Un tânăr român își varsă frustrarea pe un livrator străin de la Bolt. Îl lovește cu un pumn în gură și-l insultă cu un “du-te în țara ta, invadatorule!”.
Când realizează că Poliția îl urmărește, brusc devine mic și neputincios: strigă “scuze, frate!” și “vreau s-o sun pe mama!”.
Acest individ nu știe ce înseamnă munca. Nu contează ce fel de muncă – orice muncă este cinstită, pentru că înseamnă pâine pe masă. Nu știe ce înseamnă să muncești printre străini, așa cum o fac cei peste 5 milioane de români plecați prin toată Europa. Nu știe nici ce înseamnă să fii srilankez, nepalez sau bengalez, venit în România pentru a-ți ajuta familia de acasă.
El nu înțelege respectul, legea și demnitatea muncii. A învățat “lecția” de pe internet, de pe paginile altor indivizi care seamănă ură. Diferența e că aceia poartă costum, se numesc politicieni și chiar au ajuns parlamentari, prin votul celor care cred că violența și ura fac țara “mai puternică”.
– Advertisement –
Adevărata problemă a noastră, a tuturor, este că astfel de indivizi sunt tot mai mulți și primesc tot mai multă putere.
Iar problema statului român este că închide ochii la aceste provocări, la instigarea la ură și la violență – de orice fel ar fi ea.
DE ACELAȘI AUTOR:
* Planul lui Trump: MEGA – extrema dreaptă europeană, verișoara lu’ MAGA
* Concluzii după marea întâlnire 1+1+7 de la Washington
* Marele Jaf continuă!
* Un agitator iresponsabil
* Reformă cu rugăminți
* Ravagiile secetei. Ce e de făcut
* La pușcărie, nu la guvernare!
* Reparați ce-ați stricat!
* Bacalaureatul democrației
* „Prea tânără și toate cele”?!
– Advertisement –