Deputatul Alexandru Muraru, care e și președinte al organizației județene PNL Iași, a transmis cel mai dur mesaj în scandalul declarațiilor sexiste făcute de jurnalistul George Buhnici (ex-Pro TV). Muraru e renumit pentru pozițiile sale extreme, unele de-a dreptul caraghioase.
Prezent la festivalul Neversea, care a avut loc pe litoral în perioada 7-10 iulie, George Buhnici (41 de ani), aflat într-o evidentă stare bahică, a făcut câteva declarații nesăbuite pentru Antena Stars. Fostul jurnalist de la Pro TV, în prezent vlogger și youtuber pe cont propriu, a primit critici din aproape toate direcțiile. Cea mai dură reacție îi aparține lui Alexandru Muraru (40 de ani), deputat PNL.
Ce a declarat George Buhnici
„Venim la mare ca să vedem piele, aș vrea ca pielea aia să n-aibă vergeturi. Deci, fetelor, dacă ați investi în săliță cât investiți în tatuaje, cred că am fi toți mai bine.”
„Încurajez pe toată lumea să dea un pic pe la sală. Pentru că de ce? Dacă vrei să vii la mare, îmi arăți piele și sigur vrei să ne împrietenim, ar trebui să mă convingi și cu altceva decât cu decolteul.”
„Putem fi de acord că e normal să ne uităm la țâțe și la buci? Aia vreau să văd la mare!”
„Eu am noroc că am o nevastă care arată ca o minoră. Uitați-vă la ea! Asta e șansa vieții mele.”
Reacția lui Alexandru Muraru
„Respectul, toleranța și incluziunea sunt valori care definesc o societate educată și civilizată. Afirmațiile defăimătoare și misogine, cu atât mai mult venite din partea unei persoane publice precum George Buhnici, sunt inadmisibile într-o țară care promovează drepturile și libertățile fundamentale.”
„Dezaprob declarațiile misogine ale lui George Buhnici, încercarea de a compara femeile cu obiecte și clasificarea lor în funcție de aspectul fizic. Dacă ar fi fost doar o scăpare nefericită, orice persoană publică și-ar fi cerut scuze imediat, dar asta nu s-a întâmplat. În schimb, George Buhnici a ales să alimenteze controversele propriilor declarații, stârnind mânia unui întreg popor.”
„Instituțiile statului trebuie să intervină ferm pentru a evalua spre sancționare aceste afirmații cu accente de instigare la pedofilie și la afectarea demnității umane.”
„Dacă aș fi sponsor al acestui domn, i-aș retrage imediat susținerea, pentru că lipsa unei reacții înseamnă acceptare și complicitate. Nicio companie nu-și poate permite să susțină discriminarea, misoginismul, atitudini primitive și antidemocratice.”
„Astfel de afirmații jignitoare la adresa aspectului sau intelectului unei femei, desprinse dintr-o epocă demult apusă, trebuie respinse cu tărie în societatea modernă. Avem datoria să fim responsabili pentru ceea ce facem și ceea ce spunem și să arătăm prețuirea și respectul nostru pentru toate femeile.”
Delirul lui Alexandru Muraru: „majoritatea parlamentară USR-AUR”!
Alexandru Muraru are antecedente în privința declarațiilor extreme, unele chiar caraghioaee. Pe 5 septembrie 2021, la începutul crizei politice din guvernarea PNL-USR, deputatul PNL, care deținea și funcția de consilier al premierului Florin Cîțu pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei, anunța într-un comunicat că a informat Comisia Europeană, precum și guvernele din SUA, Israel, Germania și „alte state membre UE”, despre planul USR ”de a crea o nouă majoritate parlamentară” cu AUR – „partid extremist, antisemit”. Un demers provocator și mincinos, în tonul nebunesc al acelor zile, când liberalii din „echipa câștigătoare” țineau să-și arate atașamentul față de premierul Cîțu, aflat în campanie pentru șefia partidului. USR n-a dat niciodată semne că ar încerca să se alieze cu AUR într-o „nouă majoritate parlamentară” (care nici măcar n-ar fi putut fi o majoritate).
Și Andrei Muraru, fratele geamăn al deputatului Alexandru Muraru, a produs un episod controversat, pe care intransigentul său frate-deputat nu l-a taxat în niciun fel. Andrei Muraru a produs rumoare în diaspora românească din SUA când, în calitate de ambasador al României la Washington, a girat, prin prezența sa la Chicago, o acțiune a urmăritului penal Constantin Ilinescu, fost „locotenent” al lui Miron Cozma la mineriada din 13-15 iunie 1990. Organizația aceluiași Ilinescu a fost finanțată cu 14.000 de dolari de Guvernul României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), condus de PSD-istul Gheorghe Cârciu.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Dosarul penal al ministrului demisionar al Agriculturii, Adrian Chesnoiu (PSD), arată că una din cele patru persoane cărora acesta le-ar fi dat subiectele pentru concursul de angajare, fraudând procedura, era „pila” lui „nea Petrică”, alias Petre Daea (tot PSD), actualul ministru al Agriculturii. Referatul DNA trimis la Parlament pentru ridicarea imunității lui Chesnoiu confirmă clar acest lucru.
Dar Petre Daea nu e un începător în sforăriile mizerabile prin care face să fie angajați „cine trebuie”, nu cine ar merita să câștige concursul. Înainte de a-și vedea pila (Mihai Cosmin Corobea) angajată la minister, Petre Daea și-a conectat la banii aceluiași mnister nu mai puțin de patru membri ai propriei familii: soția, ginerele și cele două fiice! Se întâmpla în precedentele mandate ale lui Daea ca ministru al Agriculturii, în „guvernele lui Dragnea” (Grindeanu, Tudose, Dăncilă).
Punând informațiile cap la cap, rezultă că marele „profesionist” al angajărilor nerușinate în Ministerul Agriculturii, fără limite în a promova nepotismul, este actualul ministru, Petre Daea. Prin comparație, precedentul ministru, Adrian Chesnoiu, este un amator. E drept, unul cu dosar penal, „calitate” pe care Daea (încă) nu o are.
Conform referatului DNA, consultat de G4Media.ro, „pila” lui „nea Petrică” Daea era Mihai Cosmin Corobea. În telefonul acestuia, procurorii au găsit, la percheziţia informatică, un contact notat: „Nașa Cami Luchi”. Procurorilor nu le-a fost greu să constate că e vorba de Camelia Luchian Daea, soția lui Petre Daea.
Conform anchetatorilor DNA, Adrian Chesnoiu i-ar fi cerut unui membru al comisiei de concurs să le dea „pilelor” subiectele „în mare”, nu în detaliu. Ca să nu ia 10 şi să bată la ochi, ci doar să treacă examenul, adică să obțină postul în minister.
„Chiar la nea‘ Petrică vă găsirăți să…”, ”Omul acela m-a rugat și el două lucruri, trei, cinci, aproape șapte (râde). Da, măcar, drecu, să i le rezov”,spune fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, în interceptări.
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a refuzat să comenteze faptul că numele lui apare în documentul DNA. Sunat de un reporter de la G4Media.ro, ministrul Agriculturii a susţinut că nu-l cunoaşte pe Mihai Cosmin Corobea şi a închis enervat telefonul.
În noiembrie 2019, Ziaristii.com dezvăluia faptul că familia lui Petre Daea era o rețea de căpușe bugetare, toate înfipte în „cașcavalul” de la Ministerul Agriculturii! Soția, ginerele și cele două fiice se îndestulau din bani publici, alături de „nea Petrică”, șeful clanului Daea.
A plecat sforarul Chesnoiu, a venit beneficiarul Daea!
Adrian Chesnoiu este acuzat de instigare la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității și abuz în serviciu. El și-a dat demisia din funcția de ministru al Agriculturii după ce DNA a cerut ridicarea imunității sale parlamentare, dar și-a păstrat fotoliul de deputat.
Ulterior, Camera Deputaților a aprobat solicitarea DNA, iar fostul ministru a fost pus sub urmărire penală.
Locul lui Adrian Chesnoiu în Guvern a fost luat de Petre Daea – unul dintre cei care i-ar fi cerut lui Chesnoiu să-i angajeze un om în minister, potrivit referatului DNA.
Mihai Cosmin Corobea lucra la ICECHIM și s-a înscris la concursul pentru ocuparea unui post de ”consilier clasa I, grad profesional superior în cadrul Compartimentului Cercetare-Inovare, Învățământ Liceal și Consultanță Agricolă – Serviciul Cercetare-Inovare, Învățământ Liceal, Consultanță și Statistică Agricolă – Direcția generală Politici Agricole din cadrul MADR”.
Denunțătorul din dosar, membru în comisia de concurs pentru angajare, l-a înregistrat ambiental pe ministrul Adrian Chesnoiu în timp ce acesta îl presa să facă ceva ca să-i angajeze pe omul lui ”nea Petrică” şi alte trei pile.
Avertizorul de integritate l-a denunțat pe Chesnoiu în februarie, imediat după ce ministrul i-a cerut să-i dea subiectele pentru consursurile de angajare a patru oameni. Denunţătorul a primit statut de colaborator al DNA cu identitate reală și l-a înregistrat pe ministru.
Pasaje relevante din referatul DNA
„Ce dreacu’? Chiar la nea Petrică vă găsirăți să…?!”
„Aceste aspecte rezultă cu priosință și din discuția ambientală din data de 15.03.2022, dintre martorul denunțător și ministrul Chesnoiu Adrian Ionuț, în cursul căreia ultimul a făcut, între altele, următoarele afirmații, în timp ce martorul denunțător ținea în mână CV-ul numitului Corobea Mihai Cosmin: «Cum îl luăm pe ăsta? Prin transfer sau scoți…?», «Și când îl scoatem?», «Bă! Fă-o, te rog io, azi!», «S-o trimit ca să… îi spun să mă lase dreacu’ în pace», «deci, nu plecați astăzi acasă până nu faceți nota de care are nevoie (…) pentru băiatul acela» (vorbește la telefonul interior – n. n.),«deci, te duci la (…) și nu plecați până nu rezolvați problema asta, azi! Da?» (vorbește la telefonul interior – n. n.),«Deja am fost prea domn cu toată lumea. Ce dreacu’? Chiar la nea Petrică vă găsirăți să…?!»,«Omul acela m-a rugat și el două lucruri, trei, cinci, aproape șapte (râde). Da, măcar, dreacu’, să i le rezolv», «Tufă ce stabilești cu mine! Da? Rezolvă astea și vorbim. Te rog io, acum!».
Astfel, deși demersurile pentru scoaterea la concurs a postului menționat nu fuseseră inițializate deoarece nu fusese elaborată fișa postului, așadar, postul nu fusese scos la concurs și nu se putea cunoaște numărul și calitatea concurenților, pentru ministrul Chesnoiu Adrian Ionuț este un lucru cert că numitul Corobea Mihai Cosmin va ocupa postul în urma concursului, fiind de datoria sa să aducă la îndeplinire solicitarea numitului Daea Petre (fostul ministru al agriculturii «Nea‘ Petrică»), al cărui cunoscut este viitorul candidat.
Martorul denunțător (…) a arătat că CV-ul numitului Corobea Mihai Cosmin i-a fost înmânat de Răducan Andrei-Cristian, cât și de ministrul Chesnoiu Adrian Ionuț, ultimul solicitându-i să-i găsească un loc în organigrama ministerului, în funcție de pregătirea și experiența sa, iar după prezentarea a trei funcții în care era posibilă numirea, ultimul i-a solicitat scoaterea la concurs a postului de execuție sus-menționat, solicitându-i să-l ajute pe Corobea Mihai Cosmin, deoarece este o cunoștiință a fostului ministru Daea Petre.”
Între timp, ministrul Adrian Chesnoiu și-a dat demisia, iar ”fostul ministru” Petre Daea i-a luat locul.
Andrei-Cristian Răducan, zis Jimmy, ”director general adjunct în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (funcționar public care nu făcea parte din comisia de concurs)” era ”persoană de încredere a ministrului”.
„Naşa Cami Luchi”, soţia lui „nea Petrică”
„Legătura dintre numitul Corobea Mihai Cosmin și numitul Daea Petre (fost ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale în două rânduri) rezultă și din împrejurarea că în lista contactelor telefonului mobil al numitului Corobea Mihai Cosmin a fost identificat, cu ocazia percheziției informatice din data de 9 iunie 2022, un număr de telefon aparținând lui «Nașa Cami Luchi», în fapt soția lui Petre Daea, Camelia Luchian Daea.”
Până la urmă, postul destinat lui Mihai Cosmin Corobea a fost scos la concurs pe 10 mai 2022. Din comisia de concurs făcea parte și denunţătorul. S-au înscris doi candidați: Mihai Cosmin Corobea și Andreea Dana Ciobanu.
„Aspectele precizate în declarația martorului (…) din datele de 14 martie 2022 și 4 aprilie 2022 sunt confirmate de discuția ambientală purtată la data de 11 aprilie 2022, în sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, de martor cu ministrul Chesnoiu Adrian Ionuț.
Astfel, în momentul în care martorul i-a adus la cunoștință că urmează să se publice anunțul pentru postul scos la concurs «cu dedicație» pentru numitul Corobea Mihai Cosmin («.. urmează ăla… Luchiana sau a lu’ Daea, al cui o fi. La cercetare»), ministrul îl întreabă despre data publicării anunțului («când i-l scoți»), dativul posesiv din exprimare denotând faptul că, în accepțiunea sa, postul scos la concurs va fi ocupat de Corobea Mihai Cosmin, concursul fiind doar o simplă formalitate.”
Ministrul Chesnoiu: „Crede-mă că-i ştiu cât dă proşti sunt”
Potrivit DNA, ministrul Adrian Chesnoiu i-a cerut denunţătorului să-i comunice omului său de încredere, Andrei Răducan zis Jimmy, subiectele de concurs pentru Corobea şi alte două pile, dar „în mare”, ca să ia note de trecere, să nu bată la ochi, nu să facă de 10. Punctajul minim pentru funcţiile de execuţie, cum era cea vizată de Mihai Cosmin Corobea, era de 50 de puncte, iar pentru funcţiile de conducere, de 70 de puncte.
„În cadrul discuţiei ambientale din data de 11 aprilie 2022, martorul (…) l-a întrebat pe ministrul Agriculturii cum să procedeze în privinţa candidaţilor menţionaţi, respectiv Lăscaie Cătălin Ionuţ, Pârv Mihai şi Corobea Mihai Cosmin («Ce fac cu ei?»). Chesnoiu Adrian Ionuţ l-a îndrumat iniţial să ia legătura cu numitul Răducan Andrei-Cristian («Vorbeşti cu Jimmy»), iar ulterior i-a solicitat să le comunice candidaţilor, prin intermediul lui Răducan Andrei-Cristian, câteva articole din actele normative («Să faceţi dintr-o lege. După, să-i faci nişte articole, ce i le… noi i le dăm. Articole… Adică, daţi-le două, trei foi. Nu… o lege!…» şi «Subiectu’ (neinteligibil), din… O. G. 58, articolul 500 – 530»), articole, care, în fapt, vor fi subiectele de concurs («nu le dăm subiectele»), deoarece, neavând încredere în capacitatea intelectuală a celor 3 candidaţi («Pentru că ăştia-s dobitoci», «Crede-mă că-i ştiu cât dă proşti sunt»), în cazul în care li se vor comunica subiectele explicite, vor lua notă maximă («Dacă le dai alea… ia 10. Nusă facă… Ia 10! Nu vreau 10-le») şi există riscul ca întreaga situaţie să ajungă la cunoştinţa opiniei publice («Ne trezim… la televizor»):
Denunţător (…): Ăăă, urmează ăla… Luchianca sau a lu’ Daea, al cui o fi. La cercetare.
Chesnoiu Adrian: Da.
Denunţător (…): Mai urmează… Ăsta-i pe 10.
Chesnoiu Adrian: Când i-l scoţi?
Denunţător: Termenul… este pe 10. E…
Chesnoiu Adrian: 10 mai.
Denunţător: Se termină perioada de înscriere. O să luăm legătura cu el să se înscrie.
Chesnoiu Adrian: Da, da.
Denunţător: Că ăştia văd că nu se uită pe site. Ăăăă… Aradul şi Dâmboviţa. Aradul a venit azi la înscriere, Dâmboviţa probabbil că urmează, că ştie.
Chesnoiu Adrian: Îhî.
Denunţător: Datele… ce fac cu ei?… OK?
Chesnoiu Adrian (vorbeşte în şoaptă): Da! Vorbeşti cu Jimmy.
Denunţător: Vorbesc cu el? Şi acum…
Chesnoiu Adrian (vorbeşte în şoaptă): (neinteligibil) … nu le dăm subiectele. Să faceţi dintr-o lege. După, să-i faci nişte articole, ce i le… noi i le dăm. Articole. Oricum… (neinteleigibil) Nu subiecte scrii. Adică daţi-le două, trei foi. Nu… o lege! Să-nveţe-n morţii mamii lor!
Denunţător: Îhî. Da, dacă…
Chesnoiu Adrian (vorbeşte în şoaptă): Şi tu faci subiecte. Subiectu’ (neinteligibil) … din… O. G. 58, articolul 500–530.
Denunţător: (neinteligibil) … pe articole, pe secţiuni… (neinteligibil).
Chesnoiu Adrian (vorbeşte în şoaptă): Pentru că ăştia-s dobitoci! Dacă le dai alea… ia 10! Nu să facă… Ia 10! Nu vreau 10-le!… Crede-mă că-i ştiu cât dă proşti sunt. Ne trezim… la televizor! O ştii bine minte pă aia de la Caraş… (neinteligibil) După aia mai sună pă telefon… (neinteligibil)”.
Pila lui Daea, salariu de bază de 10.642 de lei
După ce a primit subiectele „în mare”, Mihai Cosmin Corobea a obţinut punctajul de 71,33, iar contracandidata lui, Andreea Ciobanu, numai 38,66 de puncte. La proba interviu, Corobea a luat 75,33 de puncte, aşa că a fost declarat admis.
La data de 6 iunie 2022, Corobea a fost angajat pe postul râvnit, „beneficiind de un salariu de bază de 10.642 de lei şi un spor de condiţii de muncă în cuantum de 363 de lei”, se arată în referatul DNA.
Cine sunt celelalte trei pile
Potrivit documentului DNA, pe lângă pila lui Petre Daea, ministrul Adrian Chesnoiu i-ar fi cerut directoarei de la Resurse Umane să le dea subiectele de concurs, prin intermediul omului său de încredere, Andrei Răducan zis Jimmy, altor trei persoane.
Un fost ofiţer STS, Aurel Sandu, viza funcţia de „şef serviciu în cadrul Serviciului Patrimoniu, Arhivă, Administrativ şi Protocol – Direcţia Investiţii, Achiziţii, patrimoniu şi Administrativ – Direcţia generală Buget Finanţe şi Fonduri Europene” din Ministerul Agriculturii.
Mihai Pârv viza funcţia de director executiv adjunct al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Arad.
Ionuţ Cătălin Lăscaie viza postul de director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Dâmboviţa.
Șefii de direcţii agricole judeţene sunt foarte importanţi, întrucât sunt cei care avizează distribuţia în teritoriu a fondurilor europene nerambursabile de tip minimis şi a subvenţiilor pentru diferite culturi şi creşterea animalelor.
Articolul publicat de Ziaristii.com pe 18 noiembrie 2019
„Popularul” Daea – un mare profitor! Agățați de Ministerul Agriculturii: tata + mama + fiica 1 + fiica 2 + ginerele
Fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, a încercat să pozeze într-un ministru popular, care storcea pătlăgeaua-n dinți, pupa știuletele și se înfrățea cu oaia. În realitate, individul este un profitor nerușinat: și-a angajat toată familia în instituții din subordinea ministerului condus de el. Bonus: a legiferat în folosul familiei sale.
Erau cunoscute nepotismele exersate de Daea cu soția sa actuală și cu una dintre fiice. Iată însă că nici ginerele n-a rămas pe dinafară!
Anul trecut, la câteva săptămâni după ce s-a căsătorit cu una dintre fiicele ministrului Agriculturii, Valentin Budașcu a câștigat un concurs de consilier la o instituție subordonată socrului-ministru, dezvăluie Newsweek.ro.
N-a fost ușor nici pentru ginerică: a trebuit să tocească ampla bibliografie în Insula Capri, în luna de miere. Apoi, la concurs, a trebuit să recupereze voinicește la interviu, pentru că la proba scrisă a avut medie mai mică decât contracandidatul său.
Grație acestui „succes”, ginerele lui Daea s-a ales cu un salariu de 10.000 de lei pe lună, încheind un an perfect, dacă punem la socoteală și cei 150.000 de euro dar de nuntă, bani cu care mirii și-au cumpărat rapid o vilă în Tunari, lângă București, scrie Newsweek.ro
Concurs cu dedicație. Anunțul, cu 10 zile înainte de nuntă
Mai multe indicii conduc spre concluzia că un concurs pentru un post de consilier principal, derulat anul trecut de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANARZ), ar fi fost organizat cu dedicație.
Acest concurs a fost anunțat pe 12 septembrie 2018, cu 10 zile înainte de nunta fiicei ministrului Agriculturii, Dana Florentina, cu Valentin Budașcu.
Condițiile specifice acestui post din cadrul Serviciului Inspecție în Zootehnie erau: studii de medicină veterinară, cinci ani vechime în domeniu și cunoașterea limbii engleze la nivel mediu.
Din bibliografia de concurs făceau parte zece ordine, legi și hotărâri de guvern, precum și Constituția României, toate însumând mii de pagini.
Doi fericiți: Valentin Budașcu și Dana Florentina (ex-Daea). Amândoi, angajați la stat
Pe 10 octombrie, ANARZ a anunțat că s-au înscris doi candidați: Valentin Budașcu și Flavius Paul Voicu.
Primul era proaspătul ginere al ministrului Agriculturii, Petre Daea. Valentin Budașcu „a învățat” în timp ce organiza nunta cu 300 de invitați de la Palatul Știrbey, iar apoi a plecat în luna de miere în insula Capri, de unde posta pe facebook fotografii de om împlinit.
Al doilea candidat venea din mediul privat și avea experiență în domeniu. La un moment dat, Flavius Paul Voicu a lucrat la firma Dutch Trading International Mizil, cel mai mare crescător de vaci de carne din România, adică exact cam ce are în activitate ANARZ.
În același timp, Budașcu lucra de mai mulți ani ca asistent de cercetare într-un laborator de la Institutul de Oncologie București.
Auspiciile nu erau favorabile ginerelui: la proba scrisă din 15 octombrie, Voicu a luat 62,66 puncte, iar Budașcu – 55,33 puncte.
Totul a fost dat peste cap, însă, la interviul care a avut loc patru zile mai târziu: Budașcu a luat 85 de puncte, iar Voicu doar 64. Medii finale anunțate pe 22 octombrie: Budașcu 140,33 – admis, Voicu – 126,66 respins.
Voicu s-a întors în mediul privat. Budașcu s-a înfipt și mai tare la stat, sărind de la o leafă de aproape 1.600 de lei (la Institutul de Oncologie) la una de 10.000 de lei pe lună (la ANARZ).
Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu”, pe scurt ANARZ, a fost înființată în 2014 și este finanţată integral de la bugetul de stat, aflându-se în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Ginerele lui Petre Daea a devenit unul dintre cei 276 de angajați ai acestei agenții guvernamentale, al cărei șef, Lelior Iacob, a fost trimis în judecată pentru participarea la fraudarea unor fonduri europene. Necazul directorului ANARZ cu procurorii DNA a avut loc la șase luni după angajarea lui Budașcu, prin acel concurs dubios.
Rețeaua Daea: soția, ginerele și două fiice
În 2017, una din fiicele lui Petre Daea, Dana Florentina, a fost angajată ca referent la o instituție subordonată Ministerului Agriculturii, condus tatăl său: Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). „E un copil care așteaptă să-și găsească rostul în viață și, ca părinte, o ajut. Nu văd care-i problema”, spunea atunci Daea, senin. Anul trecut, Dana Florentina câștiga la AFIR 6.000 de lei lunar.
În octombrie 2019, pe ultima sută de metri a mandatului ministerial al lui Petre Daea, un secretar de stat din subordinea sa a semnat în numele ministrului un ordin prin care ar obține un beneficiu direct și Piscicultorul S.A., o societate deținută de Larisa Elena Popescu, cealaltă fiică a lui Daea. Aceasta deține, prin concesiune, de la o instituție subordonată Ministerului Agriculturii, o fermă piscicolă la Crevedia (jud. Dâmbovița), contractul urmând să expire anul viitor. „Prin ordinul semnat de Dumitru Botănoiu se înființează o comisie care poate prelungi contractele de concesiune a terenurilor cu amenajări pisciole pe 49 de ani, prin simpla voință a părților, fără a mai trece prin procedură de licitație”, a scris G4Media.ro.
În 2009, Piscicultorul S.A. primise licență de funcționare de la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), unde vicepreședinte era Camelia Luchian, actuala soție a lui Daea (a doua). În prezent, Camelia Luchian activează la Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), și această instituție fiind subordonată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
După soție și cele două fiice, se impunea o sinecură și pentru ginere. Așa a intrat în joc Valentin Budașcu (soțul Danei Florentina, cea de la AFIR), care n-a ratat șansa de a se angaja pe o leafă deosebită la Agenția Națională pentru Zootehnie (ANARZ).
Clanul Daea de la Ministerul Agriculturii: tata + mama + fiica 1 + fiica 2 + ginerele. O familie de profesioniști!
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Dorin Chioțea (49 de ani) și-a anunțat astăzi demisia din funcția de director interimar al Departamentului Emisiuni și Știri Sportive (DESS) din cadrul Televiziunii Române (TVR). Motivul invocat de el: refuzul de a-și depune declarația de avere, obligație legală pentru angajații cu funcții de conducere în televiziunea publică.
Chioțea zice că va reveni la „reporterie”, dar tot în TVR, acolo unde în trecut și-a folosit poziția pentru a-și satisface hobby-ul de a călători „fără număr” și a face reclamă mascată, pe post, unei clinici private de la care primea zeci de mii de euro pe an!
Dorin Chioțea și-a anunțat demisia vineri, printr-un mesaj transmis la ora 10.02 pe rețeaua internă a Sportului din TVR. Textul e scris neglijent, fără diacritice.
Mesajul lui Dorin Chioțea
„Stimați colegi,
În urmă cu câteva minute mi-am depus demisia din funcție. Azi este ultima mea zi ca director DESS. Revin la ceea ce știu să fac cel mai bine, cu bune și cu rele: reporterie.Dorin Chioțea de a-și depune declarația de
Nu m-a obligat nimeni să fac asta. E o decizie personală, care are rădăcini solide în obligația legală de a depune declarația de avere. Familia mea consideră asta o violare a intimității.
Vă mulțumesc pentru sprijin, dar și că m-ați suportat.”
Mai bine fără șefie decât să-i vadă lumea câștigurile paralele!
Refuzul lui Dorin Chioțea de a-și depune declarația de avere pare a avea legături mai puține cu „violarea intimității” și mai mari cu un scandal în care o asemenea declarație de avere l-a aruncat în trecut. Mai exact, în octombrie 2021, când a ieșit la iveală faptul că angajatul TVR promova pe post o clinică medicală privată de la care luau bani – sume importante, nu mizilic – și el, și soția sa! Cifrele din 2020: el – 20.000 de euro pentru „marketing și publicitate” (deși era plătit de TVR ca jurnalist, nu ca agent de vânzări!); ea – peste 26.000 de euro ca director de marketing.
Un scandal anterior, în 2016, a revelat faptul că Dorin Chioțea era angajat, în același timp, și la o televiziune privată (Realitatea TV), și la o instituție publică (Ministerul Tineretului și Sportului – MTS), luând bani din ambele părți!
Ca reporter la TVR, după demisia de azi, Dorin Chioțea va putea să-și ascundă sursele paralele de venit, deci și conflictele de interese, pentru că nu este obligat să-și depună declarația de avere. Doar angajații cu funcții de conducere au această obligație.
Interese, interese…
Dorin Chioțea lucrează la TVR din 2016, când a plecat cu scandal de la Realitatea TV. Printre altele, i s-a reproșat că „aveaun al doilea serviciu la Ministerul Tineretului și chiar invita în emisiunea lui oameni de acolo” – un evident conflict de interese.
În august 2021, Dorin Chioțea a fost numit director interimar al Departamentului Emisiuni și Știri Sportive (DESS) din TVR, de către directoarea interimară a televiziunii publice, Ramona Săseanu.
În calitate de șef al Sportului din TVR, Dorin Chioțea și-a exersat pasiunea sa de-o viață: deplasările cât mai multe și cât mai lungi, pe banii instituției.
Chioțea a făcut parte și din comisia care a gestionat concursul de angajări la DESS. Din acea poziție, folosindu-și influența asupra unor subalterni ai săi, dar și tovărășia cu protectoarea sa Ramona Săseanu (rămasă pe o funcție mare în TVR și după numirea noului director general, Dan Turturică, dar și membră a comisiei de concurs), Chioțea a căutat să-și securizeze scaunul, blocând venirea în televiziunea publică a unor jurnaliști cu autoritate profesională superioară.
Anul trecut, directoarea Ramona Săseanu l-a scăpat pe Chioțea de scandalul publicității mascate
Ce mai mare scandal în care a fost implicat Dorin Chioțea la televiziunea publică a fost cel în care a fost acuzat de faptul că făcea reclamă mascată, pe post, unei clinici private de la care luau bani și el, și soția sa!
În octombrie 2021, Gsp.ro relata: „Dorin Chioțea, noul șef al secției Sport din TVR, este învinuit de Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind că a făcut reclamă mascată pe post clinicii Sanador, cu care erau în relații contractuale atât el, cât și soția sa. În 2020, instituția medicală a plătit familiei Chioțea peste 45.000 de euro pentru prestații de marketing și publicitate”.
Ce scria Gsp.ro despre Dorin Chioțea în urmă cu 9 luni
„Postul public de televiziune se confruntă de câteva săptămâni cu un scandal intern pe probleme de integritate. Dorin Chioțea, noul șef al secției Sport, este acuzat de Sindicatul MediaSind din TVR că a făcut publicitate mascată clinicii Sanador, în timpul unui reportaj în direct efectuat la începutul pandemiei, în martie 2020, de la clinica Sanador.
Ce s-a întâmplat, mai exact? Jurnalistul a prezentat la emisiunea «Matinal» cum avea să se realizeze triajul epidemiologic al pacienților suspecți de a fi infectați cu noul coronavirus. Și a filmat chiar în fața clinicii cu care el avea contract.
Potrivit sursei citate, Dorin Chioțea, care abordează deseori și subiecte din lumea medicală pentru că e absolvent de Medicină, a fost prins de colegi că a făcut reclamă contracost unei clinici private, unde soția sa este director de marketing. În plus, chiar el are relații contractuale pentru publicitate vizuală cu respectiva clinică!
Conform declarației de avere primite de Sindicat din interiorul instituției, prin Platforma FAIR-MediaSind a avertizorilor din Cultură și Mass-Media, în anul 2020, jurnalistul și familia sa au încasat de la firma Sanador suma de 226.250 de lei (aproximativ 46.000 de de euro) pentru prestații de marketing și publicitate. Dorin Chioțea a primit 95.000 lei pentru publicitate vizuală, iar soția suma de 131.250 de lei în calitate de director de marketing.
Fosta conducere a TVR, menționează MediaSind, a inițiat o anchetă în acest caz, iar actualii șefi interimari au mușamalizat cercetarea disciplinară a jurnalistului.
«Comisia formată din șeful Informațiilor Clasificate, șefa de cabinet a PDG și o juristă a instituției a concluzionat că salariatul Dorin Chioțea a făcut „publicitate disimulată” spitalului Sanador», susține MediaSind.
Ramona Săseanu, fosta directoare a TVR, protectoarea lui Chioțea
În schimb, spun sindicaliștii, actuala directoare interimară, Ramona Săseanu, a considerat că jurnalistul nu trebuie cercetat disciplinar, întrucât cazul nu a ajuns în atenția CNA.
«Deși nu a pronunțat cuvântul Sanador, în cadrul transmisiei în direct apare de mai multe ori sigla spitalului Sanador. Așadar, prin modul în care se vede sigla în mod repetitiv, în cadrul intervenției, se poate considera ca fiind publicitate disimulată», citează MediaSind din documentul comisiei de anchetă.
«Cu alte cuvinte, în viziunea actualei conduceri interimare care, închizând ochii în fața unei fapte atât de grave ce aduce mari prejudicii instituției, hoțul neprins e negustor cinstit. Prin urmare, așa cum a recunoscut în adresa transmisă MediaSind, Ramona Săseanu nu a avut nicio apăsare când l-a numit pe Dorin Chioțea în funcția de coordonator cu atribuții de director al Departamentului Emisiuni și Știri Sportive și nici când acesta a fost recompensat și cu o emisiune medicală!», se mai arată în comunicat.
Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind a anunțat că solicită instituțiilor abilitate să cerceteze cu celeritate posibile fapte de corupție.
Cum a reacționat Dorin Chioțea la acuzațiile sindicatului:
«Îmi asum colaborarea cu Sanador, dar nu și că am făcut reclamă mascată. În timpul transmisiunii nu am rostit niciodată numele clinicii, iar operatorul a filmat din greșeală doar jumătate de secundă sigla spitalului. Nu de mai multe ori, cum susține Sindicatul. CNA s-ar fi sesizat dacă ar fi fost reclamă mascată, la cât tam-tam s-a făcut. Restul sunt speculații, aberații».
«Mă voi adresa instanței, pentru hărțuire continuă. Am ajuns să fiu considerat cel mai mare șpăgar din TVR, paria jurnalismului românesc… Sindicatul MediaSind m-a reclamat la DNA, dar nu e nicio corupție! N-am păgubit pe nimeni. Nu e rușine să muncești. Cine îți dă 20.000 de euro, sumă pe care am trecut-o cu onestitate în declarația de avere, ca să-i apară sigla pe post doar 5 secunde? Asta nu-i publicitate mascată».”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Estonia este a treia țară din frontul anti-Rusia care rămâne fără guvern în ultima lună, la trei săptămâni după Bulgaria și la o săptămână după Marea Britanie.
Premierul Estoniei, Kaja Kallas, a informat oficial guvernul, joi dimineaţa, cu privire la decizia sa de a demisiona. Odată cu prim-ministrul de la Tallinn, întregul guvern a demisionat.
Cele 3 căderi de guvern din țări NATO, în ultima lună
22 iunie: Bulgaria – Guvernul pro-european condus de Kiril Petkov a fost demis prin moțiune de cenzură, după implicarea brutală a Ambasadei Rusiei la Sofia, care a convins forțele pro-ruse din Executiv să nu mai asigure majoritatea în Parlament. O încercare ulterioară a lui Petkov de a forma o nouă majoritate a eșuat. Președintele Rumen Radev a anunțat alegeri parlamentare anticipate în luna octombrie.
7 iulie: Marea Britanie – premierul Boris Johnson a fost nevoit să demisioneze de la conducerea Partidului Conservator și a Guvernului britanic, după ce mai mult de jumătate dintre miniștrii săi l-au abandonat.
14 iulie: Estonia – premierul Kaja Kallas și-a dat demisia din fruntea Guvernului celei mai mici țări baltice (1,33 milioane de locuitori). Kallas va încerca să formeze un nou Guvern.
„Am fost unul dintre cei mai mari susţinători ai Ucrainei”
Kaja Kallas (45 de ani), care conduce Partidul Reformist Eston din 2018, a propus convocarea unei şedinţe extraordinare a Parlamentului pentru ziua de vineri, 15 iulie, în care să ceară un mandat pentru noua sa coaliţie guvernamentală, alături de Isamaa şi Partidul Social-Democrat.
„Guvernul nostru a venit să conducă ţara într-un moment foarte dificil, cu pandemia COVID-19, războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi criza energetică. În ciuda perioadei dificile, am făcut multe lucruri bune şi măreţe pentru a face statul estonian mai puternic şi pentru a ne sprijini poporul”, a declarat Kaja Kallas.
„În timpul pandemiei, am ţinut societatea deschisă şi copiii la şcoală, am ajutat oamenii să facă faţă preţurilor ridicate la energie, am investit un miliard de euro în consolidarea capacităţilor de apărare ale Estoniei, am realizat consolidarea apărării flancului estic al NATO şi am fost unul dintre cei mai mari susţinători ai Ucrainei. Sunt recunoscător miniştrilor cu care am condus ţara timp de un an şi jumătate. Estonia a fost pe mâini bune”, a mai declarat Kaja Kallas.
Potrivit Constituţiei estoniene, premierul va informa preşedintele şi Parlamentul cu privire la decizia sa de a demisiona.
De asemenea, Kallas i-a propus preşedintelui Parlamentului să convoace o sesiune extraordinară pe 15 iulie, în cadrul căreia va face o declaraţie politică prin care va prezenta noul acord de coaliţie. Parlamentul va decide apoi dacă va acorda sau nu un mandat noii coaliţii guvernamentale.
Kaja Kallas a fost prima femeie-prim-ministru din istoria Estoniei.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Încă un episod de violență produs de personaje cercetate de procurori pentru infracțiuni asociate dosarelor de corupție. Victimă: activistul pro-justiție Marian Moroșanu, zis „Ceaușescu”. Acesta i-a strigat „borfașule!” unui ofițer de poliție judiciară, Doru Petriea, anchetat pentru divulgare de informații în dosarul fostului primar al Piteștiului, Tudor Pendiuc (PSD). Tatăl ofițeriului, Mihai Petriea, inculpat și el în dosar, nu a suportat ocara și l-a lovit pe „Ceaușescu”.
Secţia 14 Poliţie face cercetări din oficiu, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, pentru lovire sau alte violenţe, după ce activistul pro-justiție cunoscut drept Marian „Ceauşescu” a fost lovit de tatăl unui fost ofiţer de poliție judiciară de la DNA, Doru Petriea, inculpat într-un dosar care se judecă la Curtea de Apel Bucureşti.
Un comunicat al Poliției Capitalei (DGPMB) informează: „În cursul zilei de 13 iulie, poliţiştii Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti (DGPMB) – Secţia 14 au fost sesizaţi, prin apel 112, cu privire la faptul că doi bărbaţi s-ar fi agresat reciproc, pe o stradă din Sectorul 4, în urma unui conflict spontan. La faţa locului s-au deplasat, de urgenţă, poliţişti din cadrul Secţiei 14, care au stabilit identitatea celor doi bărbaţi implicaţi. Persoanele în cauză nu au solicitat îngrijiri medicale de specialitate”.
Cercetările sunt continuate de Secţia 14 Poliţie, din oficiu, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, cu privire la săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe.
Din filmarea făcută de Marian „Ceauşescu” și postată pe Facebook, este evident cine dă tonul violențelor: Mihai Petriea, tatăl ofițerului anticorupție anchetat pentru corupție. De altfel, și Mihai Petriea este cercetat în „dosarul Pendiuc”, alături de fiul său Doru Petriea.
VIDEO: Filmarea făcută de Marian „Ceaușescu”. Violențele lui Mihai Petriea încep la minutul 1:35
După terminarea audierilor în dosarul fostul primar al Piteştiului, Tudor Pendiuc, fostul ofiţer de poliţie judiciară Doru Petriea, acuzat că a divulgat date nedestinate publicităţii, a fost abordat de Marian „Ceauşescu” cu întrebări insistente despre proces.
Potrivit filmării realizate de Marian „Ceauşescu”, activistul a început să-i strige lui Doru Petriea: „Dă, mă, banii înapoi, borfașule! Acum o să-ți iei ani de pușcărie, borfașule! Borfaș, inculpat – cum ai luat bani să dai informații inculpaților?!”.
Din urma lui Doru Petriea se vede cum vine și tatăl acestuia, Mihai Petriea, iar activistul îl abordează la fel: „Ia uitați, tata lui, un alt borfaș!”.
În acel moment, „Ceaușescu” a fost împins/lovit de Mihai Petriea, inculpat şi el în dosar. La un moment-dat, activistul pro-justiție ripostează pentru a-l îndepărta pe Mihai Petriea. Dar cel care lovește este Petriea-senior, căruia Marian „Ceauşescu” îi strigă: „Băăăăă! Dai în mine, mă? Dai în mine, borfașule?!”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Culmea penibilului a fost atinsă de Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General din România, care a făcut luni un anunț apocaliptic: va ancheta crimele de război din Ucraina! După 32 de ani în care nu a reușit nici măcar să-i trimită în judecată pe Ion Iliescu și pe „locotenenții” acestuia pentru crimele și atrocitățile de la Revoluția din decembrie 1989 și de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, Parchetul Militar promite că-i vine de hac sceleratului Vladimir Putin!
Parchetul Militar din România s-a autosesizat și a deschis un dosar privind invazia rusă în Ucraina și impactul asupra ucrainenilor care dețin și cetățenia română, anunță instituția printr-un comunicat al Parchetului General.
Parchetul Militar anchetează infracțiuni contra umanității. Cetăţenii ucraineni şi/sau români care sunt victime sau martori ai crimelor de război săvârşite de Federaţia Rusă în Ucraina pot să contacteze Parchetul Militar în limbile română, ucraineană sau engleză, completând formularul care poate fi găsit AICI.
Parchetul Militar transmite că legea penală română se aplică şi infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării de către un cetăţean străin contra unui cetăţean român.
„Jurisdicţia se exercită de organele de urmărire penală române şi pe baza principiului universalităţii. Cercetările au în vedere şi deţinerea de către cetăţeni ucraineni a cetăţeniei române”, spun procurorii.
Comunicatul Parchetului General
„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea de infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. (1) lit. g) și k) din Codul penal. Competența privind efectuarea cercetărilor aparține Secției parchetelor militare.
În fapt s-au reținut următoarele:
La data de 24.02.2022, Federația Rusă a lansat o amplă operațiune militară (aeriană, terestră și maritimă) de invadare a Ucrainei-stat independent și suveran. Potrivit informațiilor publice existente, atacul militar este generalizat și sistematic, fiind îndreptat atât împotriva unor obiective militare, cât și împotriva unor obiective civile, rezultând date că au fost bombardate școli, spitale, complexe comerciale, fiind afectată în mod direct populația civilă din Ucraina.
Consecințele atacului sunt deosebit de grave, în rândurile populației civile survenind un număr mare de decese, inclusiv copii, precum și răniri de persoane. În același timp, ca urmare a traumei psihice provocate de atacul militar al Federației Ruse, milioane de civili au părăsit teritoriul Ucrainei, având în prezent statutul de persoane refugiate, inclusiv pe teritoriul României.
Conform art. 10 C.p.p., legea penală română se aplică și infracțiunilor săvârșite în afara teritoriului țării de către un cetățean străin contra unui cetățean român.
Jurisdicția se exercită de organele de urmărire penală române și pe baza principiului universalității. Cercetările au în vedere și deținerea de către cetățeni ucraineni a cetățeniei române.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
La o instituție importantă din subordinea Guvernului, Oficiliul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), organism unde se învârt miliarde de euro, fiind o vacă de muls pentru oricine puna mâna pe ea, au loc evenimente halucinante. O luptă teribilă pentru bani și putere între oameni care populează partidele politice și care-și impun „marionetele” la conducere.
Funcția de președinte a instituției (ONJN controlează și reglementează bănoasa piață a jocurilor de noroc), post care are rang de secretar de stat, este ocupată politic și, în urma negocierilor din Coaliție, le aparține liberalilor. Liderii PNL și-au numit un om de paie la vârf, în persoana lui Alin Tiberiu Teodor, instalat președinte pe 29 martie 2021. În acel moment, premier era Florin Cîțu, iar președinte al partidului – Ludovic Orban.
Noul conducător este un fost inspector mărunt din zona Olt, aflat în slujba senatorul Liviu Voiculescu, un personaj controversat, care a avut probleme cu legea de pe urma jocurilor de noroc, fapt care i-a atras porecla de „senatorul păcănelelor”.
Timp de un an și 3 luni, președintele ONJN și ceilalți pe care i-a cooptat în conducere, în special consilierul Dan Ghiță, au fost preocupați să-l scape de Voiculescu de pușcărie (au dat o directivă conform căreia jocurile „la negru” să nu mai fie sancționate cu închisoarea, ci să fie pedepsite doar contravențional) și, mai important, au pus la cale o lovitură de proporții.
Premierul Ciucă, umilit
Dezvăluirea legată de tunul pus la cale de Liviu Voiculescu îi aparține unei persoane din interiorul instituției, directorul general Tudor Simota, un funcționar public trecut pe la Brigada de Combatere a Crimei Organizate Arad, Ministerul de Finanțe și Loteria Română. Acesta a intrat în atenția publică în 2015, când a suspendat licența unor case de pariuri și și-a atras antipatia a mii de jucători la pariuri, care s-au ales cu amenzi.
În timp, Simota a prezentat noii conduceri de la PNL dovezi potrivit cărora se punea la cale un furt de proporții la ONJN. Drept urmare, pe 16 iunie, premierul Nicolae Ciucă a luat decizia de înlocuire a lui Alin Tiberiu Teodor chiar cu Tudor Simota. Practic, premierul recunoștea problemele din instituție.
La 5 zile distanță, pe 20 iunie, Simota era schimbat de același premier cu Mihail-Silviu Pocora, care provine din vechea conducere. Decizia arată cât de puternice au fost presiunile asupra lui Ciucă, astfel încât să-l schimbe pe Simota, în condițiile în care noul șef nici nu apucase să semneze vreun act, astfel că, teoretic, n-avea ce culpă să-i impute.
Într-un interviu video pentru Playresponsibly, Tudor Simota a dat în vileag combinațiile politice care se fac pentru a aduce „bani negri” pentru partid.
„Instituția a fost condusă de un personaj deplin incompetent”, susține funcționarul, care pretinde că are și probe, trimise decidenților politici. El a povestit cum a fost schimbat din funcție fără să i se fi imputat nimic.
Un om politic pe care nu l-a numit, dar care ar putea fi chiar premierul, i-a spus telefonic: „Liviu de la Olt face presiuni”.
Este vorba despre Liviu Voiculescu, combinator politic, fost ofiţer de poliţie surprins la diverse petreceri ale interlopilor, inclusiv ale liderilor din clanul Duduienilor. Ales în 2020 pe lista PNL, a ajuns până în Comisia de Control a Serviciului de Informații Externe (SIE).
Liviu Voiculescu nu este bine înfipt doar în PNL. Surse din lumea politică susțin că are spatele asigurat și de Paul Stănescu, baronul PSD din zona Olt.
VIDEO: Acuzațiile lui Tudor Simota
Cum se pot fura bani la păcănele
Dar ce anume punea la cale „gașca Voiculescu”? Slot machines sau păcănele sunt aparate care se găsesc în incintele sălilor de jocuri sau ale caselor de pariuri. Dacă nu se află sub controlul autorităților, devin surse de făcut bani negri. Povesteșete un om din domeniu.
„Cineva care are 5 păcănele într-o sală de jocuri poate face bani mulți de pe urma lor. Pune o foaie A4 lipită pe unul dintre aparate, pe care scrie «Defect», pe un altul se face că-l repară și-i obligă astfel pe jucători să joace la celelalte 3 pe care le are în sală, dar pe care le-a măsluit înainte să nu dea niciun câștig. La sfârșitul zilei, desface aparatele măsluite pline cu banii jucătorilor, îi scoate și-i bagă în buzunar. Nu plătește taxe, nu plătește impozite”.
În mod normal, autoritățile au acces la situația tuturor operatorilor. Pe un panou de comandă se aprind becurile roșii la ONJN, dacă aparatele sunt măsluite, apărând că nu dau câștiguri jucătorilor pentru o perioadă mai lungă. Cine controlează instituția, acela controlează și situația din teritoriu, iar banii ajung la mafioți.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Românca sfâșiată de un rechin în Marea Roșie, în stațiunea egipteană Hurghada, lucra ca funcționară la ANAF Suceava din aprilie 2008, angajată prin concurs. Era încadrată la Serviciul colectare și executare silită persoane juridice. Pe 16 iunie, Roxana Alina Donisan împlinise 44 de ani.
Roxana Alina Donisan, femeia ucisă de un rechin în timpul vacanţei în Hurghada (Egipt), nu era căsătorită, iar în concediul din Egipt a mers singură.
Ea a lucrat ca asistent preparator la SNSPA, iar din 2008 era inspector superior la Executare silită în cadrul ANAF Suceava.
Detalii despre Roxana Alina Donisan a oferit tatăl acesteia, copleșit de durere.
„Momentul fatidic – nu am nicio informaţie, cum a fost, cum a decurs. Am aflat de la ştiri că o româncă a murit mâncată de rechin; apoi, după două ore, că are 40 de ani. A venit apoi Poliţia să ne ia date personale, probabil şi să mă înştiinţeze că va lua legătura consulul din Egipt. Era vorba de fata noastră. Certificarea a fost în momentul când consulul a luat legătura şi a confirmat că este fata noastră şi că este la spital, dar nu mai e în viaţă. Să pic de pe scaun! Stăteam la masă şi vorbeam la telefon. Soţia a avut o presimţire rea de cum a văzut informaţia pe TV, lucru care s-a confirmat. Fiind duminică şi personalul fiind liber, la societatea de turism, la urgenţe a răspuns, mi-a confirmat şi domnişoara aia. Discuţiile au durat până la ora 22.00, după care nu am putut dormi toată noaptea”, a declarat tatăl Roxanei Alina Donisan, luni, la Antena 3.
Potrivit bărbatului, fiica sa se afla pentru a treia oară în Egipt şi îşi rezervase vacanţa în condiţiile în care mai era un singur loc pentru completarea lotului cu turişti.
„S-a bucurat ştiind locul, calitatea serviciilor. În schimb, pe problema cu rechinii nu prea aveam referinţe. Ea dacă făcea ieşiri, făcea cu instructorul, cunoştea regulamentul de înot. Înotul era sportul ei preferat vara; iarna – patinajul”, a mai spus el.
„Te apucă, așa, o stare, care e greu de stăpânit. La un moment dat i-am zis că, la o adică, renunțăm la bilet. «Dă-i la Dumnezeu 2.000 de euro, sau 1.900 de euro, cât e prețul, dă-i la Dumnezeu sfântul!» «Nu», zice, «trebuie să mă duc să mă relaxez»”, mai povestește bătrânul.
Colegii din Suceava sunt șocați
Colegii Roxanei Alina Donisan s-au declarat șocați de moartea cumplită a acesteia, pe care o știau plecată în vacanță, scrie Monitorulsv.ro.
„Este o tragedie ceea ce s-a întâmplat, toți colegii sunt în stare de șoc. A fost o profesionistă, care se implica în toate activitățile serviciului. Era sufletistă, o fire energică și sportivă, iubea patinajul și apa, a fost dată de către părinți la înot încă de la 4 ani. Era foarte credincioasă, sociabilă și veselă, se făcea plăcută imediat”, au transmis colegii Roxanei, de la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Dintre cele două femei care au fost ucise de rechini, duminică, lângă plajele Egiptului de la Marea Roșie, la sud de orașul Hurghada, una este româncă, anunță agenția Reuters. Prima victimă fusese o turistă din Austria. Ambele atacuri au avut loc la circa 600 de metri distanţă unul de celălalt, în Golful Sahl Hashleesh.
Ministerul egiptean al Mediului a confirmat duminică moartea în condiții groaznice a două turiste străine, în apele unei stațiuni de la Marea Roșie. Cea de-a doua victimă este o turistă din România, ucisă de rechini în aceeași zonă în care, cu câteva ore înainte, murise o austriacă.
Două surse au declarat pentru agenția Reuters că trupul neînsuflețit al unei turiste române, în vârstă de 44 de ani, a fost descoperit la câteva ore după un atac în care a murit și o austriacă de 68 de ani.
Atacurile au avut loc la o distanță de 600 de metri unul de celălalt, în apele coastei Sahl Hasheesh din Marea Roșie, potrivit surselor citate.
Oficiali egipteni au declarat că a fost format un comitet pentru a examina circumstanțele atacurilor și eventualele motive științifice aflate în spatele acestora.
Guvernatorul regiunii, generalul-maior Amr Hanafi, a emis un ordin de suspendare a tuturor activităților pe plajele din zona atacurilor.
Turistă austriacă de 68 de ani a murit după ce a fost atacată de un rechin, în timp ce înota în Marea Roșie. Deși grav rănită, femeia a ajuns la țărm, unde a fost preluată de o ambulanță. A suferit un infarct și a murit în ambulanță, în timp ce era transportată către spital.
Poziționarea stațiunii Hurghada, pe coasta de est a Egiptului
MAE confirmă: „Decesul cetăţeanului român s-a produs în urma unui atac al unui rechin”
Ministerul român al Afacerilor Externe a confirmat, duminică seara, că o româncă a murit, în aceeași zi, în staţiunea Hurghada din Egipt, în urma unui atac al unui rechin.
Printr-un comunicat de presă, MAE precizează că, după ce Ambasada României la Cairo a fost notificată telefonic, de către agentul unei companii de turism, cu privire la decesul unui cetăţean român de sex feminin aflat în vacanţă în staţiunea Hurghada, reprezentanţii acesteia au întreprins demersuri, în regim de urgenţă, pe lângă autorităţile competente egiptene, în vederea obţinerii unor informaţii suplimentare cu privire la circumstanţele producerii morţii acesteia.
„Potrivit informaţiilor transmise de autorităţile competente egiptene, în urma investigaţiilor realizate, a reieşit că decesul cetăţeanului român s-a produs în urma unui atac al unui rechin”, a confirmat MAE, citat de Agerpres.
Conform sursei citate, reprezentanţii Ambasadei României la Cairo au întreprins demersurile necesare pe lângă autorităţile române competente pentru identificarea, de urgenţă, a familiei din România a persoanei decedate.
Au fost transmise condoleanţe pentru pierderea suferită şi au fost oferite informaţiile necesare cu privire la repatrierea trupului neînsufleţit, pentru a fi înmormântat în România.
„MAE precizează că, până la acest moment, la nivelul Ambasadei României la Cairo nu au fost primite alte solicitări de asistenţă consulară din partea niciunui cetăţean român cu privire la acest incident. Ambasada României la Cairo continuă dialogul cu autorităţile egiptene, cu companiile de turism implicate, şi este pregătită să acorde asistenţă consulară, conform competenţelor legale”, a menţionat sursa citată.
Având în vedere că tragcul incident este al doilea de acest gen în ultimele zile, care implică atacuri de rechin, MAE recomandă cetăţenilor români care se află în Egipt sau urmează să călătorească în această ţară în scop turistic să urmeze sfaturile şi recomandările autorităţilor locale în ceea ce priveşte zonele sigure de recreere şi înot în mare.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Peter Imre, om de afaceri cu puternice legături politice, a murit vineri seară, într-o clinică din Bucureşti, după o lungă luptă cu cancerul. Avea 60 de ani și era căsătorit de 16 ani cu fiica lui Teodor Meleșcanu. În perioada 2010-2012 a fost director general la Adevărul Holding, numit și concediat de Dinu Patriciu.
Peter Imre s-a născut pe 27 februarie 1962, la Zalău, județul Sălaj. Tatăl său era un renumit medic ginecolog din oraș.
A absolvit Facultatea de Agronomie, dar a migrat spre activități care i s-au părut mai rentabile. Avea nevoie de bani pentru a-și trata cancerul descoperit la 19 ani.
„În ’80 trebuia să dau la facultate. Am dat la Agronomie pentru că era puţin de învăţat, dar îmi trebuia şi un permis de conducere a tractorului agricol. Am mers la şcoala auto din Nuşşalău şi am dat acolo examenul, pe un Universal 650 M. La facultate, am fost cel mai bun la mecanizare agricolă. Semănam şi discuiam”, povestea Peter Imre pentru Kamikaze, în 2010.
A început ca ajutor de șofer la Hertz Budapesta, a ajuns director la Phillip Morris și la Adevărul Holding
Prăbușirea regimului Ceaușescu l-a găsit pe Peter Imre în Ungaria, unde lucra din 1985. Începuse ca ajutor de șofer la Hertz Rent-A-Car Budapesta, apoi, din 1988, a devenit consultant de marketing pentru Phillip Morris.
În decembrie 1989, el a revenit în România și a continuat să lucreze pentru Phillip Morris, care încerca să intre în forță pe piața românească.
În 1993, Peter Imre a trecut la Kraft Jacobs Suchard, unde timp de 5 ani a deținut diverse funcții de conducere.
În anul 1998 a revenit la Phillips Morris, dar pe o funcție mult mai mare: Director Corporate pentru zona România-Bulgaria. A părăsit compania în 2009, după 11 ani în care a făcut lobyy puternic în subteranele politicii pentru industria țigaretelor.
În 2010, în urma unui „conflict de autoritate” cu Răzvan Cornețeanu, Dinu Patriciu l-a înlocuit pe acesta cu Peter Imre în funcția de director general la Adevărul Holding.
În 2012, Peter Imre a intrat în conflict cu Dinu Patriciu, care l-a concediat. Imre a lansat atacuri violente la adresa fostului său angajator, alimentând campanii de presă împotriva acestuia, prin intermediul unor publicații în care avea influență.
Din umbră, cunoscând slăbiciunile unui Patriciu bolnav și cu tot mai multe afaceri falimentare, Peter Imre a influențat vânzarea tdevărul Holding către Cristian Burci, pe care l-a convins să cumpere trustul de presă. Era perioada în care Patriciu voia să iasă – cu cât mai puține pierderi – din industria presei.
Mare colecționar de limuzine, ceasuri și tablouri
Deși cu business-uri greu de definit, Peter Imre a fost unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din România. Secretul l-a constituit țesătura de relații pe care și-a construit-o în lumea politică. A făcut „marketing subteran”, în diferite perioade, pentru Ion Iliescu, Adrian Năstase, Victor Ponta, C. A. C. P. Tăriceanu, Teodor Meleșcanu, Traian Băsescu, Elena Udrea etc. Cu majoritatea dintre aceștia a fost prieten la cataramă, cu Băsescu a ajuns la un moment dat într-un conflict puternic.
Adrian Năstase – Ion Iliescu – Peter Imre
Două exemple de implicare în culisele politicii:
în 2005, l-a convins pe bunul său prieten C. A. C. P. Tăriceanu să nu-și dea demisia din funcția de prim-ministru (așa cum i-o cerea președintele Traian Băsescu pentru a forța alegeri anticipate și a elimina dependența majorității parlamentare de PUR-ul lui Dan Voiculescu), spunându-i că Băsescu îi trage clapa și nu-l mai desemnează să formeze un nou guvern;
în 2007, a fost artizanul din umbră al primei suspendări a președintelui Traian Băsescu, obiectiv pentru care a lucrat împreună cu Dinu Patriciu și Sorin Roșca Stănescu.
Teodor Meleșcanu, socrul lui Peter Imre
Din combinația politică+afaceri, Peter Imre și-a construit o avere impresionantă, de ordinul zecilor de milioane de euro.
A fost un mare colecționar de mașini de lux, de ceasuri rare și de artă (tablouri ale unor pictori celebri).
O vreme a cochetat și cu lumea mondenă, mai ales când s-a aflat într-o relație cu actrița și vedeta de televiziune Corina Dănilă.
Din 2006 era căsătorit cu Marina Meleșcanu, fiica lui Teodor Meleşcanu și a răposatei Felicia Meleșcanu (prezentatoare a știrilor TVR în regimurile Ceaușescu și Iliescu).
Timp de mai mulți ani a deținut o rubrică culinară în „Ziarul Financiar”, publicație fondată și deținută de Adrian Sârbu.
Peter Imre și soția sa, Marina Meleșcanu
A avut cancer și la 19 ani
Cancerul care l-a răpus pe Peter Imre nu a fost prima cumpănă de acest fel din viața sa. Tot de cancer a fost diagnosticat și la 19 ani. În acea perioadă, fata cu care avea o relație a rămas însărcinată.
Peter Imre s-a destăinuit publicației Tango:„A devenit mama copilului meu înainte să ne căsătorim. Tocmai fusesem diagnosticat cu o boală incurabilă, cancer, și mi se spusese că nu pot să am copii. Și chiar atunci femeia aceasta mi-a spus că voi fi tată! Dumnezeu știe ce face și trebuie lăsat să facă ceea ce trebuie. Sigur că, de atunci, medicina a evoluat, boală nu a mai fost ceea ce părea să fie, dar atunci, părinții mei au rugat-o pe Lacrima să lase copilul, cu atât mai mult cu cât eu aveam doar 19 ani și mi se spunea că voi muri în câțiva ani”.
Elvețianul american care i-a schimbat destinul
Tot în Kamikaze, în 2010, Peter Imre a povestit și cum a ajuns să lucreze în industria țigaretelor, la Budapesta, în 1988.
„Avusesem o dezamăgire în dragoste şi, neavînd ce altceva să fac, stăteam la birou, în aeroport. Swiss Air venea la 9.20 seara. La ora 9.00 se închideau toate reprezentanţele firmelor de închirieri auto. La 9.20 a venit un client uimit că mai există cineva acolo. Era un elveţian american care lucra la producătorul ţigărilor Marlboro”.
Elveţianul american l-a angajat ca şofer. „Tipul ăsta mi-a zis: «Nu ai vrea să lucrezi zilele astea pentru mine? Trebuie să-mi vină nişte invitaţi. Te duci tu să-i iei de la aeroport?». M-am dus şi am descoperit că trebuia să-l iau chiar pe Gerhard Berger, pilot în echipa Ferrari de Formula 1.”
De la „Dinu, ești genial” la „Patriciu e un șarlatan”
În 2010, când a fost numit director general la Adevăru Holdng în locul lui Răzvan Cornețeanu, Peter Imre avea numai cuvinte de laudă la adresa lui Dinu Patriciu. Îl descria pe acesta la superlativ în discuțiile cu principalii colaboratoridin trust și i se adresa uneori direct: „Dinu, iartă-mă că-ți spun: ești genial!”.
Trei ani mai târziu, după despărțirea cu scandal, Peter Imre își caracteriza cu totul altfel fostul patron.
„Nu am avut o legătură de management cu presa până când Dinu Patriciu mi-a oferit acest post. Dar relaţia mea cu mass-media datează din ’90-’91-’92. Inclusiv formarea Clubului Român al Presei ţine şi de numele meu. Am fost primul sponsor al CRP. Nu cu Patriciu a început aventura mea cu presa. Ce s-a întâmplat cu un om care fascinează şi care ajunge în situaţia în care a ajuns? Răspunsul este unul simplu: minciuna fără măsură, orgoliul fără măsură în tot ceea ce face. Eu asta am constatat la Dinu Patriciu, în ultimii ani. Dinu Patriciu pe care l-am cunoscut acum câţiva ani buni şi cel pe care-l văd azi nu au nicio legătură. Cine şi ce l-a schimbat? Banii! Și-a pierdut minţile, nu mai are discernământ”, a spus Peter Imre la Realitatea TV.
Peter Imre – Dinu Patriciu
„Mă refer cam la tot ce am văzut în jurul lui Patriciu în ultimii 3 ani: şi-a minţit mama, fratele, copiii, partenerii de afaceri, colaboratorii, a minţit în public la televiziuni. (…) Pe mine m-a minţit cu toate promisiunile despre ce vrea să facă cu «Adevărul», cu angajaţii de la «Adevărul», până la investiţiile în «Adevărul», aşa cum i-a minţit pe cei care au lucrat şi au pus la cale investiţia şi afacerile în Mic.ro, aşa cum a minţit oamenii de la compania de publicitate Odyssey, aşa cum i-a minţit pe oamenii de la Adevărul Imobiliare, aşa cum şi-a adus toate business-urile în situaţia în care sunt ele, aşa cum şi-a minţit nevestele… Fiind lângă el în ultimii trei ani, am avut îndeajns de multe de văzut. Amândoi am făcut o alegere greşită. El e cel mai talentat şarlatan, mincinos, păcălici din lume pe care l-am cunoscut. O spun pe baza unor fapte şi evidenţe”, și-a continuat tirada Peter Imre.
Dinu Patriciu a murit pe 19 august 2014, într-un spital din Londra, la vârsta de 64 de ani. Peter Imre l-a urmat 8 ani mai târziu, la vârsta de 60 de ani.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
