Categorie: Diaspora

  • Romeo din Milano şi Julieta din Scoarţa de Gorj. Mai bătrân cu 43 de ani, amorezul a rămas fără 780.000 de euro

    Era cea mai sexy blondă din comuna Scoarţa, Gorj, nu departe de Târgu-Jiu. Felul în care atrăgea atenţia la fiecare pas îi promitea o viaţă de stea la Hollwood. Dar viaţa continua să bată pasul pe loc, în peisajul pauper al Gorjului. A pornit în căutarea aventurii unei alte vieţi, spre Italia lui Romeo şi Julieta. Dar nu putea ajunge la munca de jos; Dumnezeu îi hărăzise un trup pentru un altfel de job. Unul din care să poată fi admirată. Clubul de streptease din Milano, unde Simona lucra noaptea, a fost „vitrina” ideală. Aici a văzut-o prima oară cel ce avea să fie Romeo al ei. Francesco Thiela, 73 de ani, a simţit atunci că-i poate schimba viaţa Julietei sale din Scoarţa Gorjului.

    Era bogat, dar pierdut, distrus şi dărâmat psihic, după moartea soţiei. Simona i-a ieşit în cale ca o lumină salvatoare. Iar când i-a căzut în braţe, lumea s-a schimbat peste noapte pentru el. Se îndrăgostise lulea şi a simţit că-i poate pune totul la picioare pentru a-i câştiga sufletul pe viaţă.

    Simona a mirosit „prada”. A înţeles că dragostea poate fi o bună afacere. Şi a început să taie facturi după facturi. Francesco nu i-a refuzat nimic: bani, bijuterii, excursii în Dubai, transferuri în cont. În mai puţin pretenţioasa comună Scoarţa, răsărea în paralel un mare domeniu imobiliar. Sărăcia din jur scotea şi mai mult în evidenţă opulenţa palatului construit de Simona cu „finanţarea” septuagenarului italian.

    „Romeo” cel ce dorea să îmbătrânească frumos în braţele „Julietei” sale a descoperit cu timpul că miracolul se deşiră în paralel cu subţierea averii personale. Simona era tot mai departe, prea ocupată cu investiţiile imobiliare şi afacerile cu saloane de lux pe axa Italia-Scoarţa-Dubai. La final, prăbuşit şi părăsit, Francesco s-a aruncat în alte braţe, ceva mai sigure: cele ale Poliţiei. S-a declarat escrocat sentimental şi rămas în sapă de lemn. Nu mai avea nimic, nici bani, nici bijuteriile fostei soţii (făcute cadou pasionalei gorjence), nici case.

    Simona, alături de mama ei, aflată în vizită la Milano (Sursa foto: Gorjeanul)

    Investigaţiile au ajuns acum aproape doi ani pe urmele Simonei ce-şi împlinise visul de-o viaţă. Era tânără, frumoasă, bogată şi…liberă. Francesco încă o căuta atunci, îndrăgostit şi sărăcit deopotrivă. Le-a povestit poliţiştilor drama vieţii sale:

    „Totul a fost bine până când a zis să vindem apartamentul meu din Milano, să ne luăm o locuinţă mai mică şi să ne mutăm temporar acolo, pentru ca apoi să ne punem de acord unde ne vom muta împreună. Când am fost la notar pentru a perfecta actele de vânzare, ea a trecut un cont bancar care îi aparţinea. Apartamentul a fost vândut, iar banii au ajuns în contul ei. Din acea zi nu am mai văzut-o, nu am mai auzit-o, parcă a încetat să existe”, a povestit italianul, citat de Impact în Gorj.

    Simona a fost găsită, în cele din urmă. Nu de către Francesco, ci de polişişti. E aşa cum a cunoscut-o Romeo al ei. Tânără, frumoasă şi…mult mai bogată. Doar că, de azi, nu mai e atât de liberă. A fost reţinută, la Târgu-Jiu, pentru 24 de ore, sub acuzaţia de înşelăciune şi va fi prezentată instanţei de judecată cu propunere de arestare preventivă.

    Italianul a dezvăluit poliţiştilor o mulţime de scenarii prin care, spune el, artista lui îl storcea de bani. Unul dintre ele: Simona pleca în excursii departe de Italia şi-l suna uneori pentru a-i cere bani …ca să se trateze. Îl anunţa că s-a îmbolnăvit, iar Francesco o credea. Avea de ales?

    „În perioada mai 2015 – septembrie 2017, în mod repetat a indus în eroare cetățeanul italian, deposedându-l pe acesta de suma de 780.000 de euro”, se arată într-o informare a Poliţiei.

    Potrivit procurorilor, Simona Mărgăian Tiriplică s-a folosit de „sentimentele de dragoste și pasiune dezvoltate de cetățeanul italian Francesco Thiela Alberto, în vârstă de 73 de ani”, promițându-i că se vor căsători și vor avea copii.

    Poliţişti din Gorj au fost invitaţi la petrecerea Simonei,din 28 octombrie 2017, la Restaurantul Dumbrava în Târgu-Jiu (Sursa: Gorjeanul)

    Tânăra gorjeancă neagă toate acuzaţiile. Spune că nu i-a fost iubită italianului şi că a lucrat „cu mâinile curate”. Inclusiv atunci când i l-a prezentat lui Francesco pe soţul ei actual drept „bodyguard” personal. Despre acest detaliu de film, plus toată această istorie sentimental-infracţională, în amplul material al colegilor de la Gorjeanul.ro, AICI.

    “Înțeleg de la clientul meu că această doamnă creea numeroase regii. Regiza foarte multe povești. De exemplu, dacă era în Dubai, se îmbolnăvea brusc, trimitea câte o poză că ar fi în spital cerând bani pentru tratament, iar clientul meu îi trimitea rapid zeci de mii de euro, ajungând să facă transferuri și de 70.000 euro. Sunt date bancare, dar și prin Western Union, care probează asta. Am 11 ani de avocatură, dar o cauză de genul acesta nu am mai întâlnit, deși în Italia am înțeles că se întâmplă destul de des astfel de cauze, vârstnicii singuri fiind vulnerabili la românce si din nevoie de afecțiune pot cădea pradă ușor unor astfel de comportamente”, povesteşte Oana Anghel, avocata din România a italianului, ea însăşi şocată de planul romantic-profitabil al gorjencei.

    Într-adevăr, din ce spune mai jos şi clientul ei, sărmanul a ajuns să trăiască din greu, şi cu 2 euro pe zi, pentru a o finanţa pe Simona:

    “Am ajuns să circul cu bicicleta prin oraș, după ce Simona mi-a cerut să-i cumpăr o mașină, deoarece stă prea mult în casă, singură. I-am luat un Mercedes pentru care plătesc rate timp de câțiva ani de zile, mai exact peste 500 de euro lunar. Mașina neagră cumpărată de mine nu i-a fost suficientă, după vânzarea casei mele, soțul ei, din banii mei, i-a cumpărat ultimul tip de Mercedes, asta după ce s-a fotografiat cu banii mei, și a postat fotografia pe contul lui de Facebook”, susține Francesco Thiela, citat de Gorjeanul.ro. Italianul spune că a ajuns acum la sapă de lemn din cauza româncei, cu care avea mari planuri de viitor: achiziționarea unui salon de coafură în Capitală, o casă pentru ei doi în București și chiar aducerea pe lume a unui copil, rod al iubirii dintre cei doi.

    Aşa se încheie povestea de amor dintre Romeo din Milano şi Julieta de lângă Târgu-Jiu. Cu un bătrân din Italia, căzut pradă iubirii dureroase şi costisitoare, şi cu o tânără îndrăgostită de bani, ajunsă la un pas de puşcărie. Poate va rămâne la fel de apetisantă, ca atunci când a văzut-o Francesco prima oară, în noaptea cea senzuală din clubul milanez. Dar bogăţia frumuseţii sale fizice s-ar putea să fie „concurată” de acum încolo de angoasele sufletului. Iar „Julieta” noastră ar putea să descopere între timp că moda la Milano şi luxul din Dubai valorează mai puţin decât libertatea din mai puţin fiţoasa Scoarţă a Gorjului.

  • Familia jefuită în Casa Poporului s-a înscris în PLUS. Viorica Cristache a intrat şi în competiţia pentru o candidatură la alegerile europarlamentare

    Viorica şi Constantin Cristache – cei doi români rezidenţi în Luxemburg despre care ziaristii.com a scris recent că au devenit victime chiar în Palatul Parlamentului – au decis să se înscrie în partidul lui Dacian Cioloş, PLUS. Mai mult, Viorica Cristache, avocat în Luxemburg la acest moment, a anunţat azi presa că şi-a depus şi candidatura pentru un loc pe lista PLUS la alegerile europarlamentare de anul acesta. Partidul i-a acceptat intrarea în competiţia internă.

    Afacerea lor de familie a suferit pierderi estimate la 30.000 de euro din cauză că, pe 2 noiembrie anul trecut, lui Samuel Cristache (foto sus, fiul lui Constantin Cristache din prima căsătorie), i-a dispărut portofelul în Casa Poporului! Autorităţile n-au rezolvat nici până azi un caz simplu, petrecut alături de Curtea Constituţională a României (CCR). I-au purtat cu vorba şi astfel Constantin şi Samuel Cristache au pierdut timp preţios pentru refacerea documentelor de identitate necesare întoarcerii în Luxemburg.

    „ROMÂNIA SĂ FIE O ŢARĂ DEMNĂ!”

    „Ce este cel mai grav este că acest lucru s-a întâmplat într-un loc în care te aștepți să fii în siguranța, și tu, și bunurile tale. Dacă se întâmpla pe stradă, nu avea în niciun caz același impact asupra noastră, pentru că să spunem că încă ne mai așteptăm ca pe stradă sau într-o aglomerație să ni se întâmple asta, dar nu la Palatul Parlamentului!

    Țin să vă precizez că Samuel era foarte motivat să se implice activ în a promova românii din diaspora și acțiunile lor, să promoveze România și românii nu doar în Luxemburg, dar și în țările limitrofe, dar dezamăgirea după acest incident este atât de mare încât dorința lui de implicare în acest sens este acum pe o curbă descendentă.Noi o să continuăm să ne implicam. Știm că dacă lăsam brațele jos nu facem decât să ne complacem și noi, ca mulți alții care au obosit să mai lupte cu morile de vânt precum Don Quijote, și să complacem o țară care – fără implicarea unor oameni ca voi, ca noi, ca mulți alții, care încă mai simt românește, care încă mai vibrează când aud numele România, care o iubesc necondiționat și cu toată ființa lor -, riscă să nu mai aibă istorie, riscă să dispară de pe scena istoriei. Ori acest lucru este dezonorant pentru înaintașii noștri, care s-au sacrificat pentru ca România să rămână în istoria umanității ca o țară demnă și măreață, ca o țară capabilă să-și depășească condiția și să se facă respectată de marile puteri.”, scria revoltată, la începutul anului, pe adresa acestei publicaţii, Viorica Cristache.

    AU FOST GAZAŢI, ÎN 10 AUGUST

    Românca este profesoară de engleză-franceză şi licenţiată în Drept, iar acum lucrează la un cabinet de avocatură din Luxemburg. Este absolventa unui master în drept internaţional şi european al afacerilor la Universitatea PARIS 1 PANTHEON SORBONNE, din Franţa, şi a unui alt master în Drept European General, la Universitatea din Luxemburg.

    Soţii Cristache au fost şi la mitingul Diasporei, din 10 august 2018, în Piaţa Victoriei. Cazul lor şi traumele suferite atunci i-au adus a doua zi şi în studioul emisiunii „Jocuri de putere” (primii doi din stânga, în tricouri negre), realizate de Rareş Bogdan, la Realitatea TV, locul în care au fost surprinşi, într-un selfie, de autorul acestui articol. 🙂 Succes!

  • Românul din guvernul Marii Britanii cu Dacie 1310 împarte casa cu doi chiriaşi

    România e plină de funcţionari la stat care sunt folosiţi de partidele politice pe şest. Ei acceptă să facă acest joc murdar, dar şi ilegal, pentru că au primit postul pe sistemul PCR (pile, cunoştinţe, relaţii), nu pe merit. Consecinţa acestei intoxicări a administraţiei cu oameni de partid, nu funcţionari publici profesionişti şi de carieră, se vede în viaţa rea a românului fără PCR. Este una dintre marile diferenţe între România şi restul lumii civilizate.

    În Marea Britanie, de pildă, e de neconceput ca un funcţionar să fie la mâna vreunui politician. O spune pe şleau chiar un român care lucrează pentru guvernul Reginei.

    Adrian Pascu Tulbure are 30 de ani. În 2008, el a absolvit Literatura la Universitatea Cambridge. Imediat după aceea a fost primit în corpul funcţionarilor publici din Marea Britanie. A început la Ministerul Transporturilor, a continuat la Externe, iar acum lucrează la Ministerul Finanţelor. Se duce la birou în clădirea în care Winston Churchill îşi avea comandamentul în timpul războiului, după cum au aflate reporterii de la Ştirile Pro TV care l-au intervievat în noua lui ţară adoptivă.

    De la el au mai aflat reporterii că e inacceptabil în UK să intri în noul an fără buget, cum se întâmplă chiar acum în România. Bugetul este obligatoriu adoptat până la sfârşitul toamnei, astfel ca guvernul şi cetăţeanul simplu să ştie pe ce bani stă fiecare în anul ce vine. Se numeşte scorţos „predictibilitate”, dar e vitală pentru o ţară normală.

    Adrian povesteşte că în Marea Britanie funcţionarii au un cod de etică şi un salariu peste medie, dar mai mic decât în sectorul privat. Din salariu, el îşi permite o chirie într-un cartier bun de la marginea Londrei, unde împarte o casă cu încă doi prieteni.

    La Londra foloseşte metroul sau bicicleta. În România, în schimb, are o maşina „de colecţie” cu care îşi plimbă prietenii când vin în vizită: O Dacie 1310.

    Probabil că la auzul acestor informaţii râd de el toate „blondele ANAF, Dăncilele şi Carmencitele” promovate în administraţia românească de baronii de partid. E plin de astfel de specimene care intoxică statul român, dar care sunt infinit mai „aranjate” financiar decât Adrian, românul din aparatul de stat al Marii Britanii.

  • Dragnea face o greşeală enormă: se dă de gol că Tel Drum e a lui!

    Liviu Dragnea a dat în judecată Comisia Europeană (sub a cărei autoritate funcţionează OLAF) la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, pe motiv că la întocmirea Raportului OLAF i-au fost încălcate dreptul de a fi audiat şi prezumţia de nevinovăţie.

    OLAF constatase o fraudă masivă cu fonduri europene, în „dosarul Tel Drum”, şi recomandase recuperarea prejudiciului de 21 de milioane de euro.

    Decizia de a contesta Raportul OLAF este catastrofală pentru Dragnea, din două motive.

    1. Nu are nicio şansă de câştig la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, putând spera doar la o tragere de timp în „dosarul Tel Drum”. OLAF nu avea obligația de a audia pe nimeni, nici măcar pe Dragnea, pentru că a întocmit un raport, nu un rechizitoriu. Obligația de audiere revine Parchetului național (prin DNA).
    2. Atacând în nume personal, Dragnea se deconspiră ca fiind cel ce controlează Tel Drum, adevăr pe care l-a păzit cu străşnicie timp de aproape 20 de ani. În tot acest timp, ca patroni ai Tel Drum au figurat prieteni apropiați ai lui Dragnea, însă niciodată el. Metoda „acțiuni la purtător” a fost o bună acoperire pentru afacerea cețoasă din Teleorman, alimentată cu mai mult de o jumătate de miliard de euro din contracte pe bani publici.

    Liviu Dragnea a fost pus sub acuzare pentru cinci infracțiuni, în noiembrie anul trecut, între care constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și fraudă cu fonduri europene. El a fost citat să se prezinte la DNA la începutul acestui an, dar nu s-a prezentat.

    Până în prezent, Dragnea a negat vehement orice legătură cu Tel Drum, făcând din această tactică o armă de apărare în fața acuzațiilor DNA. Acum, prin acțiunea disperată de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, recunoaşte implicit că a avut un rol-cheie în afacerea Tel Drum. Acest amănunt ar putea să-l coste mult în ancheta procurorilor.

  • VALLAH AKBAR! Un român beat a strigat „Allah akbar!” la slujba de Bobotează, într-o biserică din Italia. L-au luat carabinierii

    Un român în vârstă de 41 de ani a fost arestat în comuna Alba Adriatica din Italia, după ce s-a îmbătat, a intrat într-o biserică, în timpul slujbei de Bobotează, și a strigat „Allah akbar!”, scrie rivieraoggi.it.

    La slujba din Biserica Sant’Eufemia se aflau în jur de 50 de enoriași, care s-au speriat teribil și au crezut că urmează un atac terorist. I-a liniștit preotul parohiei, care îl cunoștea pe românul ce trăia pe străzile comunei italiene.

    În scurt timp au sosit carabinierii, care l-au arestat pe bărbat. Au constatat însă că românul era beat și că întreg incidentul a fost o farsă. Autorul incidentului nu a fost dus în arest, ci la un spital din apropiere, pentru a fi supus unui control psihiatric.

    Expresia „Allah akbar!” este folosită de extremiștii islamiști, înaintea sau în timpul atacurilor teroriste comise în țările occidentale, mjoritar creștine.

  • Când se termină procesele lui Dragnea? În Marea Britanie ar dura şase săptămâni. Iată un exemplu!

    De când a venit la putere, liderul PSD Liviu Dragnea a reuşit să blocheze justiţia. Pentru sine şi pentru toţi cei care au nevoie de aşa ceva. Mai mult, cu ajutorul ministrului Tudorel Toader, a debarcat procurorii de rang înalt (împotriva avertizările europene) şi a demarat o operaţiune de atac la statul de drept prin parlamentul controlat de PSD şi ALDE. Nu în ultimul rând, a folosit Curtea Constituţională pentru a deschide calea către anularea sentinţelor definitive, o nebunie nemaiîntâlnită nicăieri în lume!

    La capătul acestui asalt împotriva democraţiei organizat cu ajutorul instituţiilor democraţiei (Parlament, Guvern, Curtea Constituţională, Avocatul Poporului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii) se află azi soarta lui. Iar ea arată mult mai bine ca acum doi ani.

    CUM PICĂ „POPICELE” JUSTIŢIEI

    Instituţiile anticorupţie, în frunte cu DNA, au fost dezarmate deja. Procesul în care Dragnea a fost deja condamnat în primă instanţă (pentru fraudarea fondurilor de stat alocate copiilor din Teleorman) trenează prin amânări şi iar amânări, pensionări de judecători, procedură etc. Tertipurile de acest gen lovesc şi în cazuri grave precum „Colectiv”, unde procesul a fost reluat de la capăt după trei ani din cauză că… judecătorul s-a pensionat înainte de a finaliza cazul!

    Procesul în care Liviu Dragnea este judecat pentru fraudarea fondurilor UE, pornit la sesizarea OLAF, la fel. Procesul în care a fost condamnat definitiv pentru fraudarea alegerilor la referendumul pentru suspendarea preşedintelui a ajuns, cu ajutorul CCR şi al ministrului Justiţiei, în stadiul desfiinţării unei sentinţe DEFINITIVE – caz unic!!!

    Situaţia e valabilă pentru toţi cei care aşteaptă de la PSD-ALDE blocarea justiţiei în procesele în care pot fi condamnaţi. Darius Vâlcov este cel mai ilustru exemplu. A fost condamnat la opt ani de închisoare cu executare pentru corupţie, dar procesul lui e neîncheiat de mai bine de doi ani. Tot acest peisaj în care puterea politică încalecă puterea judecătorească – complet separate şi independente una de alta, potrivit Constituţiei – e de neimaginat în democraţiile normale. În Marea Britanie, Germania, Franţa procesele nu pot fi întoarse din drum şi nici amânate sine-die prin decizii politice. Este valabil şi pentru speţe din afara zonei politice.

    JUSTIŢIE „FULGER”

    În domeniul infracţional, unele procese unde probele sunt clare şi fără putinţă de tăgadă (situaţie valabilă şi în procesele de corupţie din România, vezi cazurile Dragnea şi Vâlcov cu condamnări în primă instanţă dar care nu sunt gata nici după ani de zile), condamnările din ţările occidentale vin aproape instant. E relevant în acest sens cazul procesului unui român asasinat în Marea Britanie, care a fost rezolvat în doar ŞASE săptămâni! De menţionat că acuzaţii au încercat să mute procesul în România pentru a beneficia de lentoarea de care se bucură şi politicienii acuzaţi de corupţie. Iată ce scriu colegii de la Adevărul:

    „Într-un termen de doar şapte săptămâni (ce poate părea neverosimil pentru cei obişnuiţi cu lentoarea justiţiei din România), judecătorii şi juraţii de la Tribunalul Penal Central din Anglia şi Ţara Galilor au dat verdictul în cazul asasinării în plină stradă, în suburbia londoneză Ilford, a brăileanului Sorin Şerbu. Doi dintre inculpaţi – fraţii Răzvan Vlădescu (27 de ani) şi Araman-Nardi Stoica (25 de ani) – sunt autorii crimei, în vreme ce al treilea agresor, Ionuţ Vasile (28 de ani) a fost găsit vinovat de „ucidere din culpă”.

    Potrivit procedurilor juridice britanice, urmează ca un judecător al instanţei să stabilească pedepsele pe care le vor primi Răzvan Vladescu, Araman-Nardi Stoica şi Ionuţ Vasile. Sentinţa finală va fi pronunţată pe 15 februarie 2019, iar pedepsele pot ajunge până la închisoarea pe viaţă conform legislaţiei britanice.

    De altfel, avocaţii celor trei criminali au cerut, fără succes, ca procesul să fie mutat în România, sub pretextul că atât victima, cât şi inculpaţii sunt cetăţeni români. Motivul acestei cereri este simplu: în România, pedepsele pentru acest tip de agresiuni (omor calificat, lovitură cauzatoare de moarte, ucidere din culpă) sunt cu mult mai mici şi pot ajunge până la condamnări cu suspendarea executării pedepsei.”

  • „Haideţi să-l susţinem pe românul cu plăcuţele anti-PSD! El nu-şi va bate joc de voturile voastre”

    Au apărut şi primii militanţi ai „românului cu plăcuţe suedeze” – Răzvan Ştefănescu, emigrantul de la Stockholm care arunca în aer puterea PSD-ALDE, în vara anului trecut, prin numerele sale de înmatriculare auto. Roxana Şerban (foto jos), prostestatară foarte activă în Italia, parte a grupului „Diaspora Milano”, dar prezentă şi la manifestaţiile din România, a decis să-i fie alături „suedezului” în campania pentru alegerile europarlamentare de anul acesta. Iată mesajul ei:

    „În vara trecută, când am văzut la știri un român simplu, care și-a asumat un risc real (în felul său, printr-un mesaj antiguvernamental poate dur, dar pe măsura abuzului la care e supusă România de politic) am spus că este scânteia care va pârjoli această plagă coruptă. Am fost foarte entuziastă să-i scriu, să-i împărtășesc părerile mele, să aflu ideile sale despre cum putem să ajutăm România. Aşa am simţit şi pentru că eu, de mai bine de un an, ies la proteste și în Milano (deşi locuiesc la Como), şi chiar în Bucuresti.

    La cel din 10 august, l-am văzut pe Răzvan Ștefănescu înconjurat de oameni care vroiau să-i vorbească, să se fotografieze cu el… Nu am reușit să ajung în apropierea sa, în nebunia cu jandarmeria din Piaţa Victoriei. Apoi, am fost atacaţi cu gaze, ca zecile de mii de oameni paşnici şi ne-am împrăştiat după voia lui Dragnea şi Carmen Dan. Am rămas cu regretul că nu am fost mai insistentă să ajung la el, dar aveam să ne regăsim puţin mai târziu.
    Lunile care au urmat până la 1 Decembrie, când ne-am cunoscut în persoană la Alba-Iulia, am tot vorbit, am tot schimbat păreri, ne-am împărtășit temeri și ne-am tot consultat cu privire la răul care plutește în aerul României, ce putem face concret pentru a fi de ajutor.

    A fost atunci, de Ziua Naţională şi la 100 de ani de România Mare, când am aflat că s-a hotărât să candideze ca independent la alegerile europarlamentare de anul acesta. Am fost cea mai bucuroasă persoană, pentru că Răzvan este cea mai serioasă persoană pe care am cunoscut-o, în pofida mesajului agresiv de pe plăcuţele suedeze, care nu-l reprezintă ca om, dar care a fost unul pe bune, meritat de cei care ne distrug vieţile!

    Sper că nu v-am plictisit cu povestea mea și sper că foarte multe persoane să ni se alăture și sa-l votam pe Răzvan Ștefănescu. De ce? Pentru că e un OM simplu, cu Acțiuni Clare și Transparente, care nu vrea să pozeze în altceva, nici să facă pe grozavul sau pe deşteptul, ci să ajute. Nu are nevoie nici de înflorituri alambicate sau de mesaje pretenţioase ambalate în fraze preţioase, pentru că el nu-şi propune să ne distreze, nici să ne transmită neîncredere şi pesimist, ci dimpotrivă. A demonstrat şi ŞTIE că poţi dărâma de unul singur un monstru fără să te împăunezi cu fraze sofisticate, titluri, glorie, diplome, premii şi alte galoane, care nu înseamnă că sunt inutile, dar nici că sunt obligatorii pentru a-i ajuta pe oameni.

    Vă chem să-l susţineţi pe Răzvan, pe care presa l-a botezat drept românul cu plăcuţele suedeze, pentru că MERITĂ! Îşi iubeşte ţara, familia, prietenii şi pe toţi românii obligaţi să plece din ţară din cauza mafiei politice. E momentul să facem din momentul său de glorie, din vara anului trecut, trambulina pentru intrarea sa în politică. Nu prin voia unui partid, ci ca INDEPENDENT. Nu vă temeţi că astfel veţi risipi voturile anti-PSD, pe care le vor şi mulţi candidaţi bine-intenţionaţi ai opoziţiei. În Parlamentul European nu se face guvernul României, ci se aleg oamenii care să ne reprezinte în Europa. Iar Răzvan a arătat că ne poate reprezenta mult mai bine decât mulţi alţi europarlamentari ajunşi acolo pe filieră de partid, care şi-au bătut joc de România. El nu-şi va bate, cu siguranţă! Ştim deja asta…”

    Roxana Şerban, Como, Italia

  • Ce tragedie în Italia! Eugen n-a avut bani de stomatolog, şi-a scos dinţii singur, a făcut septicemie şi a murit

    Tragediile Diasporei ating forme dintre cele mai cumplite. Eugen Muntean, în vârstă de 55 de ani, trăia și muncea la Acri (Cosenza, sudul Italiei), împreună cu concubina sa şi fratele acesteia. Nu se gândea când a plecat din ţară că-şi va găsi sfârşitul aici. Şi în ce mod!

    La un moment dat, firma la care munceau românii s-a despărţit de toţi trei. Au rămas pe drumuri. Era frig. Au reuşit să să adăpostească într-o baracă din parcul Serralonga, aflat la 10 kilometri de centrul oraşului, după cum relatează publicaţia Rotalianul.com, citând ziarul italian Quotidiano. Dar pentru că stăteau ilegal acolo, au fost alungaţi de Carabinieri.

    Şansa lor s-a numit o asociaţie umanitar-religioasă condusă de parohul Don Giampiero Fiore, care le-a asigurat adăpost, haine şi mâncare. Au fost bine primiţi şi s-au integrat perfect. Luau masa la cantina „Mensa del Girasole”, administrată de Asociaţia “Susy, sorriso di Dio”, potrivit publicaţiei thisisacri.it

    În această situaţie l-a lovit pe sărmanul Eugen un abces dentar insuportabil. Îl durea în chinuri, dar nu putea merge la stomatolog, fără bani şi nici asigurare medicală. N-a mai suportat calvarul. A decis să-i pună capăt încercând să-şi scoată singur cei doi dinţi infectaţi. A reuşit. Dar la scurt timp, a făcut septicemie.

    De vină fusese cleştele ruginit.

    Prietenii lui l-au dus de urgenţă la spital, dar era prea târziu.

    A murit aşa cum a trăit în toată perioada vieţii sale italiene. În demnitate. Fără să cerşească, fără să dea în cap, fără să bată obrazul nimănui.

    El cu el şi cu acestă lume strâmbă în care poţi pieri pentru că n-ai bani să-ţi scoţi o măsea.

    Peste Acri s-a aşternut zăpada. Ca o mantie lucitoare, pe care oamenii locului o privesc precum un dar celest – nu se întâlnesc prea des cu aşa ceva. Eugen n-a mai apucat să simtă şi el miracolul iernii în Calabria – locul în care aproape că nu ninge niciodată şi unde spera să-şi poată face şi el un rost. Dar acum e în pace. Şi-a găsit o altă lume albă. Una în care nu va mai suferi. Din cauza banilor, a lipsei de hrană sau de adăpost liniştit. Nici măcar dinţii nu-l vor mai durea.

  • „Tudor urma să-mi devină soţ. A fost înjunghiat adânc în inimă”. Mesajul Mădălinei Anghel, iubita românului omorât la Londra

    Tânăra care urma să-i devină soţie lui Tudor Simionov, românul omorât la Londra într-o altercaţie cu opt atacatori de la clubul unde el lucra de Revelion, a scris un mesaj emoţionant legat de starea sa după tragedie.

    „În noaptea dintre ani, iubitul meu şi cel ce urma să-mi fie soţ, Tudor Simionov, a fost înjunghiat adânc în inimă la locul de muncă.
    Pierderea este imposibil de realizat. Îmi este greu să-mi găsesc cuvintele potrivite în aceste momente.
    Vestea morţii neaşteptate ne-a îndurerat pe toţi.

    Vă mulţumesc tuturor pentru susţinere.
    Pentru că sunteţi în număr mare cei ce doriţi să aflaţi detalii despre repatriere şi pentru că ele nu sunt stabilite momentan, toate aceste lucruri vor fi făcute publice după stabilirea lor.

    Singura declaraţie oficială facută de mine a fost făcută către Metropolitan Police”, a scris Mădălina Anghel pe Facebook.

  • Topul celor mai căutate cuvinte pe internet, în 2018

    Publicaţia DEX Online, care gestionează Dicţionarul Explicativ al Limbii Române pe internet, a dat publicităţii topul celor mai căutate cuvinte în 2018, în limba română, pe motoarele de căutare din spaţiul virtual.

    La distanţă de „urmăritoare”, pe primul loc se află cuvântul „muie” (155.000 de căutări, în 2018).

    Cuvântul a înregistrat record de căutări în luna august, în urma scandalului plăcuțelor de înmatriculare cu inscripţia „MUIEPSD„, folosită de românul Răzvan Ştefănescu (emigrat în Suedia şi aflat în acel moment în vacanţă, în România). Peste 30.000 de oameni au căutat definiția cuvântului pe internet, într-o singură zi!

    Potrivit DEX Online, cuvântul „muie” ale mai multe sensuri, astfel:

    MUIE s. f. (Argotic) Gură. I-a dat peste muie. GR, S. VII, 120 ◊ Expr. A duce cu muia = a face promisiuni înșelătoare, a convinge cu minciuni, a amăgi, a înșela; a duce cu vorba, a duce cu zăhărelul. Cf. BL II, 174, BUL. FIL. V, 191. L-am dus cu muia pînă mi-a împrumutat plugul. COMAN, GL., cf. MAT. DIALECT. I, 231. – Și: mîie (BUL. FIL. IV, 172) s. f., moi (BL II, 174) subst. – Din țig. mui.

    Răzvan Ştefănescu a declarat că, atunci când a decis să-şi personalizeze numărul de înmatriculare la maşina cu care a venit în ţară din Suedia, a vrut să scoată în evidenţă al doilea sens din setul de mai sus (Expr. A duce cu muia = a face promisiuni înșelătoare, a convinge cu minciuni, a amăgi, a înșela; a duce cu vorba, a duce cu zăhărelul).

    „Motivaţia mea a fost aceea să scot în evidenţă, într-un mod poate mai dur dar şi popular, că România a intrat pe mâna unei mafii penale care înşeală populaţia, o minte şi o duce cu vorba”, a declarat Răzvan Ştefănescu.