de despăgubiri pentru pagube în vederea reducerii conflictelor om – specii sălbatice nu sunt eficiente în lipsa sistemului care să permită acordarea de stimulente persoanelor care aplică măsurile de conservare.

    Tipurile de pagube produse de urs înregistrate la nivel național sunt: pagube provocate animalelor domestice (inclusiv stupi de albine), culturilor agricole, culturilor silvice, pagube aduse bunurilor (case, anexe gospodărești, garduri, autoturisme), dar și vătămarea şi, în unele situaţii tragice, decesul oamenilor.

    Este important să cunoașteți faptul că producerea acestor evenimente este favorizată de o serie de factori precum: utilizarea terenului și modul de desfășurare a activităților în aria de distribuție a speciei (distanța față de pădure, lipsa unor sisteme de protecție sau utilizarea unor sisteme de protecție rudimentare), extinderea așezărilor umane, resursa trofică disponibilă, existența unor bariere fizice (drumuri cu trafic intens), precum și acțiunile umane care conduc la modificarea comportamentului unor exemplare de urs.

    Proiectul „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România” vizează astfel, pe lângă menținerea stării de conservare favorabile a speciei, informarea factorilor interesați cu privire la specia de urs brun și managementul acestei specii, implementarea unor măsuri de reducere și prevenire a conflictelor om-urs.

    Ce trebuie să știți atunci când ați fost afectați de pagubele produse de ursul brun?

    În țara noastră sunt acordate despăgubiri pentru pagube și/sau daune produse de urs asupra culturilor și animalelor domestice sau în urma accidentelor de circulație în baza prevederilor art. 13 și, respectiv, în cazul atacurilor soldate cu rănirea/decesul unei persoane fizice, în baza prevederilor art. 131 din Legea 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare.

    Aceste prevederi sunt puse în aplicare prin Hotărârea Guvernului nr. 3/2023 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor pentru pagubele și/sau daunele produse de speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexele nr. 1 și 2 la Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 și unele măsuri de punere în aplicare a acesteia.

    Pentru a discuta despre despăgubiri și cadrul legal care guvernează în acest sens, este important să clarificăm ce înțelegem prin cuvântul „pagubă” și în ce condiții se aplică acest termen. Putem, astfel, delimita că s-a produs o pagubă atunci când vorbim de modificarea integrităţii fizice şi/sau a funcţiilor fiziologice, afectarea regenerării şi/sau diminuarea producţiei culturilor agricole şi silvice sau rănirea şi/sau moartea animalelor domestice, modificarea integrității fizice a autovehiculelor produsă în urma accidentelor de circulație, modificarea integrității fizice/psihice sau decesul persoanei vătămate produsă de atacul unui urs, după caz.

    Astfel, pentru constatarea și evaluarea pagubelor produse culturilor agricole, silvice, animalelor domestice și autovehiculelor, este constituită și convocată o comisie de constatare, din care face parte câte un reprezentant al:

    • unităţii administrativ-teritoriale pe suprafaţa căreia s-a produs paguba;
    • direcţiei pentru agricultură judeţene, pentru pagube produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice;
    • administratorului drumului, pentru pagubele produse autovehiculelor;
    • structurii teritoriale a autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

    La constatarea pagubei, au obligaţia de a fi prezenţi proprietarul păgubit sau reprezentantul legal ori convenţional al acestuia şi, după caz, gestionarul faunei cinegetice din fondul cinegetic în care s-a produs paguba sau administratorul ariei naturale protejate, dacă paguba s-a produs într-o arie naturală protejată neinclusă într-un fond cinegetic sau în care vânătoarea nu este admisă.

    Evaluarea și constatarea pagubei se va face numai la cererea scrisă a proprietarului păgubit sau a reprezentantului legal ori convenţional al acestuia, depusă şi înregistrată la unitatea administrativ-teritorială pe teritoriul căreia s-a produs aceasta. Această cerere trebuie să fie completată și depusă în termen de maximum 48 de ore de la data constatării producerii pagubei.

    Conform prevederilor HG nr. 3/2023, comisia are următoarele atribuții: constatarea și evaluarea pagubelor, stabilirea răspunderi civile și cuantumului despăgubirilor, pe baza verificării în teren și a documentelor depuse de proprietarul păgubit sau a reprezentantului legal ori convențional al acestuia, de gestionarul faunei cinegetice/administratorul ariei naturale protejate, sau de medicul veterinar de liberă practică împuternicit, după caz.

    Primarul unității administrativ-teritoriale are un rol deosebit de important în obținerea despăgubirilor de către persoanele păgubite, având ca obligații: informarea locuitorilor privind prevederile actului normativ, publicarea planului de situație al UAT și a datelor de contact ale entităților responsabile, solicitarea convocării comisiei în maxim 24 de ore de la data înregistrării cererii, verificarea calității de proprietar/reprezentant legal sau convențional, solicitarea de informații medicului veterinar/ unității de poliție în vederea completării documentelor justificative ce trebuie analizate de comisie.

    Decizia de acordare sau neacordare a despăgubirilor pentru pagube produse de urs revine conducătorului structurii teritoriale a autorității publice centrale pentru protecția mediului, în baza procesului verbal întocmit de către comisie și a documentelor administrate de aceasta în evaluarea și constatare pagubei.

    Răspunderea civilă pentru pagubele produse autovehiculelor, în urma accidentelor de circulație în care sunt implicate exemplare de urs, revine administratorului drumului în cazul în care nu sunt montate indicatoare cu inscripția „Atenție animale” pe sectorul de drum. În situația în care aceste indicatoare există, iar conducătorul autovehiculului nu respectă indicațiile, va suporta costurile pentru pagubele produse.

    Răspunderea civilă pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice și animalelor domestice de către exemplare de urs revine autorității publice centrale pentru protecția mediului.

    În cazul atacurilor de urs asupra persoanelor fizice soldate cu rănirea sau decesul acestora, stabilirea despăgubirilor se stabilește de o comisie constituită în acest sens la nivelul structurii teritoriale a autorității publice centrale pentru protecția mediului, fiind aprobate prin decizia conducătorului respectivei structuri.

    Cum se stabilesc despăgubirile pentru pagubele produse de ursul brun ?

    Pentru pagubele produse asupra culturilor agricole și animalelor domestice, cuantumul despăgubirilor se stabilește de comisia de evaluare și constatare, în funcţie de valoarea pe piaţă a producţiei vegetale, a culturilor agricole, din care se scad cheltuielile ce ar fi fost făcute de la momentul producerii pagubei şi până la momentul recoltării culturii sau în funcţie de valoarea de înlocuire în cazul animalelor domestice şi a stupinelor.

    Cuantumul despăgubirilor pentru pagubele produse autovehiculelor în urma accidentelor de circulaţie, în care sunt implicate exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, se stabileşte de comisie, având în vedere devizul estimativ care trebuie să fie întocmit la valoarea de piaţă a pieselor şi serviciilor necesare reparării pagubei produse.

    La stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării corporale produse de exemplare din speciile de faună de interes cinegetic se au în vedere următoarele aspecte: venitul net nerealizat de victimă, pe perioada incapacităţii temporare de muncă, sau salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în cazul în care persoana în cauză nu este salariată, la data producerii accidentului; cheltuielile prilejuite de accident; daune morale, proporţional cu zilele de inactivitate raportate la salariul în plată avut. În cazul în care victima nu este salariată, se va acorda o sumă proporţională cu echivalentul salariului minim brut pe ţară garantat în plată obţinut de o persoană în activitate.

    La stabilirea despăgubirilor în caz de deces în urma interacțiunii cu exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, se au în vedere următoarele aspecte: cheltuielile de înmormântare, cheltuielile cu transportul cadavrului, inclusiv cele de îmbălsămare, sume compensatorii pentru familia victimei, reprezentând echivalentul unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată, până la vârsta pensionării.

    Cum putem preveni producerea pagubelor de către ursul brun?

    Măsurile de prevenire a producerii pagubelor sunt parte integrantă a complexului de acțiuni ce trebuie aplicate pentru a asigura conservarea pe termen lung a populației de urs brun.

    Pentru prevenirea pagubelor sunt recomandate: gardurile electrice, sistemele de îndepărtare (olfactive, acustice), câinii de pază. O serie de proiecte derulate la nivel regional au susținut instalarea unor astfel de sisteme, chiar dacă pe arii restrânse, și, ulterior, prin experiență sau bune practici, au contribuit la implementarea lor de către localnici din zone cu nivel crescut de pagube.

    Se impune dezvoltarea unui program pentru implementarea măsurilor tehnice de prevenire a producerii pagubelor la nivel național, pentru a se asigura sprijinul necesar comunităților locale pentru protejarea culturilor, animalelor domestice, bunurilor și creșterea siguranței.

    Proiectul „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, cod SMIS 136899, urmărește prevenirea situațiilor conflictuale om-urs, prin instalarea și monitorizarea a peste 1.000 de garduri electrice pentru protecția culturilor agricole, a animalelor domestice și a bunurilor materiale la nivelul ariei de distribuție a speciei, cu sprijinul gestionarilor fondurilor cinegetice.

    Pentru mai multe informații cu privire la activitățile proiectului, măsuri de management aplicate și/sau etologia ursului brun din România, urmărește pagina de Facebook „Ursul – coexistență și gestionare durabilă” https://www.facebook.com/ursulbrunsinoi, site-ul proiectului https://ursulbrunsinoi.ro/ și pagina de Youtube https://www.youtube.com/@ursulsinoi.

  • Zonarea managementului speciei urs brun

    Întrebarea legitimă „Ce ne facem cu Moș Martin?” este de interes pentru toți cetățenii din România. Realizarea unui management populațional diferențiat necesită un nivel ridicat de informații și o abordare participativă.

    Proiectul ”Implementarea planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România” vine cu soluții. În cele ce urmează, îți vom vorbi despre zonarea managementului speciei urs brun din România.

    De ce ne interesează zonarea?

    Scopul proiectului este unul cât se poate de simplu: conservarea populației de urs brun. Atingerea acestui scop implică și o mai bună gestionare a conflictelor dintre om și urs. Altfel spus, să ne asigurăm că populația de urs brun își păstrează un efectiv optim, iar noi ne întâlnim mai rar spre deloc cu urșii în localități, dar și în alte zone în care desfășurăm activități. Ca să nu ne deranjăm reciproc.

    Evident, soluțiile ce vor fi aplicate trebuie să ia în calcul diferite zone de activitate antropică, dar și habitatele naturale utilizate de specie. Cum acești parametri sunt diferiți de la o zonă la alta, și acțiunile trebuie adaptate.

    În urma unui studiu științific la nivel național, vom obține o zonare reglementată prin act normativ. Astfel, vor fi luate în calcul nucleele de reproducere, coridoarele ecologice, zonele de recolonizare, zonele de hrănire sau de liniște și așa mai departe. Clar, sunt cântărite atât aspecte care țin de conservarea habitatului, cât și interesul securității și sănătății publice.

    Această zonare se va face o dată la 10 ani, pe baza criteriilor de ordin ecologic și socio-economic.

    Categorii de zone

    La nivel național, zonele vor fi reglementate prin intermediul unui act normativ, emis în urma unui studiu științific care va include:

    • documentarea bibliografică;
    • stabilirea scopului, obiectivelor, ipotezelor și variabilelor studiului;
    • determinarea populației de urs brun și a zonei de studiu țintă;
    • stabilirea și aplicarea metodelor de culegere a datelor;
    • culegerea datelor din teren.

    Cu alte cuvinte, trebuie să ne facem temele cum trebuie, ca să îmbunătățim în mod real situația.

    Din această cauză, abia de acum urmează prelucrarea și analiza datelor și redactarea raportului de cercetare. Desigur, în cadrul acestui proces vom solicita concursul gestionarilor de fonduri cinegetice, gărzilor forestiere, comisariatelor județene ale Gărzii Naționale de Mediu, agențiilor pentru protecția mediului, administrațiilor de arii naturale protejate, primăriilor, prefecturilor și ministerelor.

    Studiul, înaintat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, va include următoarele zone:

    Zone-cheie pentru conservare

    Aceste zone vor fi cele în care se mențin condițiile de habitat și în care se vor implementa soluțiile pentru reducerea deranjului cauzat de oameni. Aceste zone vor fi stabilite în așa fel încât să includă și următoarele categorii:

    • zone protejate la nivel național;
    • zone de liniște din cadrul fondurilor cinegetice;
    • zone speciale de conservare;
    • zone cu habitate favorabile pentru perioada somnului de iarnă (în principal pentru femele);
    • zone de relocare.

    În toate aceste zone, intervențiile în populație vor fi permise doar în condiții speciale sau de urgență, de risc. Categoric, va fi necesar și un sistem de subvenții care să asigure metode de protecție a gospodăriilor, dar și bune practici privind menținerea habitatelor.

    Zone de management durabil

    Aici vor fi incluse și habitatele naturale favorabile pentru perioada somnului de iarnă, pentru reproducere, hrănire și mișcare sezonieră, dar și coridoarele de interes regional și național. Tot aici vor fi impuse și măsuri care să susțină creșterea ofertei de hrană, de exemplu ciuperci și fructe de pădure, asta ca exemplarele de urs să nu mai simtă nevoia să intre în localități, atrase de surse ușor accesibile de hrană.

    În aceste zone vor fi permise activități precum hrănitul complementar, translocări ale exemplarelor de urs (doar în mod excepțional!), dar și reglarea densităților efectivelor de urs brun.

    Zone de management al conflictelor

    Acestea sunt zonele cu risc major pentru populația umană, în care istoricul conflictelor indică o problemă cu impact social major.

    Categorisirea succintă a acestora este următoarea:

    • Zone rezidențiale intravilane, stațiunile turistice și cele din imediata apropiere a acestora;
    • Zone parțiale de concentrare tradițională, mai exact livezi sau culturi agricole vizitate de urși, în sezonul de hiperfagie (sfârșitul verii – toamna, când acumulează rezerve de energie sub formă de grăsime, necesară supraviețuirii în perioada somnului de iarnă).

    În cadrul acestor zone vor fi încurajate și stimulate comportamente sociale care să prevină conflictele om-urs. De asemenea, vor fi aplicate măsuri menite să descurajeze practicile care schimbă comportamentul animalelor și practici și metode care să reintroducă, cu timpul, în populația de urși din acele zone, comportamente pierdute de-a lungul ultimilor ani. Se urmărește ca aceste măsuri să ducă, într-un termen predictibil, la evitarea naturală a interacțiunii cu oamenii.

    Este importantă stimularea utilizării metodelor de prevenire a producerii pagubelor. Vorbim despre echipamente de protecție animale/culturi agricole/bunuri materiale (garduri electrice, câini specializați, tomberoane anti-urs).

    Au avut succes la alții, vor avea și la noi!

    În aceste zone, autoritățile locale trebuie să asigure un management eficient al deșeurilor menajere, astfel încât urșii să nu mai fie atrași în intravilan.

    De asemenea, în scopul asigurării siguranței comunităților locale, autoritățile competente stabilesc nivele de intervenție pentru relocarea și/sau recoltarea unor exemplare de urs.

    Zone marginale

    Mai exact, zonele în care prezența ursului are, mai degrabă, caracter accidental și în care reproducerea nu are loc. Deși aceste zone sunt importante pentru urșii în dispersie, exemplarele sunt la marginea sau în afara ariei de distribuție naturală.

    Aici se vor aplica intervenții de relocare sau intervenții în populația de urs brun, în cazul în care viața oamenilor este în pericol. În plus, în cadrul acestor zone, hrănirea urșilor este strict interzisă!

    Dacă se observă timp de cinci ani consecutiv femele cu pui în habitate naturale, la revizuirea zonării, aria respectivă va putea fi inclusă în una din cele trei zone menționate mai sus.

    Obiective

    Ce ne dorim de la acest studiu? Să realizăm zonarea managementului speciei urs brun în România.

    Ce ne dorim de la tine? Să înțelegi că acest instrument poate și va asigura menținerea pe termen lung a stării favorabile de conservare a speciei, inclusiv prin reducerea drastică a conflictelor om-urs!

    Pentru mai multe informații cu privire la activitățile proiectului, măsuri de management aplicate și/sau etologia ursului brun din România, urmărește pagina de Facebook „Ursul – coexistență și gestionare durabilă” https://www.facebook.com/ursulbrunsinoi, site-ul proiectului https://ursulbrunsinoi.ro/  și pagina de Youtube https://www.youtube.com/@ursulsinoi.

  • Ursul brun – ce înseamnă comportamentul modificat și care este cauza?

    Ursul brun (Ursus arctos), ajuns la maturitate, prezintă comportamente dobândite (învățate de individ, rezultate în urma unor experiențe) și comportamente înnăscute (determinate genetic, rezultat al evoluție speciei, selecției naturale). Pentru a înțelege complexitatea comportamentului său, este nevoie să știți că fiecare animal dezvoltă pe parcursul vieții ceea ce empiric putem numii o „hartă a creierului”.

    Acest proces de învățare îi determină comportamentele, care-l ajută pe fiecare individ în parte pentru a identifica sursa de hrană potrivită, adăpostul necesar activităților de odihnă și protecție, sezonul specific în care pot culege roadele pomilor fructiferi ș.a.

    Cumulul acestor elemente determină animalul să se stabilească într-un anumit areal sau să se deplaseze pentru a-și satisface nevoile.

    În comparație cu comportamentele înnăscute, comportamentele dobândite sunt mai flexibile, putând fi modificate pe parcursul vieții unui individ.

    Ursul brun necesită suprafețe extinse care asigură hrană, adăpost și liniște, în zone îndepărtate de „zgomotul” antropic. În momentul în care, însă, apare o densitate mai mare de urși în aceeași zonă, organizarea socială determină deplasarea unor exemplare chiar și la distanțe mari de 150 de kilometri pentru a-și căuta alte zone potrivite.

    Teritoriul utilizat anual de fiecare individ poate fi influențat de vârstă, sex – iar în cazul femelelor e important dacă acestea au pui –, de densitatea populației, productivitatea habitatului, variații sezoniere în disponibilitatea resurselor, factori climatici, perturbare etc.

    Astfel, acești factori îi determină să se deplasez din zonele înalte și izolate spre zone mai joase, utilizate și de comunitățile umane. Acest fapt favorizează situația ca exemplarele de urs să se întâlnească tot mai des cu omul (fermieri, pădurari, culegători de fructe de pădure etc.).

    Prin acțiunile sale, omul îi poate modifica comportamentul și poate ajunge să nu-i mai fie frică de om, să se obișnuiască cu gălăgia și cu mirosul de om și să asocieze omul cu hrana. Astfel, nu este nicio surpriză ca în aceste condiții să fie observați urși în jurul tomberoanelor pentru deșeurile menajere sau în proximitatea șoselelor de deal sau munte, unde sunt frecvent hrăniți de turiști.

    Circulă în presă, de mulți ani, informația conform căreia urșii ajung în zonele comunităților locale din cauza faptului că au existat tăieri masive de păduri. Este foarte important de cunoscut faptul că acest comportament dobândit, de coborâre în localități, apare ca un cumul al mai multor factori.

    Există controverse privind impactul exploatărilor forestiere asupra populației de urs brun din țara noastră, iar la această dată nu există date științifice care să susțină o corelație între acestea și prezența în localități a exemplarelor de urs, sau care să susțină contribuția creșterii suprafețelor populate cu arbuști fructiferi (zmeur, mur etc.), ca suprafețe de hrănire pentru urs, la bunăstarea speciei.

    Care sunt autoritățile responsabile de managementul ursului brun și cu ce se ocupă acestea?

    În interesul protejării faunei și a florei sălbatice, dar și al conservării habitatelor naturale, activitățile de management sunt implementate cu ajutorul unor factori specializați, cu o strânsă istorie de colaborare. Aceștia sunt implicați în elaborarea și adoptarea măsurilor de management, în implementarea și controlul respectării prevederilor legale în vigoare privind protecția și gestionarea speciei.

    Există, astfel, mai multe grupuri sociale interesate, din zonele de interferență a activității umane cu cea a speciei urs brun, care au un rol important în asigurarea punerii în aplicare a măsurilor ce vizează prevenirea și reducerea conflictelor.

    Autoritățile publice centrale și locale de mediu asigură îmbunătățirea capacității în vederea asigurării unui management adaptativ al speciei pe termen scurt, mediu și lung și verifică respectarea măsurilor de protecție stabilite prin legislația în vigoare, în scopul menținerii stării favorabile de conservare a speciei.

    Autoritățile publice locale sunt responsabile atât de îmbunătățirea capacității de prevenire a conflictelor și de reducere a pagubelor, de promovare a conservării speciei și a biodiversității, cât și de asigurarea integrării aspectelor ce vizează protecția speciei în elaborarea planurilor de dezvoltare locale/regionale/naționale.

    Administratorii ariilor naturale protejate stabilesc măsurile de protecție a speciei și conservare a habitatelor la nivelul ariei naturale protejate, iar gestionarii de fonduri cinegetice asigură paza speciei, monitorizarea acesteia, și prevenirea conflictelor om-urs.

    Administratorii de fond forestier sunt responsabili de respectarea aspectelor legate de conservarea speciei în elaborarea planurilor de amenajare și de autorizare lucrări.

    În privința despăgubirilor pentru eventuale pagube produse de specia urs, în 4 ianuarie 2023, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Guvernul României a aprobat HG privind modalitatea de acordare a despăgubirilor pentru pagubele și/sau daunele produse de speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexele nr. 1 și 2 la Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 și unele măsuri de punere în aplicare a acesteia.

    Actul normativ prevede o procedură mai operativă de constatare și de stabilire a cuantumului despăgubirilor pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole/silvice/animalelor domestice și autovehiculelor, precum și o modalitate mai riguroasă de stabilire a răspunderii civile.

    Hotărârea Guvernului prevede o modalitate de plată directă a despăgubirilor de către gestionarii faunei cinegetice, pentru pagubele produse de vânat culturilor agricole, silvice și animalelor domestice, atunci când aceștia nu-și îndeplinesc obligațiile pentru prevenirea pagubelor, și de către stat, prin structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrală care răspunde de vânătoare și cele ale autorității publice centrale pentru protecția mediului (în prezent, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor), în condițiile prevăzute de Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare.

    Și tu te poți implica în activitățile de prevenire a conflictelor om-urs, printr-o informare corectă și respectarea recomandărilor autorităților competente cu privire la măsurile efeciente de protecție și management!

    Prin proiectul „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, cod SMIS 136899, se realizează implementarea unor măsuri de conservarea a speciei din cadrul acțiunilor prioritare adoptate la nivel național.

    Pentru mai multe informații cu privire la activitățile proiectului, măsuri de management aplicate și/sau etologia ursului brun din România, urmărește pagina de Facebook „Ursul – coexistență și gestionare durabilă” https://www.facebook.com/ursulbrunsinoi, site-ul proiectului https://ursulbrunsinoi.ro/ și pagina de Youtube https://www.youtube.com/@ursulbrunsinoi.

  • Ursul brun – sfaturi și informații care-ți pot salva viața în situația extremă a întâlnirii cu ursul

    Ce trebuie să știți atunci când desfășurați activități în aer liber, în zone din arealul ursului, pe timp de iarnă?

    Cu toate că urșii evită mai degrabă interacțiunea cu oamenii, în momentul actual, o mulțime de turiști sau localnici hrănesc în mod frecvent puii de urs și ursoaicele cu pui care ajung la marginea drumurilor naționale, județene sau locale.

    Indiferent că vă doriți să-i pozați sau vă este milă de ei și vreți să-i hrăniți, apropierea și interacțiunea cu ursul reprezintă un comportament iresponsabil, negativ atât pentru oameni, cât și pentru urși.

    În ceea ce privește comportamentul de hrănire, ursul reușește cu ușurință să învețe cum poate procura hrană din abundență cu efort minim, inclusiv iarna, când resursele de hrană din pădure sunt reduse și urșii nu intră încă în somnul de iarnă. De aceea, este foarte important să vă aruncați deșeurile doar în locurile de colectare special amenajate. 

    De asemenea, în cazul unei întâlniri cu ursul, vorbitul și zgomotul produse de un grup de turiști asigură un grad sporit de siguranță, însă este bine să aveți la îndemână și obiecte care pot produce zgomot (fluier, sticle de plastic goale etc.).

    ATENȚIE!!!

    Folosirea iresponsabilă și fără o pregătire prealabilă a oricărui tip de echipamente și dispozitive comercializate ca fiind „utile în alungarea urșilor” (ex.: petarde, spray-uri etc.) vă expune la pericole deosebite și la vătămări grave!

    Din ce motiv este interzisă hrănirea urșilor? 

    Explicația este simplă: în momentul în care un urs este obișnuit cu hrană procurată ușor, acesta nu va mai depune efort să-și procure hrană din natură. Astfel, va avea tendința să se apropie din ce în ce mai mult de localitățile din apropiere, căutând hrană obținută ușor din tomberoane sau în gospodăriile oamenilor. De asemenea, hrănind un urs care se află la marginea drumului, vă expuneți riscului de a fi atacat.

    Care este activitatea ursului brun pe timp de iarnă?

    Contrar miturilor, ursul brun, în sezonul rece, nu hibernează, ci intră în somnul de iarnă, pentru a se adapta la condițiile reduse de hrană și pentru a se proteja de frig. 

    Hibernarea este o stare de inactivitate și scădere drastică a funcțiilor vitale ale organismului unui animal, iar ieșirea din această stare este un proces lent.

    Somnul de iarnă, însă, este caracterizat de scăderea funcțiilor vitale, energia necesară organismului fiind asigurată de stratul de grăsime. Așadar, ursul poate reacționa în orice moment, în cazul în care este deranjat, nefiind condiționat de această stare.

    Durata somnului de iarnă variază în funcție de condițiile atmosferice, de disponibilitatea hranei, dar și de statutul reproductiv. În funcție de aceste variabile, unii urși pot rămâne activi pe toată durata unui an, fără a intra în somnul de iarnă. 

    Excepție fac femelele gestante, în cazul cărora retragerea la bârlog pe timpul iernii este o necesitate pentru a da naștere puilor și a-i proteja de frig.

    Proiectul „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, cod SMIS 136899, urmărește atingerea celor 5 obiective stabilite prin „Planul național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România” (PNA), aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului nr. 625/2018.

    Obiectivele PNA

    1. Asigurarea arealului de distribuție și a mărimii populației pentru menținerea stării de conservare favorabile a speciei urs brun;

    2. Menținerea conectivității populației de urs brun în regiunea carpatică; 

    3. Prevenirea, controlul pagubelor și rezolvarea conflictelor om-urs;

    4. Educare, informare și comunicare cu privire la specia urs brun și managementul acesteia; 

    5. Îmbunătățirea cadrului legal și instituțional cu privire la managementul speciei. 

    Care sunt rolul și statutul ursului brun la nivel european și național?

    Ursul brun este o specie-simbol pentru conservarea biodiversității. Prezența acestuia indică existența, pe suprafețe extinse, a unor habitate naturale cu o valoare ecologică ridicată.

    Specia are un rol important în menținerea structurii biocenozelor și a funcțiilor ecosistemelor naturale și seminaturale din arealul său, contribuind la regenerarea vegetației, prin dispersarea și prin facilitarea germinării semințelor ingerate. Prin aceste acțiuni, ursul brun asigură menținerea structurii vegetației la nivelul ecosistemelor (număr de specii, abundență, distribuția speciilor de plante). 

    De asemenea, fiind un prădător situat în vârful piramidei trofice, ursul brun contribuie la menținerea echilibrului ecologic prin reglarea mărimii populațiilor speciilor de pradă.

    Ursul brun necesită suprafețe extinse și utilizează habitate diverse ce adăpostesc un număr mare de specii sălbatice. Astfel, măsurile ce vizează protecția ursului brun și a habitatelor sale contribuie, de asemenea, la conservarea multor specii. 

    Datorită importanței pe care o au marile carnivore în menținerea echilibrului biologic, s-a elaborat o legislație care să ofere o mai bună protecție și conservare a acestora.

    Astfel, ursul brun, este o specie strict protejată atât la nivel național, prin O.U.G. 57/2007 – Anexa 3 și Anexa 4A, cât și la nivel european, prin Convenția de la Berna și, respectiv, prin Directiva Habitate.

    Statutul de specie strict protejată și declararea de arii naturale protejate au contribuit la protecția unor populații critic periclitate la nivel european.

    Menținerea stării de conservare favorabile a populației de urs brun din România, la nivelul celor două bioregiuni (alpină și continentală) ce se regăsesc în aria de distribuție a speciei, este una dintre obligațiile prevăzute de Directiva Habitate.

    Pentru a rămâne informați pe tematica ursului brun, urmăriți pagina de Facebook „Ursul – coexistență și gestionare durabilă” https://www.facebook.com/ursulbrunsinoi, site-ul proiectului https://ursulbrunsinoi.ro/ și pagina de Youtube https://www.youtube.com/@ursulbrunsinoi.

    Cunoașterea măsurilor eficiente de protecție si management al speciei de urs brun îți poate salva viața. Ai grijă de tine și de cei din jur! Informează-te corect!

  • Premieră științifică. Estimarea populației de urs brun din România se va realiza prin colectarea probelor genetice, metoda care nu a mai fost aplicată pe o populație de urși atât de mare

    Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în calitate de Beneficiar, în parteneriat cu Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt R.A., Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și  Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, derulează proiectul „Implementarea Planului Național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM 2014-2020).

    Obiectivul general al proiectului, la nivel național, este menținerea pe termen lung a stării favorabile de conservare a populației de urs brun și a habitatului său.

    Implementarea acestui proiect asigură punerea în aplicare a unor măsuri prioritare stabilite prin „Planul național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, document care conține acțiuni relevante în context național, elaborate în conformitate cu acțiunile-cheie de management pentru specia urs brun identificate la nivel european.

    Ce se va realiza concret în proiect?

    Prin acest proiect se va realiza monitorizarea intensivă și se va estima populația de urs brun din România, prin metode genetice. Colectarea probelor genetice la nivel național se va realiza prin implicarea a peste 400 de specialiști în domeniul cinegetic.

    Probele colectate din teren vor fi transmise către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, unde vor fi analizate în laborator și interpretate.

    În Europa, această metodă nu a mai fost aplicată, până în prezent, pe o populație de urși atât de mare (peste 6.000 de exemplare), răspândită pe o suprafață de aproximativ 70.000 km2.

    Totodată, se vor achiziționa și instala sisteme de protecție a animalelor domestice, a culturilor agricole și a bunurilor materiale, pentru reducerea conflictelor om-urs, și se va înființa un complex pentru creșterea, îngrijirea, reabilitarea și protecția exemplarelor de urs brun.

    De asemenea, se dorește îmbunătățirea capacității de rezolvare a conflictelor om-urs și de monitorizare a speciei, în cadrul instituțiilor implicate. Studiul privind zonarea managementului speciei urs brun în România și reglementarea prin act normativ vor fundamenta stabilirea unor obiective diferite de conservare la nivelul ariei de distribuție a speciei.

    Pentru a asigura informarea și conștientizarea publicului larg din România asupra rolului și importanței conservării pe termen lung a speciei, asupra obiectivelor de conservare și a acțiunilor adoptate de țara noastră, în contextul obligațiilor asumate prin aderarea la Uniunea Europeană și la nivel internațional, în cadrul proiectului se derulează campania de informare și conștientizare, sub titlul „URSUL- coexistență și gestionare durabilă”.

     

    Informații pe această temă se găsesc atât pe pagina de Facebook „Ursul-coexistență și gestionare durabilă”, https://www.facebook.com/ursulbrunsinoi, cât și pe site-ul proiectului, https://ursulbrunsinoi.ro/.

    „Contribuie și tu la menținerea populației de urs brun din România într-o stare de conservare favorabilă! Informează-te corect!”

  • VIDEO. Peștele uriaș care i-a speriat pe chilieni. „E clar, suntem morți!” După ce l-au prins, l-au ridicat cu macaraua

    Un pește de dimensiuni colosale a fost prins în Chile. Imaginile s-au viralizat rapid și au deschis adevărate dezbateri. Comentariile arată mai puțin entuziasm și mai multă spaimă: nu are cum să fie un semn bun, venirea „monstrului” în apele chiliene ar prevesti un dezastru!

    Lung de peste 5 metri lungime, peștele a fost prins de un grup de pescari din orașul de coastă Arica (210.000 de locuitori), situat în nordul țării, aproape de granița cu Peru.

    Oamenii s-au adunat rapid pentru a vedea dacă zvonurile erau adevărate, scrie presa locală.

    Imaginile cu peștele au fost distribuite pe rețelele sociale, ca să fie clar pentru toți curioșii că nu e o minciună pescărească.

    Pentru a arăta lumii prada lor, pescarii din Arica au ridicat peștele cu o macara.

    Un día tranquilo🙂 la pesca de un pez remo en el Puerto de #Arica. Busquen la leyenda y blablá pic.twitter.com/EfIGgOrVeZ

    — Constanza🌳 (@ConiGohi) July 11, 2022

    Clipul s-a viralizat și oamenii și-au expus spaimele. „E clar, suntem morți”, a spus un chilian. Alții l-au aprobat și au spus că „este un semn rău”. Majoritatea cred că venirea peștelui-gigant în apele chiliene, unde a fost prins, anunță mari nenorociri.

    Uriașul animal marin picat în cârligele pescarilor este, de fapt, un pește-vâslă. În cazuri rare, acesta poate ajungă chiar și la 11 metri lungime. Așadar, captura pescarilor chilieni nu este un record: se poate și mai bine!

    Japonezii cred și în ziua de azi că apariția unui pește din această specie anunță cutremure și tsunami. Tot japonezii spun că oricine prinde un astfel de pește este blestemat.

    Peștii-vâslă trăiesc la mare adâncime, în oceane. Ei urcă spre suprafața apei doar când sunt răniți sau bolnavi, când mor sau se reproduc.

    Corpul lung și argintiu al peștelui-vâslă are un aspect de panglică și prezintă o înotătoare dorsală mare și două înotatoare pectorale mai mici.

    Chile este o țară sud-americană cu o populație de 19,1 milioane de locuitori (cam cât a României), dar cu o suprafață de 756.626 de kilometri pătrați (de 3,2 ori mai mare decât cea a țării noastre). Chile are un litoral imens la Oceanul Pacific: 4.300 de kilometri de la nord la sud. prin urmare, deține și vaste ape teritoriale, propice pescuitului.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO-INTERVIU. Remus Cernea, mărturii de pe front. „În Ucraina, când spui că ești român, ești fratele lor. Ne bucurăm de un uriaș respect acolo”

    * Nici Iranul nu mai vrea să dea arme Rusiei! Ayatollahii s-au răzgândit cu câteva zile înaintea vizitei lui Putin la Teheran

    * Prima femeie-soldat a armatei putiniste, care a ținut morțiș să lupte în Ucraina, a fost lichidată. Lucra în armată de 17 ani

    * Jurnalistă condamnată la 8 ani de închisoare pentru „trădare de stat”, în Belarus, pentru că a relatat de la protestele anti-Lukașenko

    * Dezvăluire-șoc: Rusia vrea să anexeze și 3 regiuni din nordul Kazahstanului! Când a aflat planul diabolic al lui Putin, președintele kazah s-a rupt de acesta

    * DELIR. Șeful Parlamentului de la Moscova proclamă că Alaska, vândută către SUA în 1867, ar aparține Rusiei! În orașe au apărut panouri pe care scrie „Alaska e a noastră!”

    * A treia țară europeană din NATO care rămâne fără guvern în ultima lună. Rusia lucrează la destabilizarea „inamicului”

    * Parchetul Militar din România îl anchetează pe Putin, după 32 de ani în care n-a reușit să-l trimită în judecată pe Iliescu! Dosarul „Ucraina” se adaugă dosarelor „Revoluția” și „Mineriada 13-15”

    * Căpușe PSD: Grindeanu a numit un agricultor la șefia Autorității Aeronautice – pe fratele lui Marian Neacșu, secretarul general al Guvernului!

    * VIDEO. Ales președinte al USR cu 71,3%, Cătălin Drulă atacă „guvenarea banditească a PSD și PNL”. Apel către români: „Dați-ne voturile, nu le mai dați bandiților ăstora!”

    * Șeful ANRE, PSD-istul Chiriță, și-a luat expertă: tânăra Alexandra Dinulescu, abia ieșită din facultate. Salariul „expertei”: 3.000 de euro pe lună

    * Încă un om al lui Iliescu rămâne fără certificat de revoluționar: Alexandru Mironov. „Nu există nicio dovadă” că ar fi avut vreo contribuție

    * Rușine istorică la fotbal: campioana României nu mai poate trece nici de turul 1 preliminar al Ligii Campionilor! Eliminată de armeni, CFR Cluj se prăbușește direct în Conference League. Primele două competiții europene ne sunt interzise

  • Jonathan, cea mai bătrână broască țestoasă din lume, a împlinit 190 de ani. Avea 94 de ani când s-a născut Regina Elisabeta a II-a

    Jonathan, uriașa broască țestoasă care trăiește pe insula Sfânta Elena din Oceanul Atlantic, a împlinit venerabila vârstă de 190 de ani. A supraviețuit la 33 de guvernatori ai insulei.

    Există indicii că țestoasa Jonathan s-ar fi născut în anul 1832, la 11 ani după moartea împăratului Napoleon Bonaparte (exilat chiar pe această insulă).

    Țestoasa Jonathan i-a fost făcută cadou lui Sir William Grey-Wilson, guvernatorul britanic al insulei Sfânta Elena. De atunci, Jonathan a supraviețuit altor 32 de guvernatori care au administrat această insulă.

    Jonathan face parte din specia Broasca țestoasă din Seychelles (Aldabrachelys gigantea hololissa). Existența ei se bazează pe trei activități esențiale: mănâncă, doarme și se înmulțește. Persoanele care se ocupă de ea spun că și-a pierdut văzul și mirosul, dar aude foarte bine și și-a păstrat energia, în mare măsură.

    Jonathan

    Când s-a născut regina Elisabeta a II-a, în anul 1926, Jonathan tocmai împlinise venerabila vârstă de 94 de ani. Acum, când regina Marii Britanii sărbătorește 95 de ani de viață și 70 de ani pe tron, animalul cel mai bătrân din lume împlinește 190 de ani și stabilește un nou record de longevitate. El a fost nominalizat „guvernator simbolic” al insulei.

    Între timp, Jonathan își continuă viața sa obișnuită, bucurându-se din plin de atenția care i se acordă. După cum povestește Joe Collins, persoana care l-a îngrijit în ultimii 13 ani, țestoasa trăiește alături de alți 3 giganți, David, Emma și Fred, devorând împreună cantități uriașe de morcovi, conopidă sau fructe. Și la această vârstă, animalul a fost văzut cum se împerechează, în special cu Emma, preferata sa.

    Cu această împlinirii a 190 de ani, Jonathan va fi vedeta unor evenimente la care vor participa atât locuitorii insulei, cât și turiști veniți anume pentru a-l vedea. În onoarea sa va fi creat un timbru omagial.

    Jonathan

    Broaștele țestoase sunt printre cele mai longevive din întreg regnul animal. Când, în anul 2006, a murit țestoasa mascul Adwaita, care trăia la Calcutta (India), se estimează că avea 250 de ani, dar acest record nu a putut fi dovedit cu dovezi concrete.

    Înaintea lui Jonathan, recordul aparținea țestoasei Tu’i Malila, care fusese dăruită familiei regale din Tonga. Tu’i Malila ar fi trăit 188 de ani.

    Jonathan, uriașul blând

    Sfânta Elena, insula în care a fost exilat Napoleon

    Sfânta Elena este o insulă în Atlanticul de Sud, în largul coastelor Africii, având suprafața de 122 km². Face parte ca teritoriu dependent din Teritoriile britanice de peste mări. Teritoriul include și insulele Ascension și Tristan da Cunha.

    Insula, de origine vulcanică, este situată la circa 1.800 km de Africa și la circa 3.500 km de Brazilia.

    Plasarea Insulei Sfânta Elena, în Atlanticul de Sud, între Africa și America de Sud

    Astăzi se mai găsesc numai câteva porțiuni din vechiul con vulcanic, reprezentate prin Mount Actaeon (875 m înălțime) și High Peak (797 m). Se apreciază că vulcanul a activat ultima dată cu 14 milioane de ani în urmă.

    În interiorul insulei se dezvoltă un ansamblu vegetal care totalizează circa 700 de specii (din care 52 indigene, restul fiind aclimatizate din Marea Britanie, India sau Africa). Dintre acestea, inul – adus din Noua Zeelandă în 1874 – constituie principala cultură locală.

    Creșterea animalelor (ovine, bovine, caprine) este asigurată de iarba suculentă.

    Insula Sfânta Elena

    Insula a fost descoperită de portughezul João da Nova pe data de 21 mai 1502. În amintirea acestei zile, insula a primit numele împărătesei Elena, sărbătorită în calendarul romano-catolic pe 21 mai.

    Insula a devenit faimoasă ca loc de exil pentru împăratul francez Napoleon Bonaparte, între 1815 și moartea sa în 1821. Napoleon a stat în localitatea Longwood, unde se găsește și casa-muzeu. Domeniul în care Napoleon a rezidat între 1815-1821 este proprietate a guvernului francez din 1858.

    Casa-muzeu Longwood

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Propagandă anti-americană violentă, filo-rusă, făcută de secretarul general al PNL Italia, fost consilier parlamentar al unui deputat PNL

    * Băsescu: „De ce susținem Ucraina? Dacă privim pe hartă, vedem că după Ucraina urmăm noi” / „Putin a pierdut. Nu va invada Ucraina”

    * FSB a primit misiunea să organizeze „lovituri de stat” în toate marile orașe ucrainene imediat după declanșarea invaziei rusești, scrie „The Guardian”

    * A murit, la 62 de ani, „deputatul moților”. În 2019 a venit din spital pentru a vota căderea Guvernului Dăncilă

    * TVR a scăpat de „propagandistul roșu”, Ionuț Cristache. Mutat de la ora 21 la 17, acesta nu și-a atins ținta de audiență și, prin urmare, nu i-a fost prelungit contractul

    * Cum a scăpat de pușcărie Valeriu Zgonea (PSD) în ciuda dovezilor evidente ale traficului de influență. Rolul decisiv al CCR și al „legilor lui Dragnea”

    * Comisia Europeană dă șah-mat PSD-ului în subiectul pensiilor: „Doar un dezastru natural poate duce la renegocierea PNRR”

    * Liiceanu face zob cooperativa Gâdea – Antena 3: daune morale de 20.000 de euro, după un proces de calomnie! „Vidanjorul lui Voiculescu” afirmase, abject, că filosoful și-a bătut soția când era însărcinată

    * PSD l-a rezolvat și pe Nelu Barbu de la B1 TV: jupân la Registrul Auto Român, cu 2.500 de euro pe lună! E a 8-a sinecură a sa în 5 ani. Dăncilă îl trimisese consul la Shanghai, Orban l-a revocat

    * SERIAL: „Sfârșitul Ceaușeștilor” (86) / Secretul din pădure

  • FOTO. Erupția vulcanului Etna, văzută din satelit. Un fluviu de lavă coboară pe doi versanți ai muntelui

    Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a publicat vineri o imagine captată joi, 18 februarie, de misiunea Copernicus Sentinel-2, în care este vizibil vulcanul Etna. Acesta a erupt de două ori în mai puţin de 48 de ore, expulzând lavă şi cenuşă în atmosferă, potrivit paginii de internet a agenţiei, transmite Agerpres.

    Imaginea a fost editată folosind banda infraroşie de unde scurte pentru ca fluxul de lavă, pentru a apărea colorat în roşu strălucitor.

    După puternica erupţie de marţi, 16 februarie, a avut loc o altă explozie spectaculoasă: fântâni de lavă au ţâşnit pe cerul nopţii, ajungând până la înălţimi de circa 700 de metri.

    În urma primei erupţii, râuri masive de lavă au coborât spre est, până în Valle del Bove, pe o distanţă de aproximativ 4 kilometri.

    Apoi, după ce-a de-a doua explozie majoră, de joi, 18 februarie, scurgerile de lavă au ajuns până la o distanţă de 1,3 kilometri pe versantul sudic al vulcanului, se mai precizează pe site-ul ESA.

    Cenuşa degajată în urma erupţiilor a acoperit cerul orașului Catania și s-a depus pe clădiri și pe sol. Autorităţile au monitorizat evoluţia situaţiei din localitățile învecinate, aflate la baza vulcanului, inclusiv Linguaglossa, Fornazzo şi Milo. Erupţia a dus totodată la închiderea temporară a aeroportului din Catania, care deserveşte Sicilia, măsură luată deseori în perioadele de activitate a vulcanului.

    Potrivit Volcano Discovery, care publică frecvent alerte despre fenomene seismice, Etna a fost activ şi în dimineaţa de 19 februarie, fluxul de lavă continuând să coboare spre sud şi est.

    Muntele Etna este cel mai înalt vulcan activ din Europa şi erupe frecvent.

    Datele satelitare pot fi utilizate pentru a detecta schimbările minore care ar putea anticipa o erupţie. După debutul erupţiei, instrumentele optice şi radar pot capta diferitele fenomene asociate, inclusiv râuri de lavă, alunecări de nămol, fisuri terestre şi seisme. Senzorii atmosferici din sateliţi pot de asemenea identifica gazele şi aerosolii degajaţi de erupţie, cuantificând impactul mai larg asupra mediului.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • STUDIU: Aerul liber este inamicul Covid. „Dacă menținem distanța, posibilitatea de contagiere este foarte mică”

    Cuvântul rece este înșelător. Frigul contează, dar ceea ce cauzează infecțiile sunt virusurile (sau bacteriile), nu gradele indicate de termometru. Temperatura poate ajuta, dar nu este decisivă pentru răspândirea bolilor respiratorii; nu direct, cel puţin.

    Cheia este că iarna ne încuiem în casă. Iar camerele slab ventilate sunt locul ideal pentru bolile precum răcelile și gripa de sezon. E valabil şi pentru Covid-19, pentru care aerul liber este unul dintre principalii inamici.

    Antoni Trilla

    Mulți epidemiologi vorbesc despre un nou focar al acestei temute boli în toamnă. Adevărul este că se poate întâmpla oricând, dar vara pare mai puțin probabil, la fel cum este mai dificil să contactăm o gripă. S-a speculat mult cu privire la modul în care căldura poate afecta transmisia virusului, fără concluzii decisive, în ciuda faptului că țările tropicale au arătat că ea nu este un factor decisiv. Dacă mulți experți au încredere că vara produce mai puţine spaime, asta este pentru factorul numit AER LIBER.

    „Vechile zicale despre casele, de genul «dacă nu intră aerul pe fereastră, intră doctorul pe uşă», sunt valabile şi în combaterea coronavirusului”, spune Antoni Trilla, un epidemiolog și consilier al comitetului științific al Guvernului Spaniei. El susţine că particulele suspendate în aer într-un spaţiu închis se pot concentra mai lejer și pot astfel să fie mai uşor inhalate.

    „Dacă menținem distanța în aer liber, posibilitatea contagiunii este foarte, foarte mică”, subliniază el, într-o analiză publicată de El Pais.

    Distanţa contează!

    Totul este o problemă de probabilitate. Imediat ce ai ajuns pe străzi, riscul zero nu există. Este posibil să ai ghinionul de a întâlni o persoană infectată, inhalezi o picătură de virus și gata infectarea!

    Dar posibilitatea de a se întâmpla ţine şi de distanță. Riscul de transmitere crește cu cât eşti în contact cu un pacient infectat și cu cât eşti mai aprope de el, deoarece cantitatea de virus inhalat influențează probabilitatea de infectare.

    Studiile efectuate pe site-urile de contagiune indică faptul că marea majoritate a cazurilor pozitive cu coronavirus au fost înregistrate în interiorul clădirilor.

    Gwen Knight, de la Centrul pentru Modele Matematice pentru Boli Infecțioase, a compilat diverse studii științifice, popularizate de  Luis Jiménez, investigator pentru calitatea aerului de la Universitatea Colorado-Boulder (care a publicat date despre cum aerul contaminat din marile oraşe ajută SARS-CoV-2).

    Potrivit acestuia,  din cele 188 de focare analizate de Knight, doar șapte (3,7%) provin dintr-o activitate desfășurată exclusiv în aer liber.

    „Din punct de vedere al numărului de infecții confirmate, cazurile în aer liber sunt aproximativ 150, în timp ce cazurile din interior sunt de peste 9.000”, spune specialistul, după analizarea datelor.

    Ildefonso Hernández, profesor și purtător de cuvânt al Societății Spaniole de Sănătate Publică și Administrație de Sănătate, insistă şi el că toate studiile publicate coincid asupra faptului că o mare parte din focare s-au dezlănțuit în locuri închise: case, companii, restaurante, magazine, temple religioase, spitale, hoteluri, spaţii de înmormântări, conferințe.

    „În locuri deschise, focarul poate exista, dar riscul este mult mai mic”, spune el.

    Deși probabilitățile de infectare scad semnificativ în aer liber, totuși ele „nu sunt nule”, își amintește María del Mar Tomás, microbiolog la Societatea Spaniolă de Boli Infecțioase și Microbiologie Clinică.

    „Nu trebuie să ne relaxăm nici în aer liber. Epidemia este mult mai blândă, dar trebuie să fii atent cu senzația că ea a trecut”, avertizează ea.

    Ce uşor se reface un focar!

    Un bun exemplu în acest sens este ceea ce s-a întâmplat în Lleida, nu departe de Barcelona, unde o petrecere cu 20 de persoane (dublu față de ceea ce este permis în faza 1, în care a fost situată acea regiune) a provocat un focar care poate întârzia înaintarea teritoriului respectiv spre așa-numita nouă normalitate. Dacă toate merg bine, faza 2 ar trebui să fie posibilă acolo luni, ceea ce acum pare puțin probabil.

    Petrecerile în grup mic sunt mai sigure

    Recomandarea Maríei del Mar Tomás este de a nu neglija distanțele de siguranță chiar și în spații deschise, deși ea consideră că este mai bine să încurajezi întâlnirile cu familia și prietenii în aer liber, și nu în locuri închise și, dacă este posibil, cu un număr mic de oameni.

    „Casa ne oferă un sentiment de securitate care poate fi înşelător. Dacă organizăm o petrecere la domiciliu, ne putem relaxa, oprim măsurile preventive și poate apărea supriza”, subliniază specialista.

    Antoni Trilla, la rândul lui, lansează invitaţia ca lumea să profite de Spania, o țară „în care se trăieşte mult în aer liber”, pentru că apoi va veni toamna și ne vom închide din nou în case…

    „Frigul uscat sigur nu ajută, dar riscul principal este că vom fi în spații închise, cu puțină ventilație, unde posibilitatea de contagiune este mult mai mare”, subliniază el.

    Doar 43 din aproape 10.000 de infecţii, în aer liber

    În compilarea datelor realizată de Gwen Knight despre sursele de contagiune, există doar două situaţii certe de infectare în spații deschise, după cum explică Luis Jiménez.

    „Una se referă la piața Wuhan, cea a originii posibile a virusului (cu 41 de infecții), iar cealaltă este cea a celor doi prieteni alergători, în care au apărut circumstanțe adăugate care au crescut riscul de contagiere: apropierea de mult timp între cei doi, însoțită de conversație și/sau respirație intensă”.

    În total, au fost contabilizate doar 43 de cazuri cu o anumită certitudine de persoane infectate în aer liber, dintre cele aproape 10.000 confirmate.

    În cea mai mare investigare a focarelor de infecție, efectuată în China, au fost urmărite peste 7.000 de cazuri de infecții, căutându-se sursele de origine.

    „Marea majoritate au fost localizate acasă și în transport. Un singur caz de contagiune a fost detectat în aer liber, cu două persoane implicate, care s-au întâlnit pe stradă și au discutat o perioadă suficientă de timp pentru a-şi transmite virusul”, spune Jiménez.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Barometrul IMAS pe luna mai: PNL 32,6%, PSD 23,0%, USR-PLUS 16,7%, Pro România 11,2%. O guvernare PNL-PMP-USR/PLUS ar strânge 53%

  • O veste grozavă: gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii s-a redus substanțial

    Gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii se reduce vizibil, ca urmare a punerii în funcțiune a acordurilor semnate în anul 1987 la Montreal. Fenomenul provoacă schimbări în circulația atmosferică, în special în emisfera australă, anunță „La Repubblica”.

    Chiar dacă stratul de ozon nu este cu totul „însănătoșit” – va fi nevoie de câteva decenii, dacă lucrurile nu se schimbă -, este o veste foarte bună, dat fiind că ozonul protejează suprafața planetei de radiațiile ultraviolete care vin de la soare sau din spațiul cosmic.

    Se văd deja primele consecințe: conform unei echipe de cercetători de la Cooperative Institute for Research in Environmental Sciences alla University of Colorado (SUA), precum și altor institute de cercetare, închiderea progresivă a găurii din stratul de ozon schimbă semnificativ circulația atmosferică, în special în atmosfera sudică.

    În studiul publicat de curând în revista „Nature”, Antara Banerje și colegii săi au încercat să înțeleagă dacă – și cum – însănătoșirea stratului de ozon influențează vânturile atmosferice. Pentru a o putea face, s-au întors la scenariul precedent anului 2000, când o „centură” de curenți de aer s-a mutat, gradual, către Polul Sud. În același timp, un alt flux de aer tropical a devenit mai frecvent și puternic.

    Autorii cercetării au observat că amândouă fenomenele s-au oprit – iar apoi, în mod treptat, și-au schimbat traiectoriile – chiar din anul 2000. O schimbare, cred ei, care nu se poate explica doar prin fluctuațiile climatice, ci sunt efectul direct al închiderii stratului de ozon. Aceste alterații, la rândul lor, provoacă schimbări în temperatura atmosferică și în cantitatea de precipitații, dar și în temperatura și salinitatea oceanelor.

    „Este ca și cum am fi schimbat traiectoria”, comentează un cercetător de la University of Leeds, pentru New Scientist Martyn Chipperfied. „Aveam deja diverse semnale despre faptul că stratul de ozon se reface. Acest studiu este pasul următor, când începem să vedem în mod concret efectele acestui fenomen asupra climei”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Klaus Iohannis dă semnalul tăierilor bugetare: „Va fi nevoie de reevaluarea TUTUROR cheltuielilor care se fac din banul public”

    * VIDEO. Primar PSD arestat când lua „șpagă de pandemie”: cu mască pe figură și mănuși de protecție! S-a ferit de covid, dar l-a lovit flagrantul