ziaristii.com

Categorie: Europa

  • BREXIT. Îşi vor face românii bagajele? Primele reacţii după „marele divorţ” al Marii Britanii de UE

    La Londra, premierul Boris Johnson se pregăteşte să sărbătorească ruptura oficială a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord de Uniunea Europeană, după ce Parlamentul de la Bruxelles a aprobat miercuri acordul pentru Brexit dintre cele două părţi. Dar dincolo de festivismul de paradă al celui poreclit „Bo-Jo”, în viaţa reală abia acum începe freamătul în special în rândul cetăţenilor comunitari care trăiesc pe insulă.

    România, locul 2 ca număr de rezidenţi în UK

    Românii reprezintă azi a doua mare comunitate de străini din UK, după polonezi. În ceea ce-i priveşte pe cei circa 470.000 de conaţionali care se află în Marea Britanie, mare parte dintre ei şi-au pregătit actele de rezidenţă pentru a rămâne în Regatul Unit în noile condiţii post-Brexit.

    România a depășit Irlanda și India și a devenit a doua țară ca număr de migranți în Marea Britanie, după ce în 2017 ocupa doar poziția a patra. În acest moment, incluzându-i şi pe cei care nu au acte în regulă, peste 500.000 de români trăiesc în Anglia, Scoția, Ţara Galiilor sau Irlanda de Nord.

    Totuși, cea mai mare comunitate de cetățeni non-britanici din Regatul Unit rămâne cea poloneză, care numără peste un milion de oameni. Pe locul al treilea se clasează Irlanda, ţara vecină, cu o comunitate de 350.000 de oameni, urmată de cea India, cu 346.000 de oameni.

    Statisticile oficiale arată că numărul total al rezidenților non-britanici care locuiesc în Regatul Unit este de 6,5 milioane de oameni.

    „Mulţi vor rămâne, la început, şi vor vedea ce se întâmplă pe parcurs”

    Marea Britanie va părăsi oficial Uniunea Europeană în ziua de vineri, 31 ianuarie, urmând ca din ziua următoare să înceapă numărătoarea inversă pentru clarificarea viitoarei relaţii dintre cele două părţi.

    Este imposibil să se prevadă exact efectele economice ale Brexit asupra României, însă un lucru probabil este că românii obligaţi să plece din Marea Britanie vor alege să se mute tot în interiorul Uniunii Europene în detrimentul întoarcerii acasă, consideră analiştii chestionaţi de Mediafax.

    „Pentru ei nu cred că ar fi un câştig reîntoarcerea în România. Sunt şi unii care sunt pregătiţi să treacă la un alt nivel, să înceapă de exemplu o afacere aici, dar nu ştiu dacă sunt în proporţie semnificativă din cei 470.000 de oameni de acolo. Am înţeles că destul de mulţi şi-au făcut actele pentru a obţine rezidenţă în Marea Britanie, iar tratatele încheiate între UE şi Marea Britanie asigură o anumită protecţie pentru ei. Mă îndoiesc că vor fi oameni obligaţi să părăsească foarte rapid Marea Britanie. Probabil că mare parte dintre ei vor încerca să mai rămână şi vor vedea ce se întâmplă pe parcurs„, spune analistul Aurelian Dochia.

    „Nimeni nu se îndoieşte că nu vor fi efecte negative pentru că gradul de integrare între economia britanică şi cea europeană este foarte ridicat. Toată lumea va suferi, atât în mod direct, pe linia comerţului bilateral, cât şi în mod indirect prin efectele şi repercursiunile asupra tuturor economiilor europene. De exemplu, dacă Germania suferă în relaţie cu Marea Britanie, şi noi suferim indirect din cauza locului (central) pe care îl ocupă Germania pentru economia noastră. Deci vor fi doar efecte negative”, a mai spus Aurelian Dochia.

    „Cei înalt-calificaţi vor fi selectaţi în mai mare măsură”

    Profesorul de sociologie Dumitru Sandu a precizat la rândul său că nu se ştiu încă care vor fi schimbările legislative după Brexit, însă se cunosc tiparele de mişcare pentru grupurile de diaspora românească din străinătate.

    „În primul rând este de aşteptat o cernere mai puternică a imigranţilor în Marea Britanie după Brexit, inclusiv a românilor, pentru că ei au anunţat că sunt foarte interesaţi de cei înalt-calificaţi. Aceştia vor fi selectaţi în tot mai mare măsură. Cei din această categorie, IT-işti, ingineri, medici, care sunt deja acolo vor rămâne, iar cei care vor să se ducă vor continua să plece în nordul dezvoltat al Europei, inclusiv în Marea Britanie. Este puţin probabil ca românii care vor fi obligaţi să plece să se întoarcă în ţară”, este de părere Dumitru Sandu.

    Potrivit acestuia, Brexitul este un prilej bun pentru ca societatea românească să discute despre ce se poate face pentru a-i readuce acasă pe cei plecaţi şi pentru a stopa exodul celor apţi de muncă.

    „Absolut nimeni nu poate să spună acestea vor fi efectele. Este însă un prilej foarte bun, la urma urmei, să discutăm despre ce se poate face în legătură cu continuitatea exodului tinerilor români în străinătate. O direcţie de acţiune care trebuie să apară, să se structureze, poate, în condiţie de criză, este cea de strategii guvernamentale pe categorii de forţă de muncă plecată în străinătate. În clipa de faţă, ce se poate face este să începi să gândeşti pe strategii pe domenii, pe grupuri, pentru constructori, pentru medici, pentru IT-işti. Trebuie să se formeze grupuri de experţi care să înceapă să se gândească la aceste domenii. Şi polonezii au o groază de probleme, dar nu stau cu mâinile în sân. E nevoie de strategii pe grupări ocupaţionale care să fie gestionate de grupuri interministeriale”, a mai spus Sandu.

    Abia acum începe confruntarea cu realitatea!

    Marea îngrijorare care pândeşte la orizont este soarta economiei britanice după Brexit. Există deja companii care s-au pus la adăpost, fie închizând fabrici, fie reducând activitatea, fie mutându-i operaţiunile în altă ţară din Europa. Atât Banca Angliei cât şi nenumăraţi analişti au avertizat asupra căderii economice, care va reduce veniturile angajaţilor, va suprima locuri de muncă şi va afecta sectoare diverse ale economiei, de la industrie la piaţa imobiliară.

    Prăbuşirea sectorului imobiliar, semn rău la orizont

    Anunţ imobiliar în Moseley (centrul Angliei)

    În cazul Brexit, prețul mediu al locuințelor din țară ar putea scădea în jurul a 6% numai în 2020, potrivit unei analize publicate de firma de consultanță KPMG.

    Raportul reflectă că cele mai mari scăderi ale costului locuinței ar avea loc, în acest caz ipotetic, în capitala Londra și în Irlanda de Nord. Concret, compania a estimat că această scădere ar fi cuprinsă între 5,4% și 7,5% în diferitele regiuni ale țării, anul viitor, dacă guvernul Boris Johnson și blocul comunitar nu vor ajunge la un acord, notează ABC.

    În paralel, numeroase companii au părăsit Regatul Unit sau îşi fac bagajele, ceea ce va arunca în aer economia insulei. Nu întâmplător, primarul Londrei a vorbit pe şleau despre prăbuşirea care îi aşteaptă pe britanici din cauza Brexit.

    Primarul Londrei, apel disperat

    Sadiq Khan

    Primarul Londrei, Sadiq Khan, le-a scris parlamentarilor din vechiul for de la Westminster, care reprezintă circumscripţiile din capitala Marii Britanii, cerându-le să oprească Brexit-ul.

    Apelul lui Khan a venit în urma unui raport comandat de primarul Londrei, ce arată că un Brexit fără acord ar putea reduce cu 87.000 numărul locurilor de muncă şi scădea cu 2% producţia economică a capitalei la orizontul lui 2030.

    „Un Brexit fără acord ar cauza tulburări majore, ne-ar face mai săraci, mai puţin în siguranţă şi ne-ar diminua poziţia pe plan mondial. Ar costa sute de mii de locuri de muncă, zeci de miliarde de lire în investiţii şi ar pune în pericol drepturile şi libertăţile cetăţenilor UE”, avertizează primarul Londrei.

    Între timp, Brexit-ul nu s-a produs fără acord, dar puţini sunt cei care au încredere că acordul semnat „pe genunchi” între UE şi Marea Britanie va fi o sursă de stabilitate pentru economia Regatului Unit.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • BREXIT. Regina i-a împlinit visul lui Boris: a promulgat legea „marelui salt”, cu 8 zile mai devreme. „UK este în criză constituţională”, anunţă liderul Partidului Naţional Scoţian din Parlamentul britanic

    Regina Elizabeta a II-a a promulgat joi acordul Brexitului, una dintre ultimele etape înainte ca Regatul Unit să-şi consume divorţul cu Uniunea Europeană (UE), după trei ani de sfâşieri, relatează AFP.

    Cu opt zile înaintea „marelui salt”, regina Elizabeth a II-a şi-a dat asentimentul regal textului care reglementează modalităţile rupturii după 47 de ani de mariaj tumultuos cu UE, a anunţat pe Twitter ministrul pentru Brexit, Steve Barclay.

    Textul a fost adoptat definitiv miercuri seara de Parlament.

    ”Uneori am avut impresia că nu vom trece niciodată linia de sosire a Brexitului, dar am făcut-o”, a reacţionat după acest vot premierul conservator Boris Johnson.”Putem acum să uităm disensiunile acestor ultimi trei ani şi să ne concentrăm asupra implementării unui viitor radios şi palpitant”, adăugat el.

    Scoţienii, galezii şi Irlanda de Nord nu sunt entuziasmaţi

    Dar optimismul lui Boris nu este împărtăşit de alţi lideri politici din Regatul Unit. Potrivit lui Ian Beckford (alăturat), lider al Partidului Naţional Scoţian în Parlamentul din Regat, Marea Britanie va fi nevoită să facă faţă acum unei „crize constituţionale”, anunţă The Guardian.

    Legea privind Acordul de retragere din UE conține dispoziții care afectează chestiuni regionale. De altfel, parlamentul scoțian, adunarea galeză și adunarea Irlandei de Nord au votat recent pentru a refuza acordul legislativ.

    Tratatul retragerii din forul continental este necesar să fie ratificat de Parlamentul European la 29 ianuarie, pentru ca Regatul Unit să poată deveni primul stat membru care părăseşte UE la 31 ianuarie, la ora locală 23.00 (sâmbătă, 1 februarie, la 1.00, ora României) şi să dea pagina celor trei ani de tergiversări şi dezbateri interminabile.

    Abia acum începe greul!

    Zdrobitoarea victorie a conservatorilor în alegerile legislative de luna trecută a schimbat situaţia, spre marea nemulţumire a Partidului Liberal-Democrat (de stânga, proeuropean), al cărui preşedintre interimar Ed Davey a promis pe Twitter ”să nu lase niciodată flacăra proeuropeană să moară în Regatul Unit”.

    Acordul Brexitului prevede modalităţile divorţului de UE, garantând drepturile cetăţenilor şi rezolvând bătaia de cap a frontierei irlandeze.

    El vizează mai ales să garanteze o ruptură blândă, prevăzând o perioadă de tranziţie până la sfârşitul lui 2020, în care Regatul Unit şi UE urmează să-şi negocieze viitoarea relaţie, mai ales în domeniul comercial.

    Regatul Unit se pregăteşte să înceapă un nou capitol al istoriei sale, însă el are încă de înfruntat provocări importante, mai ales negocierile care se anunţă deja complexe cu UE, principalul său partener comercial.

    Londra doreşte să o facă într-un timp record, până la sfârşitul anului acesta, şi exclude orice prelungire a perioadei de tranziţie, în timp ce Bruxelles-ul consideră acest calendar foarte strâns.

    Intră în scenă modelul canadian?

    Boris Johnson urmează să-şi detalieze viziunea viitorului acord comercial într-un discurs la începutul lui februarie, potrivit unei surse guvernamentale. El a anunţat anterior că vrea un acord de liber-schimb de tipul celui dintre Canada şi Europa.

    „Este în interesul ambelor părţi să aibă un acord de liber-schimb fantastic, fără taxe vamale, fără cote”, a declarat el, răspunzând miercuri unor întrebări ale publicului pe Facebook.

    ”Noi abordăm viitoarele etape ale acestui proces într-un spirit amical şi nu vedem de ce nu am putea să obţinem un acord global cu UE care să funcţioneze pentru ambele tabere până la sfârşitul lui 2020”, a adăugat joi purtătorul său de cuvânt citat de News.ro.

    Londra intenţionează să-şi negocieze propriile tratate de liber-schimb cu ţări terţe şi face ochi dulci mai ales Statelor Unite. Washingtonul speră să-l încheie ”anul acesta”, a declarat joi, la Davos, secretarul american al Trezoreriei, Steven Mnuchin.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • VIDEO. „Gloria” face ravagii în Spania: Cod Roşu de vreme rea, cu zăpadă pe plaje, valuri de 8 metri, potop şi rafale de vânt foarte puternice

    Patru oameni au murit până acum în urma „invaziei” produse de furtuna „Gloria” pe litoralul spaniol al Mării Mediterane şi în interiorul Peninsulei Iberice. Este considerat cel mai dur fenomen meteo înregistrat iarna în zone altădată însorite chiar şi în sezonul rece, care a lăsat multe municipalități fără comunicaţii, peste 200.000 de elevi în afara şcolilor, drumuri blocate şi trafic feroviar întrerupt.

    Temperaturile de îngheț înregistrate în Comunitatea Valenciană au provocat moartea unei românce de 55 de ani, care dormea în aer liber, într-un parc din orașul de coastă Gandía.

    Victima se adaugă unui bărbat decedat duminică în Asturia, care şi-a dat sufletul în timp ce punea lanțuri la automobilul personal. O altă victimă, o femeie din orașul Moixent, a fost găsită moartă, luni după-amiază, la câțiva metri de casa sa, întinsă pe zăpadă și cu simptome evidente de hipotermie.

    De asemenea, un bărbat în vârstă de 63 de ani a murit în urma unei răni la cap produse de o ţiglă desprinsă de pe un acoperiş de vântul puternic care a lovit orașul Pedro Bernardo, din Ávila.

    Furtuna menține în alertă aproape 40 de provincii ale Spaniei, cu un accent deosebit pe Insulele Baleare și treimea estică peninsulară a Mediteranei, cu șapte dintre provinciile de pe coastă aflate sub Cod Roşu din cauza riscului extrem de ninsori abundente, temperaturi  scăzute, valuri înalte şi de 8 metri și rafale de vânt de până la 130 de kilometri pe oră.

    Prognozele nefaste privind pentru acumularea zăpezii în estul peninsulei, care au forțat activarea Codului Roşu în Comunitatea Valencia – o regiune neobişnuită cu zăpada în timpul iernii – au lăsat mai bine de 191.000 de elevi fără acces la cursuri. Lor li se adaugă alţi peste 3.000 în regiunea Castilia-La Mancha (centrul Spaniei) și 462 de elevi rămaşi acasă în Castilla şi León.

    În Catalunya, școlile au fost, de asemenea, închise, deși într-o măsură mai mică, în punctele din regiunile Maresme, Terra Alta și Vallès Oriental, din cauza ninsorilor și a vânturilor puternice.

    Transportul aerian a suferit daune și aproximativ 22.000 de pasageri din 179 de curse au fost afectați de anularea sau devierea zborurilor lor, luni, ca urmare a închiderii aeroportului Alicante-Elche, al cincilea din țară. AENA, autoritatea aeronautică spaniolă, a anunţat că aeroportul va deveni operativ începând cu ora 5.00 dimineața a zilei de marți, când orarul zborurilor va fi reluat progresiv.

    Ploile s-au amestecat cu ninsorile. Doar în Comunitatea Valencia, în ultimele 24 de ore, furtuna a lăsat aproape 268 litri pe metru pătrat în Beniarrés (Alicante), rafale de vânt în ultimele trei ore de 115 kilometri pe oră, în Oliva (Valencia), și valuri care depășesc deja 8 metri înălţime. A plouat într-o zi, anunţă ziarele şi televiziunile, cât într-un an.

    O maşină prinsă în inundaţiile din Ibiza

    În Insulele Baleare, din interiorul Mediteranei, trecerea furtunii „Gloria” a dus la revărsarea a cinci torente în Mallorca și a provocat 150 de incidente pe cele patru insule, în mare parte din cauza căderilor de copaci și a acumulării de apă pe drumurile urbane.

    În orașul Barcelona, toate parcurile, grădina zoologică, plajele și apele de apă sunt închise, potrivit surselor de la serviciul de pompieri, iar starea agitată a mării a dus la anularea serviciilor de feribot care pleacă de la Barcelona la Baleare.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • BREXIT. Prima mare victimă a lui Boris Johnson: directorul general al BBC

    Tony Hall (Birkenhead, Marea Britanie, 68 de ani), directorul general al BBC, a anunțat luni, într-un e-mail surprinzător adresat angajaţilor corporației publice, că părăseşte funcţia şi totodată barca faimosului colos media, anunţăNew York Times, care citează Associated Press.

    „Dacă mi-aș asculta inima, nu aș dori niciodată să plec. Cu toate acestea, cred că o parte fundamentală a oricărui managament profesional este să pună întotdeauna interesele organizației deasupra celor personale”, şi-a explicat el gestul radical.

    Exista o convingere cvasiunanimă în trustul londonez că Tony Hall (alăturat) va rămâne la conducere până în 2022, când BBC îşi va sărbători centenarul.

    În cei șapte ani de conducere, el a reușit să reasigure stabilitatea și prestigiul unei instituții a cărei reputație a fost grav afectată de scandalul lui Jimmy Savile, popularul prezentator care a sfârșit prin a fi acuzat că a abuzat sexual de aproape 500 de minori.

    În plus, BBC a trebuit să facă față unei presiuni duble în ultimii ani, vezi apariția platformelor online precum Netflix, care au afectat rentabilitatea produselor media de calitate pe care concernul radio-TV britanic a continuat să le ofere publicului.

    Dar, mai presus de toate, BBC a suferit o confruntare aspră cu sectorul eurosceptic al Partidului Conservator, care nu a încetat să acuze trustul mediatic că nu știe să-și mențină neutralitatea în ceea ce privește Brexit-ul.

    În perioadele de mare tensiune dinainte şi după referendumul pentru ieşirea Marii Britanii din UE, orice încercare de a analiza în mod obiectiv dezavantajele evidente ale Brexit a fost percepută de către gruparea din jurul lui Boris Johnson, actualul premier, ca un atac al „jurnaliștilor de stânga” la adresa susţinătorilor rupturii de Uniunea Europeană.

    În mai multe ocazii, aripa dură a Partidului Conservator a lansat propuneri de boicot ale unor programele-fanion ale BBC. Scopul clar a fost acela de a-i împiedica pe miniștrii sau politicienii responsabili să participe la interviuri în care n-ar fi putut să ofere răspunsuri „aburitoare”, cum făceau în afara BBC şi în presa conservatoare.

    Vârful acestei confruntări a fost oferit chiar de premierul Boris Johnson, fanatic pro-Brexit, când a sugerat că viitorul său guvern va studia cum să elimine taxa de licență plătită de milioane de britanici pentru a susține cheltuielile televiziunii publice – principala sursă de finanțare pentru BBC.

    Orice cetățean din Marea Britanie care urmărește posturi de televiziune publică, pe orice tip de ecran sau orice fel de recepție, trebuie să plătească aproximativ 184 de euro pe an. Refuzul de a face acest lucru poate duce la o amendă de până la 1.200 de euro.

    „Trebuie să ne întrebăm dacă acest tip de finanțare a unei organizații de televiziune are încă sens pe termen lung, având în vedere modul în care sunt finanțate alte televiziuni”, a spus, populist, Boris Johnson.

    Prin acest mesaj, cel poreclit „Bo-Jo” a vrut să cucerească simpatia a milioane de britanici, scutiţi virtual de o taxă importantă. În realitate însă, mesajul era un atac mascat, prin ricoşeu, la adresa unui concern media considerat adversar al Brexit, în ciuda imparţialităţii care a făcut faimos BBC în toată lumea şi l-a transformat într-un model de jurnalism fără egal.

    Președintele corporației, David Clementi, a avut doar vorbe de laudă pentru Hall. El l-a definit drept un „lider inspiraţional și creativ” de care corporația „a avut norocul să se bucure 7 ani și ale cărui integritate și pasiune pentru valorile pe care le reprezintă BBC au fost evidente”.

    În săptămânile următoare, Clementi va lansa procesul delicat de substituire a demisionarului pentru o poziție cu o remunerație de peste jumătate de milion de euro anual, dar și cu o responsabilitate şi o presiune colosale.

    Foto principal: mailonline.co.uk

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • BREXIT, la loc comanda! Avertisment din Parlamentul European: „Putem bloca acordul de ieşire din UE!”

    Parlamentul European ar putea bloca Acordul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană din cauza nerespectării de către Guvernul de la Londra a drepturilor cetăţenilor europeni, afirmă Guy Verhofstadt, negociatorul PE privind Brexit.

    „Toată lumea presupune că Parlamentul European îşi va da automat consimţământul pentru Acordul Brexit. Dar acest lucru nu se va întâmpla dacă nu vor fi soluţionate mai întâi problemele referitoare la drepturile cetăţenilor. Cetăţenii nu trebuie să devină victime ale Brexit”, a declarat Guy Verhofstadt, citat de cotidianul The Independent.

    Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, intenţionează să renunţe la perioada de tranziţie post-Brexit şi vrea să obţină până la sfârşitul anului 2020 un acord comercial cu Uniunea Europeană. Oficialii UE au avertizat că perioada de negocieri ar fi prea scurtă.

    Camera Comunelor urmează să se pronunţe asupra proiectului de Acord Brexit, iar Boris Johnson speră că va obţine un vot favorabil.

    Însă Acordul Brexit va trebui ratificat şi de Parlamentul European, precum şi de parlamentele tuturor statelor membre UE.

    Victoria lui Boris ajută şi nu prea

    Boris Johnson
    Britanicii au transmis un mesaj clar pro-Brexit

    Partidul Conservator al premierului Boris Johnson a câştigat rececent alegerile parlamentare din Regatul Unit de o manieră categorică, umilind practic Partidul Laburist şi Opoziţia.

    Votul masiv în favoarea echipei „tory” a fost interpretat ca un mesaj urgent pro-Brexit. La Bruxelles, liderii UE au salutat claritatea mesajului electoral britanic în alegerile de joi, 12 decembrie, în ideea ca acum nimic nu mai poate împiedica ieşirea Marii Britanii din UE.

    În 11 luni cât în 5 ani! Imposibila negociere

    „În sfârșit, avem claritate”, a sărbătorit premierul croat, Andrej Plenkovic, gândindu-se la semestrul următor, când țara sa va prelua președinția temporară a UE și, prin urmare, la organizarea reuniunilor și consiliilor.

    „Sarcina noastră este să pregătim cadrul de negociere pentru viitoarea relație. Trebuie să alegem domeniile în care avem securitatea, ambele părți, pentru a putea finaliza negocierea în următoarele 11 luni”, a adăugat el, referindu-se la perioada de tranziție care este prevăzut în Acordul de ieșire care, dacă palatul Westminster aprobă ieșirea ordonată, se va deschide până în decembrie 2020 – o fază intermediară, în care chiar dacă sunt în afara UE, britanicii vor trebui să respecte regulile Uniunii din care au făcut parte.

    De asemenea, în aceste 11 luni, viitoarea relație dintre UE și Regatul Unit va începe să fie negociată. Este imposibil ca toate sectoarele europene să încheie un nou cadru într-un timp atât de scurt. Este ceva care în condiții normale ar putea dura mai mult de cinci ani.

    „Timpul este foarte scurt. Vorbim despre educație, transport, pescuit, probleme sectoriale, multe domenii de negociat. De aceea, lucrăm deja la acest mandat. Va trebui să acordăm prioritate problemelor cu un impact economic mare”, a explicat Von der Leyen.

    Votul din Marea Britanie, o problemă în plus în Europa

    Acordul de ieșire prevede că, dacă în luna iunie 2020 este clar că până la sfârșitul anului negocierea nu va fi închisă, perioada de tranziție poate fi prelungită cu un an suplimentar. Problema este că, în acea fază, Regatul Unit nu are vot sau veto în UE, dar este totuși supus legislației și deciziilor comunitare, ceva greu de digerat la Londra. Johnson a exclus deja orice extensie.

    UE știe că menținerea unităţii interne pe continent – după 31 ianuarie, când teoretic Brexit va fi consumat-, va fi dificilă. Britanicilor le va fi mai uşor să forţeze diviziuni în interiorul Uniunii Europene, iar Bruxelles-ul se aşteaptă ca Boris Johnson să apeleze la tot felul de felul de gesturi și trucuri în acest scop.

    Tocmai de aceea, liderii UE  trebuie să trimită un mesaj coerent și să construiască un discurs comun. Și pentru aceasta au aprobat câteva puncte în concluziile Consiliului European, documentul care certifică rezumatul fiecărui summit.

    Primul „reiterează angajamentul către o ieșire ordonată pe baza Acordului de ieșire și solicită ratificarea și punerea sa în aplicare efectivă” cât mai curând posibil. Al doilea se referă la dorința de a avea „o relație viitoare cât mai strânsă cu Regatul Unit”, dar întotdeauna pe orientările pe care liderii comunității le-au aprobat în trecut. Și nu în ultimul rând un avertisment: această relație trebuie să se bazeze pe „un echilibru de drepturi și obligații”.

    Va fi Michel Barnier (negociatorul-şef al UE pentru Brexit, alăturat) cel care va vorbi în numele celor 27, dar întotdeauna „în coordonare continuă și dialog continuu cu Consiliul și organele sale”, mai arată documentul publicat.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • BREXIT. UE, mesaj ferm pentru Boris: felicitări şi hai repede cu ieşirea! Va muşca „buldogul” din Europa unită?

    BREXIT. UE, mesaj ferm pentru Boris: felicitări şi hai repede cu ieşirea! Va muşca „buldogul” din Europa unită?

    „Felicitări! Vă rugăm să votați rapid, în Parlament, Acordul de ieșire din Uniunea Europeană și să știți că suntem pregătiți pentru următoarea etapă”.

    Trei idei clare și un avertisment compun mesajul transmis de Bruxelles Londrei, direct pe adresa guvernării Boris Johnson, marele câştigător al alegerilor de joi, 12 decembrie.

    Șefii de stat și de guvern UE au urmărit împreună rezultatele alegerilor britanice. Se aflau toţi la Bruxelles pentru un Consiliu European axat pe schimbările climatice și bugetul comunitar pentru următorii 7 ani, dar, inevitabil, au avut ochii aţintiţi asupra Londrei.

    Brexit-ul a monopolizat politica Uniunii Europene, din 2016 până azi, și este probabil să facă acest lucru încă multe săptămâni înainte. De aici şi importanța mesajului pe care liderii UE doreau să-l transmită lui Boris Johnson, ca fiind din partea celor peste 400 de milioane de cetățeni europeni îngrijorați de o schimbare iminentă pe continent: ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar.

    Charles Michel

    „Aș dori să îl felicit pe Boris pentru victoria sa. Este o victorie clară și sperăm ca parlamentul britanic să voteze cât mai curând posibil asupra Acordului de retragere. UE este pregătită pentru următoarea fază. Vom negocia un viitor acord comercial care va asigura un adevărat teren de joc corect pe tărâm economic”, a declarat noul președinte al Consiliului European, Charles Michel, la prânz după încheierea ședinței de la Bruxelles.

    „Nu va fi sfârşitul”

    Atunci când 17 prim-miniștri sau preşedinţi de stat se află în același oraș, tăcerea este imposibilă. Erau dornici să vorbească mai puțin, dar până la urmă toată lumea trebuia să se pronunțe. Şi au făcut-o.

    „Sperăm că acordul va fi ratificat în ianuarie. Calendarul este foarte complicat, va trebui să lucrăm cât mai curând posibil. Suntem gata să facem tot posibilul, având în vedere timpul scurt disponibil. Regatul Unit va fi o țară terță pentru UE, dar în final vom avea o legătură fără precedent. Nu este sfârșitul a ceva, este începutul unor relații excelente între viitorii buni vecini”, a fost şi mesajul noii şefe a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care trebuie să continue moștenirea lui Jean-Claude Juncker în această misiunea foarte complicată a clarificării relaţiei UE-UK.

    „Felicitări lui Boris Johnson pentru victoria sa. Vom continua să lucrăm pentru un Brexit ordonat, care să garanteze drepturile și libertățile cetățenilor și să ofere certitudine sectoarelor economice. Ne-am angajat să avem o relație viitoare cât mai strânsă dintre UE și Regatul Unit”, a scris pe contul său de Twitter președintele guvernului interimar de la Madrid, Pedro Sánchez.

    „Felicitări pentru victoria ta răsunătoare. Aștept cu nerăbdare să lucrez cu tine pentru prietenie și cooperare puternică între națiunile noastre”, a adăugat şi Angela Merkel.

    Bucurie la Bruxelles? Nici vorbă!

    Printre liderii comunității europene există multe senzații, dar cu siguranţă nicio bucurie sinceră. Există nervi, pentru că acum se pare că ne confruntăm cu ultima etapă a divorțului, cea mai dureroasă.

    Există de asemenea îngrijorare, dar şi alinare, pentru că impasul politic care a scurs resursele tuturor se va termina foarte curând, din câte se pare. Deşi cine ştie…

    Există de asemenea un dram de speranță, pentru că pare greu de crezut faptul că totul va fi mai frustrant decât până acum. Dar mai există și ceva adrenalină, pentru că accidentul vine cu adevărat acum și în față ai un cocoş care tocmai s-a umflat în pene, odată cu victoria zdrobitoare în alegeri.

    În 11 luni cât în 5 ani! Imposibila negociere

    „În sfârșit, avem claritate”, a sărbătorit premierul croat, Andrej Plenkovic, gândindu-se la semestrul următor, când țara sa va prelua președinția temporară a UE și, prin urmare, la organizarea reuniunilor și consiliilor.

    „Sarcina noastră este să pregătim cadrul de negociere pentru viitoarea relație. Trebuie să alegem domeniile în care avem securitatea, ambele părți, pentru a putea finaliza negocierea în următoarele 11 luni”, a adăugat el, referindu-se la perioada de tranziție care este prevăzut în Acordul de ieșire care, dacă palatul Westminster aprobă ieșirea ordonată, se va deschide până în decembrie 2020 – o fază intermediară, în care chiar dacă sunt în afara UE, britanicii vor trebui să respecte regulile Uniunii din care au făcut parte.

    De asemenea, în aceste 11 luni, viitoarea relație dintre UE și Regatul Unit va începe să fie negociată. Este imposibil ca toate sectoarele europene să încheie un nou cadru într-un timp atât de scurt. Este ceva care în condiții normale ar putea dura mai mult de cinci ani. „Timpul este foarte scurt. Vorbim despre educație, transport, pescuit, probleme sectoriale, multe domenii de negociat. De aceea, lucrăm deja la acest mandat. Va trebui să acordăm prioritate problemelor cu un impact economic mare„, a explicat Von der Leyen.

    Va fi Boris factor de dezbinare în UE?

    Acordul de ieșire prevede că, dacă în luna iunie 2020 este clar că până la sfârșitul anului negocierea nu va fi închisă, perioada de tranziție poate fi prelungită cu un an suplimentar. Problema este că, în acea fază, Regatul Unit nu are vot sau veto în UE, dar este totuși supus legislației și deciziilor comunitare, ceva greu de digerat la Londra. Johnson a exclus deja orice extensie.

    UE știe că menținerea unităţii interne pe continent – după 31 ianuarie, când teoretic Brexit va fi consumat-, va fi dificilă. Britanicilor le va fi mai uşor să forţeze diviziuni în interiorul Uniunii Europene, iar Bruxelles-ul se aşteaptă ca Boris Johnson să apeleze la tot felul de felul de gesturi și trucuri în acest scop.

    Tocmai de aceea, liderii UE  trebuie să trimită un mesaj coerent și să construiască un discurs comun. Și pentru aceasta au aprobat câteva puncte în concluziile Consiliului European, documentul care certifică rezumatul fiecărui summit.

    Primul „reiterează angajamentul către o ieșire ordonată pe baza Acordului de ieșire și solicită ratificarea și punerea sa în aplicare efectivă” cât mai curând posibil. Al doilea se referă la dorința de a avea „o relație viitoare cât mai strânsă cu Regatul Unit”, dar întotdeauna pe orientările pe care liderii comunității le-au aprobat în trecut. Și nu în ultimul rând un avertisment: această relație trebuie să se bazeze pe „un echilibru de drepturi și obligații”.

    Cei 27 au decis să ceară Comisiei Europene să contureze un proiect cu un „Mandat cuprinzător”, care să fie revizuit de către miniștri, pentru a descrie ce se poate face, cum și când.

    Va fi Michel Barnier (negociatorul-şef al UE pentru Brexit, alăturat) cel care va vorbi în numele celor 27, dar întotdeauna „în coordonare continuă și dialog continuu cu Consiliul și organele sale”, mai arată documentul publicat.

    „Avem atât de multe provocări globale comune, probleme pe care împărtășim aceleaşi valori, aici trebuie să ne concentrăm! Este în interesul ambelor părţi să ajungem la o relație foarte bună și ordonată. Acesta este motivul pentru care obiectivul este o negociere cât mai matură pentru a avea cât mai multe capitole posibil închise la sfârșitul anului viitor”, a spus Von der Leyen, la finalul întâlnirii de la Bruxelles.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Cuțitarul ucigaș din Londra era un fost pușcăriaș, închis în trecut pentru fapte de terorism

    Autorul atentatului de la Londra purta o brățară electronică de supraveghere în momentul comiterii atacului de pe London Bridge, informează ziarul „The Guardian”, citând surse din Poliție. În trecut, el fusese condamnat și ntemnițat pentru fapte de terorism.

    Bărbatul, care a fost împușcat mortal de forțele de ordine, era cunoscut poliției și agenției britanice pentru securitate internă (MI5), au confirmat sursele.

    Poliția a transmis că, potrivit informațiilor disponibile în acest moment, individul a acționat de unul singur, nu a avut complici.

    Cressida Dick, comisar la Poliția metropolitană din Londra, a declarat că atentatul, soldat cu trei morți (inclusiv atacatorul) și trei răniți, a durat 5 minute.

    Dintre cele cinci persoane rănite prin înjunghiere în atacul din centrul Londrei, două au murit vineri seară. Atacatorul, a cărui identitate nu a fost dezvăluită deocamdată, a fost împușcat mortal de polițiști.

    Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a declarat că atacul din Londra este, cel mai probabil, de natură teroristă.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Ratatul bețiv care a violat-o pe Luiza, cu acordul lui Dincă, în „casa groazei”. E bănuit că a participat și la omor, și la ardere

  • Teroare în Europa. Atacuri cu cuțitul la Londra și la Haga. Doi morți pe London Bridge, cel puțin șase răniți în total

    Două atacuri cu armă albă au avut loc vineri în Vestul Europei, în decurs de câteva ore: unul la Londra, altul la Haga.

    Londra, Anglia

    Un individ înarmat cu un cuțit a atacat mai mulți trecători pe London Bridge, vestitul pod de peste Tamisa, din capitala Angliei. Bilanțul: doi morți și trei răniți.

    Atacatorul a fost împușcat mortal de poliție, care tratează atacul „cu precauție” drept „un incident terorist”.

    Haga, Olanda

    Cel puțin trei persoane au fost rănite prin înjunghiere, vineri, într-un atac cu cuțitul, comis pe o stradă comercială din orașul Haga, informează poliția olandeză, citată de Reuters.

    Centrul orașului era deosebit de aglomerat în momentul atacului, ca urmare a Black Friday-ului.

    Atacatorul este încă în libertate, fiind căutat de poliție. Autoritățile au transmis semnalmentele acestuia: circa 45-50 de ani, blond cu părul cârlionțat, purtând fular și costum de jogging.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Ratatul bețiv care a violat-o pe Luiza, cu acordul lui Dincă, în „casa groazei”. E bănuit că a participat și la omor, și la ardere

    * 6,5 milioane de români au ucis emisiunea de propagandă a lui Mircea Badea. De azi, „scârbit”, clovnul trece pe divertisment

  • Ascensiunea lui Siegfried Mureşan. De la înlocuitorul Elenei Băsescu, la şefia PPE. Alături de Cioloş, europarlamentarul PNL întăreşte poziţia României în UE

    Europarlamentarul Siegfried Mureşan (PNL) a fost ales, joi, vicepreşedinte al Partidului Popular European (PPE), la Congresul statutar al partidului care a avut loc la Zagreb, capitala Croaţiei.

    După votul în congres, Mureşan a spus: „În mandatul meu de vicepreşedinte, voi lupta în primul rând ca Partidul Popular European să fie partidul european care contribuie decisiv la întărirea României în Uniunea Europeană”.

    „Consider că trebuie să apărăm valorile europene. Apărând valorile europene în fiecare stat membru, aşa cum am făcut şi în România, îi vom avea pe oameni de partea noastră”, a declarat Siegfried Mureşan, potrivit unui comunicat remis News.ro.

    Un obiectiv prioritar al mandatului său va fi Bugetul multianual al Uniunii Europene post-2020.

    „Trebuie să adoptăm bugetul cât mai repede şi trebuie să adoptăm un buget adecvat priorităţilor propuse. Dacă vrem să facem mai mult pentru oameni, ne trebuie şi o finanţare pe măsură. Voi sprijini acest obiectiv şi din Parlamentul European, unde sunt vicelider al Grupului PPE responsabil pentru buget”, a mai transmis el.

    Donald Tusk

    Mureşan a subliniat că va lucra îndeaproape cu noul preşedinte al PPE, Donald Tusk. „Este un prieten al României, un om politic care înţelege foarte bine aşteptările poporului român de la Uniunea Europeană”, a adăugat europarlamentarul.

    Aproximativ 2.000 de persoane din 40 de ţări, dintre care 719 delegaţi cu drept de vot, au fost prezenţi, miercuri şi joi, la lucrările Congresului PPE de la Zagreb.

    Trecut pe ultima sută de metri pe lista PMP

    Alegerea lui Siegfried Mureşan în postura de „număr 2” al celui mai mare grup politic din Uniunea Europeană – Partidul Popular European (PPE) – confirmă o ascensiune spectaculoasă a tânărului politician din România.

    În mandatul precedent de europarlamentar, Mureşan a fost purtător de cuvânt al PPE. El a ajuns însă europarlamentar candidând pe listele PMP. Dar nu era iniţial luat în calcul pentru a fi trecut pe lista de candidaţi. Însă a fost adus pe ultima sută de metri urmare a scandalului din jurul candidaturii Elenei Băsescu, fiica fostului preşedinte, care la acel moment tocmai îşi încheiase primul mandat de europarlamentar (pe listele fostului PD-L).

    Elena Udrea n-a reuşit să câştige şefia partidului pe listele căruia Traian Băsescu a fost ales preşedinte al României în 2004 şi, într-un discurs înregistrat, cu mesajul „adio, PD-L”, a dat semnalul construirii unui nou partid: Partidul Mişcarea Populară (PMP). Elena Udrea a fost şefa noului proiect politic al lui Băsescu, iar fiica s  a urma să candideze pentru al doilea mandat de europarlamentar pe listele PMP, de astă-dată.

    Însă valul de reacţii negative la adresa unei noi candidaturi a fiicei fostului preşedinte – venit în special dinspre gruparea de intelectuali  Adrian Papahagi – Cristian Diaconescu – Teodor Banconschi – a dus la retragerea candidaturii Elenei Băsescu.

    A plecat din PMP, alături de Cristian Preda

    Cristian Preda

    Strânsă cu uşa de riscul de a nu trece pragul electoral de 5% cu PMP, Elena Udrea s-a văzut nevoită să aducă în locul Elenei Băsescu o voce europeană, o figură opusă Elenei Băsescu. Atunci a apărut numele lui Siegfried Mureşan. Candidatura lui a fost una de succes, fiind ales europarlamentar PMP alături de profesorul Cristian Preda.

    Ulterior, pe măsură ce Băsescu a dus PMP spre discursul anti-kovesi şi anti-DNA, atât Preda cât şi Mureşan s-au reorientat politic. Primul a ajuns la PLUS, al doilea la PNL. Liberalii l-au trecut pe Siegfried Mureşan pe lista de la europarlamentarele din 26 mai anul acesta, şi astfel a câştigat al doilea mandat în Parlamentul European.

    Siegfried Mureşan a urcat treptat în ierarhia PPE, grupul politic european din care fac parte PNL, PMP şi UDMR. A exercitat mandatul de purtător de cuvânt al PPE, iar azi a fost ales vicepreşedinte al grupului la nivel european. Iar cariera europarlamentarului liberal e abia la început.

    Un mare „fan” al lui Kovesi

    În mandatul său de europarlamentar, Siegfried Mureşan s-a zbătut la scenă deschisă, în Parlamentul European, pentru candidatura Laurei Codruţa Kovesi la şefia Parchetului UE. A fost cel mai implicat dintre toţi cei care au ajutat la acest mare succes românesc, a presat dinspre Parlamentul European spre Consiliu, a dat comunicate, a postat informări la zi pe pagina sa de Facebook.

    Recent, Mureşan a fost în cărţi pentru postul de comisar european la Transporturi, în noua Comisiei condusă de Ursula von der Leyen. Pe ultima sută de metri, grupul socialist din PE a forţat o propunere femeie din partea României. Criza de timp a obligat Guvernul Orban să o propună pe Adina Vălean pentru acest post.

    În viaţa personală, Siegfried Mureşan este căsătorit, din septembrie 2016, cu Cătălina Manea, care ocupă, începând cu anul 2019, funcția de expert în combaterea fraudei în cadrul Băncii Europene de Investiții la Luxemburg. Este pasionat de tenis și fan declarat al jucătorului spaniol Rafael Nadal.

    Alături de Dacian Cioloş, întăreşte poziţia României în UE

    Propulsarea lui Siegfried Mureşan în ierarhia grupurilor politice din UE întăreşte poziţia României în Europa unită.

    Noul vicepreşedinte al PPE se alătură lui Dacian Cioloş, primul român şef de grup politic în Parlamentul European.

    Cioloş a fost numit liderul grupului „Renew Europe” – nou format în Parlamentul European după alegerile din 26 mai. Grupul a înglobat fostul ALDE (din care a făcut parte formaţiunea lui Tăriceanu) şi europarlamentarii USR-PLUS aleşi după scrutinul european din 26 mai.

    Cioloş a beneficiat de susţinerea puternică a preşedintelui francez Emmanuel Macron pentru a prelua şefia Renew Europe.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Procurorii demontează fake news-ul „Dăncilă la DNA”, lansat pe filiera PSD-istă Buble-Ciutacu: „Informații FALSE!”

    * VIDEO. Rebengiuc, apel pentru salvarea României de „mahalagism” şi „ţăţism” marca Dăncilă: „Ieşiţi la vot! PSD este garanţia sigură a distrugerii acestei ţări”

    * Tudor Chirilă: „Votez Iohannis. Că doar nu m-am tâmpit, după ce am stat doi ani în stradă la proteste!”

    * În timp ce românii erau gazați în Piața Victoriei, Dragnea chefuia la Scroviștea. Ți-a plăcut, Bușcule? S-au asortat icrele negre cu șampania franțuzească?

  • VIDEO. „BREXIT este cea mai mare eroare de la al Doilea Război Mondial încoace”. Destăinuirea unuia dintre cei mai populari politicieni ai Marii Britanii

    John Bercow nu mai e celebrul „speaker” al Camerei Comunelor, din Parlamentul britanic, poziţie din care a devenit celebru pentru tăioasele sale apeluri la linişte: „Ordeeer! Ordeeeer!”

    Acum și-a scos masca și a putut vorbi în sfârșit cu inima deschisă. Fostul președinte al Camerei Comunelor nu mai este obligat la echidistanţă, de aceea nu a ezitat să descrie Brexit-ul drept „cea mai mare greșeală a acestei țări de la război”.

    Fostul președinte al Camerei Comunelor prevede că această criză care a lovit Regatul Unit poate dura până la 15 ani pentru a rezolva ieșirea din UE.

    Bercow, acuzat de „prejudecățile” sale anti-Brexit în lupta dintre Guvern și Parlament, a declarat că a încercat să fie „imparțial” în rolul său, în ciuda faptului că a votat în favoarea permanenței Marii Britanii în UE.

    „Întrucât nu mai sunt speaker-ul Camerei, dacă mă întrebați dacă Brexit este bun pentru țara noastră pe scena internațională, voi spune sincer că nu, nu cred că este bine”, a adăugat Bercow, într-un eveniment organizat de Federația Jurnaliștilor Străini în UK (FPA).

    „Îl respect pe primul ministru Boris Johnson, dar Brexit nu ne va ajuta”, a declarat fostul lider controversat al Camerei Comucelor, criticat la vremea sa pentru că a condus mașina soției sale, Sally, pe care era lipit autocolantul având scris „La dracu cu Brexit!“.

    „Ar fi mai bine pentru noi să facem parte din blocul Uniunii Europene, mai bine pentru investiții și mai bine pentru statutul nostru geopolitic”, afirmă el.

    Bercow nu a ezitat să-l acuze pe Boris Johnson de „ultraj constituțional” pentru încercarea sa de a suspenda temporar Parlamentul pentru mai mult de trei săptămâni, în faza critică a Brexit-ului. „Acesta nu este un mod de lucru”, a argumentat fostul „speaker”.

    „Cu 11 voturi la zero, Curtea Supremă s-a pronunțat în favoarea restabilirii sesiunilor Parlamentului și cred că rezultatul vorbește de la sine”, a spus el în faţa jurnaliştilor străini din Regatul Unit.

    În ciuda deranjului provocat de atitudinea sa anti-Brexit, Bercow a spus că o singură dată a trebuit să-l cheme la ordine pe premierul Boris Johnson însuși. A fost pe 25 septembrie, când „premierul” a calificat drept „farsă” amenințările primite de laburista Paula Sherriff: „În acea zi, calmul s-a pierdut și dezbaterea a mers la extreme”.

    Și în fața criticilor din partea lui Johnson și a procurorului general Geoffrey Cox, fostul speaker găseşte explicaţii pentru atmosfera de ruptură din societatea britanică.

    „Acest Parlament a fost ales la un an după referendumul UE și este reflectarea unei țări divizate, nici mai mult nici mai puțin. Este ușor să pierdeți răbdarea, dar uneori uităm că activitatea unui Parlament este să dezbată, analizează și examinează în detaliu orice decizie politică”, afirmat el.

    „Și că suntem doar în prima fază a Brexit-ului”, mai avertizează Bercow. „Al doilea moment, dacă acordul de ieșire este aprobat definitiv, va fi acordul comercial, iar acesta poate fi prelungit cu cinci ani sau chiar cu 10 ani”. În cel mai rău scenariu posibil, fostul „speaker” prezice că Regatului Unit îi poate lua şi până la 15 ani pentru a rezolva problema Brexit.

    La 56 de ani, Bercow spune că înfruntă noua etapă a vieții sale cu optimism și umor și cu un contract de un milion de dolari pentru o carte (plus cererile care vin din jumătate din lume pentru a ţine prelegeri). Dacă îi rămâne vreo satisfacție, spune el, este aceea că a acordat „relevanță” Parlamentului.

    Cei care îl critică pentru că s-a pronunţat anti-Brexit au tot dreptul să o facă, spune el. Dar cu cine va vota în 12 decembrie?

    „ Am fost conservator până când am demisionat din postura de militant, din cauza imparțialității cerute de funcția de speaker al Camerei Comunelor. Îmi rezerv în orice caz dreptul de a dezvălui cu ce partid voi vota”, a mai spus Bercow.

    Mare fan al tenisului, autor al unei cărți despre cei mai buni 20 de jucători de tenis din lume, Bercow și-a exprimat marea admirație pentru Roger Federer, pe care îl plasează în vârful ierarhiei, urmat îndeaproape de Nadal.

    „Pentru mine, este încă cel mai mare, cu 20 de Grand Slam-uri, deși Rafa urmează îndeaproape cu 19. Cucerirea de 12 oria trofeului de la Roland Garros este ceva cu adevărat istoric… Dar favoritul meu este încă Roger”, punctează Bercow.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Soţia lui Crin Antonescu, în Comisia Europeană. Siegfried Mureşan ratează portofoliul Transporturilor în echipa Ursulei von der Leyen

    * VIDEO. Dii, calule, diii! A intrat cu animalul în magazin, la Buzău, judeţul lui Ciolacu (PSD). Votaţi, Dăncilă, bre, că ne dă de păscut la toţi!

    * VIDEO. Succes! Dăncilă vrea ca PSD să câştige alegerile… de anul trecut! În paralel, face mişto de Iohannis, Orban, Băsescu, Boc

    * Orban începe dur: „Opriţi angajările fictive! Vreau să fac febră musculară semnând decizii de concediere”. Iohannis: „Miniştrii PSD au golit conturile înainte să plece”

     * Mândri în Europa! Furtul de 5 milioane de euro care a „scos România în lume” din nou. Cazul Ploscaru – o nouă etichetă infracţională lipită pe chipul naţiei de mafia din ţară