Momentul adevărului a venit cu butalitate pentru „suveraniștii” români: divorțul conjunctural Trump–Putin, în chestiunea Iran, i-a obligat pe liderii AUR să ia o decizie. Iar George Simion și „patrioții” săi au ales singura opțiune permisă de genetica lor politică: au ales anti-SUA, adică proxy Iran, adică Putin! Pe față, fără rușine! S-a întâmplat la votul de joi, din Parlamentul României, unde AUR a refuzat să voteze sprijinul militar-strategic acordat de România trupelor americane angreate în „operațiunea Iran”.
Între America și ayatollah, Simion a ales „țarul” de la Moscova!
Gata cu fățărnicia! AUR nu mai poate poza (fals) în pro-american, iar Donald Trump nu mai poate fi folosit ca „pașaport de occidentalism” pentru putiniștii români.
Milioanele de dolari plătite de AUR și Simion lobby-iștilor și influencerilor americani din zona MAGA s-au dus pe apa Potomacului: românii au văzut că de sub cozorocul șepcii cu „Donald Trump” rânjește sinistru Vladimir Putin.
Paulina Bikina și Simion Izmenarul
Vizitele lui George Simion la Washington și New York, în delegații mai mici, mai mari sau enorme, au fost în zadar: nici măcar Anna Paulina Luna, zisă și Paulina Bikina (ca urmare a unor prestații anterioare), n-o să înțeleagă de ce „MAGA-iotul român” s-a întors împotriva lui Trump, în chestiunea Iran. Și asta, la nici două luni de când Paulina Bikina și Simion Izmenarul tăiau tortul groenlandez în culorile steagului SUA, adică sfâșiau simbolic o bucată mai înghețată a Europei. (Republicana Paulina face parte dintre Camera Reprezentanților, adică din Congresul SUA.)
– Advertisement –
Acum, chiar și MAGA-ioții de la Casa Albă au aflat pe cine se poate baza America la București: în combinațiile puturoase cu Rusia, împotriva Ucrainei și a Uniunii Europene – pe Simion și AUR; în chestiunile globale serioase și morale – pe Nicușor Dan, Ilie Bolojan, USR, PNL și parțial PSD.
21 ianuarie 2026: Paulina și Simion taie tortul „Groenlanda”
Simion, retorică rusească: „Nu avem garanția că sunt echipamente defensive”
AUR și-a arătat fața putinistă, în toată hidoșenia ei, în ședința de joi a Parlamentului. Plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților a decis, cu 272 voturi pentru, 18 împotrivă și 5 abțineri, pentru a permite Statelor Unite să folosească bazele militare Mihail Kogălniceanu (județul Constanța) și Câmpia Turzii (județul Cluj). Alți doi parlamentari au menționat că nu votează.
Înaintea dezbaterilor din Parlament, George Simion a anunțat că parlamentarii AUR nu vor vota solicitarea transmisă de președintele României privind dislocarea temporară în România a unor echipamente și forțe militare americane, conform cu solicitarea Administrației Trump.
– Advertisement –
George Simion:„Parlamentul va vota fără să știe ce votează. Nu avem încredere în Nicușor Dan. Este o decizie luată pe genunchi. Nu avem garanția că sunt echipamente defensive. România trebuie să fie o țară sigură. Nu avem garanția că cineva va apăra aceste baze (de eventualele rachete iraniene – n. red.). AUR nu are acces la documentele clasificate analizate în comisii. Parlamentarii noștri nu pot consulta documente clasificate”.
În timpul dezbaterilor, mai mulți parlamentari de la POT și SOS au afișat pancarte cu „Noi vrem pace, nu război”. Alături de cei de la AUR, ei au făcut un mare tămbălău.
La ședință a participat și prim-minstrul Ilie Bolojan. La începutul lucrărilor și-au înregistrat prezența 337 de parlamentari din totalul de 463, dar au votat doar 295.
Anterior, comisiile pentru apărare ale Senatului și Camerei Deputaților au aprobat, cu majoritate de voturi, proiectul de hotărâre care permite prezența unor capabilități militare americane la bazele din România.
Nicușor Dan, după ședința CSAT: „Îi asigur pe români că țara lor este sigură, ba chiar mai sigură”
Tot miercuri, înaintea acțiunilor parlamentare, solicitarea americană a fost discutată și aprobată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), prezidat de Nicușor Dan. După ședință, șeful statului a precizat că este vorba de echipamente defensive.
Nicușor Dan:„E vorba de avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu. Subliniez faptul că aceste echipamente sunt defensive și subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici, se spune că ele sunt echipamente non-cinetice. Dislocarea acestor capabilități este realizată în baza parteneriatului dintre România și Statele Unite. Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare – țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI.Vă mulțumim!
Fostul preşedinte Traian Băsescu dă o lecție politică de mare clasă: cere actualei conduceri a României să fie ferm de partea Statelor Unite ale Americii în conflictul din Orientul Mijlociu, dar îi arde o palmă usturătoare clovnului Donald Trump!
Într-o postare pe Facebook făcută miercuri dimineață, Traian Băsescu (74 de ani) a făcut diferența într SUA (care trebuie să rămână partenerul stratgic al României) și președintele-huligan al acesteia, Donald Trump (79 de ani).
Băsescu a scris că Nicuşor Dan şi România „trebuie să acţioneze rapid, fără tergiversări, amânări şi ezitări”, mai ales că „azi se pare că SUA ar avea nevoie de baza de la Kogălniceanu”.
Fostul președinte din perioada 2004-2014 l-a plesnit însă pe Trump, prin câteva upercururi năprasnice:
– Advertisement –
„băgat singur în capcana cu petrol a războiului cu Iranul”;
„în 2025 şi-a retras demonstrativ cea mai mare parte a militarilor de la Kogălniceanu” – „spre bucuria prietenului său Vladimir Putin”;
„a umilit România, prin trompeta Vance”;
„afaceristul Trump va trebui să afle că accesul pe Kogălniceanu costă”.
Băsescu a făcut o impecabilă diferențiere între clovnul bezmetic și țara pe care o conduce: „Armata SUA va primi acces la Kogălniceanu. Şi asta nu pentru că Trump are nevoie, ci pentru că aliatul nostru, America, are nevoie”.
Ulterior, tot în cursul zilei de miercuri, Nicușor Dan, CSAT și Parlamentul României au aprobat solicitarea SUA de folosire a bazelor de la Mihail Kogălniceanu (județul Constanța) și Câmpia Turzii (județul Cluj), pentru operațiuni militare legate de conflictul din Iran.
Mesajul lui Traian Băsescu
„Trump îşi caută aliaţi.
– Advertisement –
Băgat singur în capcana cu petrol a războiului cu Iranul, Donald Trump a constatat că ar putea avea nevoie de România după ce în 2025 şi-a retras demonstrativ, spre bucuria prietenului său Vladimir Putin, cea mai mare parte a militarilor de la Kogălniceanu, iar la München, prin trompeta Vance, a umilit pur şi simplu România.
Azi se pare că SUA ar avea nevoie de baza de la Kogălniceanu. Foarte bine, avem un «ACORD DE ACCES» semnat la Bucureşti la 6 decembrie 2005 şi intrat în vigoare la 21 iunie 2006. În baza acestui acord, Armata SUA va primi acces la Kogălniceanu. Şi asta nu pentru că Trump are nevoie, ci pentru că aliatul nostru, America, are nevoie.
Având în vedere dinamica evenimentelor din Orientul Mijlociu, preşedintele Dan, România, trebuie să acţioneze rapid, fără tergiversări, amânări şi ezitări.
Afaceristul Trump, însă, va trebui să afle că accesul pe Kogălniceanu, pentru operaţiuni în Orientul Mijlociu, costă.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI.Vă mulțumim!
De câteva luni, PSD și AUR, plus „tabăra PSD-istă” din PNL, derulează o operațiune politico-mediatică diversionistă, bazată pe patru predicate mincinoase. Obiectivul acesteia: să transfere decontarea ultimelor trei guvernări asupra USR și a grupării reformiste din PNL.
În final, concluzia trebuie să fie aceasta: românii au probleme din cauza USR și a lui Bolojan – „care e tot USR-ist”; de la USR vine tot răul! Miza e să fie uitate sau ascunse guvernările iresponsabile Ciucă + Ciolacu, iar PSD-ismul să fie scos din „ochiul uraganului” generat de furia populară.
PSD urmărește, astfel, să guverneze în continuare, dar fără USR, trimis să fie „sacul de box” al populației. Ba mai mult, PSD – care a distrus România sub Ciolacu, în concubinaj cu Ciucă, și a blocat reformele în guvernarea Bolojan – încearcă să se prezinte ca „salvator al României”, care „repară ce-a stricat USR-ul”!
În această operațiune diversionistă de mare amploare, PSD s-a asociat cu AUR (care stă mai bine în sondaje) și cu „gruparea Thuma” din PNL, după ce și-a asigurat susținerea nerușinată a televiziunilor pe care le finanțează generos din bani publici (mai ales Antena 3, România TV și Realitatea Plus).
Ziua de duminică, 8 martie, a scos „la produs” patru personaje detestabile, care parcă s-au coordonat înainte de a emite mesaje publice, după un instructaj de specialitate.
După-amiază, la Realitatea Plus, Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR) a zis că e grav că România a ajuns „să fie condusă de un partid de sub 10%”, că PSD și PNL au ajuns „niște cârpe în fața USR-ului” și că Bolojan este „mai mult USR-ist decât PNL-ist”.
Puțin mai târziu, tot la Marș TV, Liviu Pop, zis „Genunche” (fost ministru PSD, reconvertit acum la „suveranism”), a decretat: „USR are un singur scop: distrugerea poporul român! Și o face cu doar 5%, că atât i-au votat românii – 5%!”.
– Advertisement –
Seara, Anca Alexandrescu („suveranistă” cu un puturos pedigree PSD-ist) a continuat lucrarea la Marș TV: „Să fie clar: Bolojan = USR, USR = Bolojan”.
Crin Antonescu a completat careul de vuvuzele mincinoase, la Antena 3: „Ilie Bolojan este liderul USR-ismului din România”.
În mod cert au fost și alți răspândaci ai aceste teorii toxice, dar e greu să-i prinzi pe toți cu telecomanda. Sunt mulți, sunt coordonați și uneori își aruncă otrava simultan, la televiziuni diferite!
– Advertisement –
Dar cei patru sunt relevanți pentru operațiunea derulată de PSD în coordonare cu AUR și cu „aripa Thuma” din PNL (Bode, Gorghiu, Rareș Bogdan etc.): salvarea PSD-ismului mafiot prin macularea USR-ismului reformist!
Operațiunea „Aruncați totul în cârca USR!”
În ultimele luni, Operațiunea „Aruncați totul în cârca USR!” a fost alimentată de zeci, chiar sute de răspândaci PSD-iști și AUR-iști, de la senatori și deputați la miniștri și alți sinecuriști. Tonul l-au dat însă capii rețelei: Grindeanu, Ciolacu, Olguța, Olguțul, Daniel Zamfir etc., plus Simion, Georgescu, Neamțu, Păcurărița etc., plus trompetele media Cristoiu, Tucă, Gușă, Ciutacu, Alexandreasca etc.
Obiectivul hoardei PSD-AUR este acela de a face ca USR să deconteze politic toate păcatele guvernării din ultimii ani, iar PSD și „aripa PSD-istă” din PNL să scape neșifonate, ca să poată guverna ulterior alături de AUR și să prăduiască nestingherite bugetul public.
Pentru atingerea acestui obiectiv, au fost aruncate în scenă, simultan, patru predicate mincinoase, care converg în aceeași direcție:
1. „USR are sub 10%”;
2. „USR conduce țara”;
3. „USR are cele mai importante ministere”;
4. „Bolojan e mai mult USR-ist decât PNL-ist”.
Aceste predicate sunt ventilate pe sute de guri, în mii de emisiuni TV, fără ca moderatorii să restabilească adevărul. Dimpotrvă, ei plusează chiar și când e vorba de cele mai flagrante minciuni.
Minciunile fondatoare ale diversiunii PSD-AUR
1. „USR are sub 10%”
Cea mai frecventă afirmație este: „cu nici 10%, USR conduce România”. Alții zic „cu 8%” sau chiar mai puțin.
Cele mai recente exemple:
Georgiana Teodorescu, europarlamentar AUR: „E grav că România a ajuns să fie condusă de un partid de sub 10%”.
Liviu Pop, vech PSD-ist: „USR are un singur scop: distrugerea poporul român! Și o face cu doar 5%, că atât i-au votat românii – 5%!”.
Ecaterina Andronescu, veche PSD-istă, s-a arătat oripilată sâmbătă, la România TV, că „partidul care are cele mai puține procente, dintre cele aflate la guvernare, conduce de fapt Guvernul”. Așadar, conform Abramburicăi, USR ar fi sub UDMR, care are 6,38% la Senat și 6,33% la Camera Deputaților!
În realitate, la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, USR a obținut 12,26% la Senat și 12,40% la Camera Deputaților. Deci, nu „10%” sau „sub 10%”, ori chiar 5% (apud „Genunche”), nici mai puțin decât UDMR (apud „Abramburica”).
Prin redistribuire, USR a ajuns la 13,43% la Senat. În Camera Deputaților a rămas la 12,38%, pentru că aici intervin cele 19 locuri acordate – practic, „din oficiu” – minorităților.
Concret: USR are 18 senatori (din 134), respectiv 41 de deputați (din 331).
Dar USR mai are un argument politic de mare forță: a dat președintele României (Nicușor Dan), cu 53,60% în turul 2. AUR a pierdut lamentabil finala (prin chiar președintele său, George Simion), iar PSD și PNL n-au fost în stare să-și bage candidatul comun în turul 2 (Crin Antonescu).
Deci, în ecuația de putere, USR înseamnă 13% în Parlament + președintele României. Nu e ca și cum la Cotroceni ar fi ajuns George Simion sau Crin Antonescu. Puterea executivă înseamnă, totuși, Guvern + Președinție.
2. „USR conduce țara”
Afirmația e rostogolită de sute de trepăduși de partid, în ciuda evidenței și în disprețul adevărului.
Să luăm cazul cel mai recent, cel al europarlamentarei Georgiana Teodorescu (AUR):„Și PSD, și PNL au ajuns niște cârpe în fața USR-ului”. Apropo: asta cu PSD e băgată la derută, să nu pară prea strident focusul pe PNL-Bolojan. În realitate, PSD și AUR se înțeleg din ce în ce mai bine (la nivel parlamentar și în Consiliul General al Capitalei, de exemplu), se mai ceartă doar de la nerăbdarea AUR de a ajunge la „cașcavalul” guvernării.
USR n-a avut niciodată funcția de prim-ministru, deci n-a condus Guvernul nici măcar o secundă. În plus, n-a deținut niciodată majoritatea ministerelor, cum PSD și PNL au avut-o deseori.
3. „USR are cele mai importante ministere”
PSD-iștii repetă cu nerușinare această minciună, iar AUR-iștii le țin isonul. Obiectivul este același: oamenilor să le intre în cap că din cauza USR merg lucrurile prost (deficit, inflație, scumpiri, concedieri etc.), pentru că USR „are cele mai bune ministere”!
În realitate, USR conduce doar 4 din cele 16 ministere ale Guvernului Bolojan, proporțional cu procentul din Parlament. PSD are 6 ministere, PNL – 4, iar UDMR – 2.
Dar și PSD are Justiție, Transporturi, Agricultură, Sănătate, Energie (plus Muncă).
Iar PNL are Finanțe, Interne, Educație, Proiecte Europene.
În fine, UDMR are Dezvoltare (plus Cultură).
Mai există, suplimentar, și trei vicepremieri fără portofoliu – unul de la PSD (Marian Neacșu), unul de la UDMR (Tanczos Barna) și un independent (Oana Gheorghiu). Niciunul de la USR sau PNL, ai căror vicepremieri (Radu Miruță și Cătălin Predoiu) au ministere de condus.
Așadar, „cele mai importante ministere” nu sunt conduse de USR, ci sunt împărțite proporțional de partidele coaliției. Și tot proporțional, PSD are mai multe!
4. „Bolojan e mai mult USR-ist decât PNL-ist”
Să revenim la mitomana Georgiana Teodorescu, europarlamentar AUR: „Toată lumea vede că premierul Bolojan este mai mult USR-ist decât PNL-ist. Nici nu știu cât o să-l mai suporte liberalii adevărați”.
Poți spune că Bolojan e „reformist”, lucru care l-ar apropia de viziunea reformistă a USR, dar e o minciună să spui că premierul PNL e „USR-ist”. Apropo: USR-iștii sunt nemulțumiți că Bolojan nu accelerează reformele (pe care, e drept, PSD le frânează la tot pasul).
În aceeași logică a minciunii se înscriu Crin Antonescu (Ilie Bolojan este „liderul USR-ismului”), Anca Alexandrescu („Bolojan = USR, USR = Bolojan”) și mulți alții. Îi vedeți în fiecare zi clămpănind la televiziunile oligarhilor penali.
Studiu de caz: Georgiana Teodorescu – 3 minciuni în 30 de secunde. Pe cea de-a patra a spus-o cu o altă ocazie
În doar 30 de secunde, AUR-ista Georgiana Teodorescu, avocată de meserie (deci, și prin prisma profesiei ar trebui să caute adevărul), a bifat 3 din cele 4 predicate. Să recapitulăm:
„E grav că România a ajuns să fie condusă de un partid de sub 10%”;
„Și PSD, și PNL au ajuns niște cârpe în fața USR-ului”;
„Toată lumea vede că premierul Bolojan este mai mult UR-ist decât PNL-ist. Nici nu știu cât o să-l mai suporte liberalii adevărați”.
Quod erat demonstrandum.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI.Vă mulțumim!
Disperarea românilor care vor să părăsească Dubaiul pentru a reveni acasă este depășită doar de disperarea avocatei Alice Drăghici că fiul ei nu mai poate pleca în Dubai, să-și ceară iubita în căsătorie, în Grădina Miracolelor, deși și-a făcut toat rezervările încă din decembrie. Războiul a dat peste cap planurile acestei familii năpăstuite…
„Crunta dezvăluire” a fost făcută chiar de avocata Alice Drăghici, la România TV, în emisiunea „Punctul culminant” din 2 martie.
În calitate de invitată permanentă a „tonomatului” de sorginte rusească Victor Ciutacu, avocata Alice Drăghici este o mare apărătoare a marilor corupți din spațiul valah, dintre care unii îi sunt și clienți. Drept urmare, onorariile generoase ale infractorilor îi umplu conturile.
În aceste condiții, Dubaiul devine opțiune obligatorie! Și pentru avocată, care se mândrește cu sejururile sale în celebrul emirat, dar și pentru fiul său, care și-a ales acel loc pentru a-și cere iubita în căsătorie.
– Advertisement –
Zborul spre Dubai al tinerilor amorezi era programat pentru sâmbăta viitoare – 14 martie. Biletele erau luate din decembrie, cu rezervări făcute peste tot în orașul de la Golful Persic. Problema e că pe 28 februarie a izbucnit războiul: israelienii și americanii au atacat Iranul, iar regimul mullahilor a trimis rachete spre Israel și spre bazele militare americane din zonă, inclusiv din Emiratele Arabe Unite.
S-a prăbușit cerul peste familia Drăghici! În prima emisiune a lui Ciutacu după izbucnirea războului, mama-avocată „s-a spart”: a povestit mare tragedie care s-a abătut asupra neamului său. „Plâng săracii de două zile, că ce fac ei cu Dubaiu’?!” – spune printre suspine viitoarea mamă-soacră.
Iar detaliile sunt cutremurătoare.
– Advertisement –
„N-am făcut doar rezervare la hotel și la avion, ci și pentru safari, și pentru Muzeul Viitorului, și pentru Jumeirah…” Aoleu!
„Trebuie să plece fi-miu pe 14! Și vroia s-o ceară și de nevastă pe iubită-sa, în Grădina Miracolelor”. Mirobolant!
„El voia în Grădina Miracolelor! Are și inel…” Că doar nu l-o fi luat de la amanet?!
„Era planu’ făcut, e din decembrie totu’ rezervat. Era frumos…” Și-atunci de ce mama dracu’ au mai început ăia războiu’?!
„Plâng săracii de două zile, că ce fac ei cu Dubaiu’?!” Asta e prea de tot! Demisia, Oana Țoiu!
Neputându-se abține în fața ridicolului (deși era tovărășie mare în studio), Dan Andronic a luat inițiativa: ba i-a trimis pe amorezi la Grădina Botanică (din Dubai?), „că aia sigur nu se-nchide”, ba la Grădina Zoologică (tot din Dubai?), că nu le-o fura maimuța inelu’!
Cezar Drăgoescu, deputat USR, i-a dat avocatei și o soluție de ieșire din criză: „Puneți dvs. diferența și-i trimteți în Hawaii”.
Interesantă și ideea de secret în familia avocatei. Cică fata (viitoarea noră) nu știa nimic despre ce-i pregătea ăla micu’ în Grădina Miracolelor din Dubai, dar viitoarea soacră știa tot! Iar de luni seara, din emisunea lui Ciutacu, mai știau și câteva batalioane de români! Nu-i nimic, fata rămâne cu surpriza…
Avocata Drăghici ne-a mai luat o piatră de pe inimă: ne-a asigurat că și în aceste vitrege condiții, când se plânge la greu în familie, nunta tot se va face, oricâte drone și rachete or mai cădea în Orientul Mijlociu! De ce? Pentru că „îmi place fata”! Ați înțeles? Important e să-i placă mamei-soacre…
Legați-vă centurile de siguranță, urmează telenovela!
Grădina Miracolelor din Dubai. Uite-aici i-ar da inelu’!
„Preludiul” avocatei Alice Drăghici: „N-am făcut doar rezervare la hotel și la avion, ci și pentru safari, și pentru Muzeul Viitorului, și pentru Jumeirah…”
„Asta e o perioadă de vacanțe în Dubai, pentru că e o vreme foarte bună, foarte plăcută. O excursie în Dubai se planifică cu luni de zile înainte, pentru că nu e ieftină. Se fac și promovări de safari. Asta-ți spun din experiența mea, care n-am făcut doar rezervare la hotel și la avion, ci și pentru safari, și pentru Muzeul Viitorului, și pentru mers prin Jumeirah… adică în locurile unde e foarte aglomerat.
Sigur că omul face o investiție și își calculează bănuții – domn’e, atât am cheltuit, atâta mă costă mersul colo-dincolo și să mai am și eu o rezervă de bani.
Problema oamenilor nu este că ar fi în pericol, cei care sunt în Dubai, pentru că nu e niciun pericol. Problema e că trebuie să plătească în continuare cazarea. (…)
Niciun hotel nu acoperă cheltuelile de cazare. Ăsta este adevărul! Iar hotelierii spun că n-au primit niciun fel de informație (că statul ar plăti sejurul suplimentar – n. red.) și îi pun pe oameni să plătească.”
VIDEO: Subiectul „Avocata, băiatu’, inelu’ și Dubaiu’” – de la minutul 37:45
Dialogul telenovelistic din studio
„Trebuie să plece fi-miu pe 14! Și vroia s-o ceară și de nevastă pe iubită-sa, în Grădina Miracolelor”
Alice Drăghici (avocată): Eu am comunicat direct cu persoane care sunt în această situație, pentru că mă interesează, că trebuie să plece fi-miu pe 14! Și vroia s-o ceară și de nevastă pe iubită-sa, în Grădina Miracolelor.
Dan Andronic (jurnalist EvZ): Și ea nu știa. I-ai stricat bucuria…
Cezar Drăgoescu (deputat USR): Ați stricat surpriza.
Niels Schnecker (jurnalist RTV): Acum degeaba se mai duce.
Victor Ciutacu (moderator RTV): Mama mea…
„El voia în Grădina Miracolelor. Are și inel…” / „Era planu’ făcut, e din decembrie totu’ rezervat. Era frumos…”
Dan Andronic: Las’, că merge la Palatul Bragadiru…
Alice Drăghici: Nu, domn’e, el voia în Grădina Miracolelor! Are și inel…
Dan Andronic: Merge în Grădina Botanică.
Victor Ciutacu: Păi, și ce?
Alice Drăghici: Acu’ trebuie să reprogrameze… Păi, cum să las copilu’…?!
Victor Ciutacu: N-o rămâne neînsurat, acu’, că n-o cere pe fată la Dubai…
Alice Drăghici: Asta e… O să rămână în continuare împreună și-o s-o ceară…
Dan Andronic: Are omul un principiu: nu vrea s-o ceară decât acolo.
Alice Drăghici: Da’ era planu’ făcut, e din decembrie totu’ rezervat. Era frumos…
„Plâng săracii de două zile, că ce fac ei cu Dubaiu’?!…”
Victor Ciutacu: Da’ fata știa?
Alice Drăghici: Nuuuuuuu! A aflat în seara asta.
Victor Ciutacu: Păi, bine că te-ai spart tu în anchetă la televizor!
Alice Drăghici: … și-așa plâng săracii de două zile, că ce fac ei cu Dubaiu’?!…
Dan Andronic: Măcar să stea liniștită c-o ia!
Alice Drăghici: O ia, e clar. E stabilit.
Cezar Drăgoescu: Puneți dvs. diferența și-i trimteți în Hawaii…
„Bravo, Niels! Ia să-i spun eu și copilului…”
Niels Schnecker: Te-ai gândit, Alice, că poate Dumnezeu a aranjat lucrurile așa tocmai ca să n-o ceară, că poate nu-i bine s-o ceară?
Alice Drăghici: Ferească Dumnezeu! Că-mi place fata…
Victor Ciutacu: Mamă, ce piază rea ești, bă! N-am văzut de când sunt așa ceva… Bă, trebuie să fie unul care să strice petrecerea, bă… nu se poate…
Alice Drăghici: Deși acuma, dacă stau să mă gândesc, totul are un rost… Are mare dreptate.
Victor Ciutacu: Fii atent! Evreul din el a zis: decât să facem cheltuieli, mai bine nu le facem!
Alice Drăghici: Nu, eu înțeleg ce spune: poate Dumnezeu a dat un semn. Bravo, Niels! Ia să-i spun eu și copilului…
Niels Schnecker: Ai văzut? De-asta am zis…
Ciutacu: „O cere în Grădina Ghetsimani?”
Victor Ciutacu: Și după ce se face pace, se duce și-o cere în Grădina Ghetsimani, nu? Sau cum se cheamă acolo?
Alice Drăghici: Da, ar fi frumos și-acolo… ar fi frumos și-acolo…
Victor Ciutacu: Da-i cam arid acolo…
Dan Andronic: Botanică, mă, că aia sigur nu se-nchide. Sau Grădina Zoologică…
Alice Drăghici: Hai, mă, taci din gură!
Andronic: „În general, am trecut pe-acolo”
Victor Ciutacu: Chiar, mă… Voi, ăștia de-aici, ați fost în Dubai?
Alice Drăghici: Toooooți, ce mai!
Dan Andronic: Da’ nu în zilele astea.
Victor Ciutacu: Nu, în general, așa…
Dan Andronic: În general, am trecut pe-acolo.
Victor Ciutacu: Ați fost aproape niște infractori. Internetu’ a decis: cine se duce în Dubai e un infractor, e un nenorocit…
Dan Andronic: Eu am fost când era ieftin, îmi pare rău!
Victor Ciutacu: … și dacă nu vizitează Salina Slănic și Cetatea de la Rupea, e un trădător de țară.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI.Vă mulțumim!
„Decât” 7 întrebări pentru V. V. Ponta & Daciana Sârbu.
1. De ce v-ați trimis fiica în Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite) joi, 26 februarie, cu două zile înainte de izbucnirea războiului din Iran și după o lună de semne clare de conflict militar în zonă?
2. De ce ați lăsat-o singură, minoră fiind, și n-a însoțit-o niciunul dintre voi, mai ales că voiajul ei era planificat pentru numai trei zile (joi – duminică)?
3. Dacă tot voia (voiați?) să studieze în străinătate, de ce ați îndrumat-o spre o facultate fără reputație, dintr-o lume tulbure și nu tocmai democratică, și nu spre una prestigioasă din Europa, SUA sau Canada?
– Advertisement –
4. Ce educație îi dați unei tinere pe care-o îndrumați spre „cultura Dubai” (extinsă și la Abu Dhabi) și nu spre civilizația europeană, din care formal facem și noi parte?
5. De ce Victor Ponta n-a găzduit gratis niciun român în apartamentul său din Dubai, așa cum a făcut antrenorul de fotbal Cosmin Olăroiu cu un întreg grup de elevi din Suceava?
6. Asta înseamnă pentru Victor Ponta suveransmul îmbrățișat în ultima vreme – investiții, shopping și vacanțe în Dubai, facultate la Abu Dhabi? Astea-i sunt „tradițiile”? Acolo-i regăsim „familia tradițională”?
– Advertisement –
7. De ce, timp de două zile, Daciana Sârbu a sunat de „n” ori la Consulatul român din Dubai, făcând presiuni tot mai mari? De ce Victor Ponta a sunat miercuri pe un ton amenințător?
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Fostul prim-ministru Victor Ponta și fosta sa soție, Daciana Sârbu (vechi PSD-iști), au declanșat un adevărat jihad împotriva ministrei de Externe, Oana Țoiu (USR). Motivul: Irinei Ponta, fiica de 17 ani și 11 luni a celor doi, i-a fost interzisă îmbarcarea în avionul ce va aduce vineri în zori 190 de români din Orientul Mijlociu, cu decolare la ora 5.00 din Muscat, capitala Omanului.
Clanul Ponta-Sârbu o acuză pe Oana Țoiu de „abuz în serviciu”, dar abuziv pare să fi fost chiar comportamentul celor doi, care au dat telefoane la Consulatul român din Dubai pentru a-și impune fiica, peste rând, printre pasagerii avionului.
Personajele:
Victor Ponta (53 de ani) – deputat ex-PSD, fost prim-ministru (2012-2015)
Daciana Sârbu (49 de ani) – fostă deputată PSD, fostă soție a lui Victor Ponta (a doua)
Irina Ponta (17 ani) – fiica lui Victor Ponta și a Dacianei Sârbu
Oana Țoiu (40 de ani) – deputată USR, ministră de Externe
Primul glonț, în acest scandal, a fost tras de Victor Ponta, cunoscut ca un mitoman legendar. Ulterior, acuzațiile sale au fost întărite de fosta sa soție Daciana Sârbu, dar contrazise de ministra de Externe, Oana Țoiu.
Foarte rapid, conflictul a devenit o încăierare generală între PSD și USR. În scurt timp, tabăra acuzatorilor – pe alocuri isterici – a fost îngroșată de „vorbeții” AUR. Așa se și duce lupta pe acest caz: PSD-AUR contra USR. Deocamdată, PNL și UDMR se țin deoparte. În schimb, un fost președinte al PNL (și președinte interimar al României!), Crin Antonescu, a avut o ieșire absolut jegoasă, pe Facebook.
Fuga din Serai
Discordia a apărut în legătură cu un avion care urmează să decoleze din Muscat, capitala statului Oman, vecinul de la est al Emiratelor Arabe Unite. Zborul respectiv a fost organizat prin Mecanismul European de Protecție Civilă. Pe lista de zbor se află 190 de pasageri din mai multe țări din regiune, terorizate de atacurile cu rachete și drone ale Iranului fundamentalist. Zborul special este programat să decoleze vineri dimineață, la ora 5.00, cu destinația București.
– Advertisement –
La Consulatul din Dubai s-au întâlnit două mari grupuri de copii, de nivel gimnazial: unul din Dubai, altul venit din Abu Dhabi.
Elevă în clasa a 11-a la un colegiu din București, Irina Ponta (17 ani) se afla la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite, de joi, 26 februarie. Trei zile mai târziu – duminică, 1 martie – avea bilet de întoarcere în țară.
În cele două zile de stat în Abu Dhabi (oraș de 1,6 milioane de locuitori), Irina Ponta urma – conform părinților săi – să susțină un examen (nu e clar pentru ce) la „New York University”. Sună a fake, dar atât s-a putut: New York-ul de Abu Dhabi, la doi pași de Dubaiul în care și-a cumpărat Ponta un apartament, din banii luați patriotic de la sârbul Vucici, turcul Erdogan și ce-o mai fi picat prin regiune…
– Advertisement –
Dar sâmbătă, 28 februarie, a început războiul (deloc surprinzător, deci tânăra putea rămâne liniștită la București), iar Irina Ponta a căutat soluții pentru „fuga din Serai”. Mama sa, Daciana Sârbu, cu care locuiește la București (Ponta e tată prin corespondență), i-a cerut să revină acasă cu primul avion. Dar cum din Emirate n-au zburat suficiente avioane, soluția s-a ivit în Omanul vecin.
După comunicări intense cu Consulatul român din Dubai, a rezultat că fata ar trebui să se prezinte joi, 5 martie, la ora 9.00, la reprezentanța diplomatică din acest oraș, aflat la 130 de kilometri de Abu Dhabi.
Din Dubai (3,9 milioane de locuitori), grupul românilor strânși la Consulat urma să fie transportat cu autobuzele la Muscat (1,7 milioane de locuitori), capitala statului vecin Oman – o distanță de 375 de kilometri, care e parcursă în circa 5 ore.
La Consulat, Irinei Ponta i s-a spus că nu poate urca în autobuz, pentru că nu se află pe lista de îmbarcare în avionul din Muscat. A fost cazară în Consulat, în așteptarea alte curse aviatice.
Fuga din Serai, pe traseul Abu Dhabi – Dubai – Muscat – București, n-a mai fost posibilă joi-vineri, dar se pregătesc și alte curse.
„Vulnerabilitatea de imagine”
Din acest punct, versiunile diferă în funcție de cine povestește.
Alarma a fost dată de Victor Ponta, care a declarat peste tot că ministra Oana Țoiu a dat ordin să-i fie exclusă fiica dintre pasagerii avionului ce urma să decoleze din Muscat. Și, în consecință, și din autobuzul ce făcea legătura între Dubai și Muscat.
Daciana Sârbu, care o are în grijă pe Irina Ponta, a amplificat vâlvătaia, oferind amănunte lacrimogene, cerând pedepse și promițând o plângere penală la adresa Oanei Țoiu.
Fosta soție a fostului prim-ministru a ținut să spună că Victor Ponta n-a fost implicat în apelurile inițiale către Consulat, pentru că fostul ei soț „e plecat în altă ţară, pe alt fus orar”. Ca și cum nu se poate suna de oriunde de pe planetă…
Irina Ponta – care are 17 ani și 11 luni, adică e în pragul majoratului – n-a vorbit încă public, dar o așteptăm zilele viitoare la Gâdea – Ciutacu – Alexandreasca, plutonul de execuției al Mafiei PSD-AUR.
Ambii părinți ai Irinei Ponta au pomenit o „vulnerablitate de imagine” pe care ar fi invocat-o Oana Țoiu în comunicarea cu Consulatul din Abu Dhabi.
Oana Țoiu a organizat o conferință de presă în regim de urgență, la sediul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), dar a ratat un răspuns direct, clar și convingător la întrebarea: „I-ați cerut cuiva de la Consulat ca fiica lui Ponta să nu urce în avion?”. Ministra de Externe a tot dat-o pe principii, reguli și criterii (importante și ele), dar a refuzat să povestească totul, dând apă la moară mașinăriei de propagandă PSD-AUR.
Oana Țoiu a precizat că decizia ministerului a fost ca prioritatea pentru repatriere să fie pentru două categorii: cazuri medicale și grupuri școlare cu însoțitori. Pasagerii solitari trebuia să aștepte alte soluții.
„Prioritățile pentru repatrierea copiilor au fost stabilite pe criterii obiective, deși există părinți care cer excepții de la ordinea în care sunt stabilite aceste priorități. Nu există, de la ministrul de Externe al României, nicio decizie privind includerea sau excluderea unui copil pe criterul legat de apartenenţa politică a părinţilor”, a spus Oana Țoiu.
Ea a confirmat cu greu că a existat o discuție cu consulul din Dubai, dar despre „respectarea criteriilor atât pentru prezența în autocar, cât și în avion”.
Filmul acțiunii
Filtrând mărturiile zilei, se poate estima că lucrurile au stat astfel:
marți și miercuri, Daciana Sârbu i-a exasperat pe cei de la Consulatul român din Dubai, condus de ex-senatorul Viorel Riceard Badea (PNL), cerându-le insistent să facă o prioritate din trimiterea acasă a Irinei Ponta, minoră neînsoțită;
a sunat și Victor Ponta – mai rar, dar mai amenințător;
cei de la Consulat le-au promis foștilor soți Ponta că vor face tot posibilul să le dea satisfacție, dar respectând legea; sub presiune, i-au transmis Irinei Ponta să vină joi, la ora 9.00, la Consulatul din Dubai, pentru că ar putea prinde un loc în avionul din Muscat;
consulul Viorel Badea a informat-o pe ministra Oana Țoiu că are o problemă delicată și i-a cerut un sfat despre cum să procedeze;
Oana Țoiu i-a spus să aplice cu strictețe criteriile de prioritate, fără nicio excepție – nici pentru familia Ponta, nici pentru altcineva; altfel, cazul ar putea deveni „o vulnerabilitate de imagine” pentru Consulatul din Dubai și pentru Ministerul Afacerilor Externe (MAE), ca urmare a unui tratament privilegiat acordat unei fiice de politician;
Viorel Badea a transmis echipei sale mesajul ministerial, iar Irina Ponta nu s-a mai calificat pentru avionul de joi; a fost și o metodă de a evita alte scandaluri, din partea pasagerilor care aveau prioritate, dar nu ma prindeau loc în avion;
cei de la Consulat n-au abandonat-o pe Irina Ponta, nici n-au trimis-o înapoi la Abu Dhabi, ba chiar nici la apatamentul deținut de Victor Ponta în Dubai, ci au cazat-o în clădirea Consulatului, până la următoarea cursă aviatică spre București (care se putea ivi chiar și în mai puțin de 24 de ore).
Victor Ponta: „A sunat ea personal la consulul din Dubai, să n-o lase pe Irina să se urce în avion”
„Da, doamna Țoiu a dat-o jos pe fiica mea minoră, Irina, din avionul care aducea români. A sunat ea personal la consulul din Dubai să n-o lase să se urce în avionul spre București, deși e minoră și este singură acolo. A țipat la consul că fata e o «vulnerabilitate» și că-i interzice s-o urce în avion. Acum e singură în Dubai și căutăm să găsim un loc pe un zbor, să vină în Europa.”
„Irina nu era în vacanță, ci la New York University din Abu Dhabi.”
DOCUMENT: În declarația de avere a lui Victor Ponta apare și un apartament de 82 de metri pătrați în Dubai
Daciana Sârbu: „Îi fac plângere penală pentru abuz în serviciu”
Daciana Sârbu a declarat joi seară, în emisunea lui Mihai Gâdea de la Antena 3 CNN, că va depune o plângere penală împotriva Oameni Ţoiu, pentru abuz în serviciu.
„Doamna Ţoiu nu se luptă cu Victor Ponta, se luptă cu Daciana Sârbu, pentru că eu sunt mama Irinei.”
„Mi s-a dat această explicaţie: «este o vulnerabilitate de imagine şi nu se poate urca în acel avion».”
„Avionul are 190 de locuri, înțeleg că sunt 28 de copii. Nu știu ce s-a intâmplat, decât că am fost anunțată că nu mai pleacă. Mi s-a răspuns neoficial că «este o vulnerabilitate» pentru că are acest nume.”
„Eu am pornit acest scandal, ca mamă a Irinei.”
„Copilul meu nu are vină, este un copil minunat, nu trebuie să înţeleagă că, dacă o cheamă cumva, este vinovată.”
„În momentul în care s-a întâmplat asta, am răspuns la telefon, am auzit copilul plângând şi am aflat motivul. Orice mamă ar fi reacţionat la fel. Am simţit că înnebunesc, am întrebat ce se întâmplă. Mi s-a spus ce s-a întâmplat. Nu doresc să pun personalul din Consulat în situaţia în care…”
„N-a dat din picior că vrea avion, n-am avut nici private jet. Am avut 4 zboruri anulate. Copilul a stat în interiorul universităţii. A mers acolo pentru că a aplicat şi la această universitate. Asta făcea la Abu Dhabi când a început războiul.”
„De sâmbătă, am dat mii de telefoane: la consulat, la agenţii de turism, la prieteni… să găsim o rută, să plece cumva. Ea e de joi acolo. Trebuia să plece duminică.”
„În niciun caz nu puteam opta pentru varianta de a merge singură cu o maşină la Riad, pentru că erau 16 ore prin deşert… Am aşteptat s-o punem pe un zbor de linie. Am făcut ce face orice părinte disperat. Eram pe listă la Consulat, am anunţat: copilul este minor, neînsoţit.”
„Azi, când au transferat-o de la Abu Dhabi la Consulat – pentru că ni s-a spus că există acest zbor şi criteriul este să fie minoră şi neînsoţită, pentru că mai erau copii majori în aceeaşi situaţie cu Irina… Am zis: «OK. Se poate?» «Se poate». «OK, copilul o să fie la 9 la Consulat». La 11 m-a sunat plângând.”
„La Consulat, înainte să ajungă în autocar, m-a sunat şi mi-a spus: «Nu mai pot să urc, nu mi se mai dă voie». Nu i s-a dat nicio explicaţie. Ea cu siguranţă avea loc în autocar.”
(Întrebare: „Există informaţii că ar mai fi rămas locuri în autocar?”) „Şi chiar în acel avion, dar probabil între timp s-au ocupat.”
„Este foarte greşit că acest război se duce în zona Ponta – ministrul de Externe.”
„Eu vă spun că nu vă mint şi am fost pusă în această situţie pe care n-am anticipat-o. N-am tras sfori. N-am sunat pe nimeni ca eu să fiu în avion. Probabil şi personalul ştia că există acest copil pe o listă. Criteriile europene nu spun că trebuie să fie grupuri şcolare. Ele spun clar: copil minor neînsoţit. Avea o mare problemă: că nu o chema cum trebuie.”
„Eu mi-am promis mie, ca mamă, că nu las lucrurile aşa. Doamna Ţoiu nu se războieşte cu Victor Ponta, el e plecat în altă ţară, pe alt fus orar. Nu a sunat el să se revolte, că nu e în autocar. El a aflat de la mine.”
(Întrebare: „Ce i-au spus fiicei lui Ponta la Consulat?”) „I s-a spus: «Sun-o pe mama!». Să-i explicăm că nu se mai poate urca în avion, că e o problemă de imagine. Doamna ministru are o problemă de imagine prin cum a gestionat situaţia. Am intuit că se bazează pe faptul că aceşti români rămaşi în Dubai nu sunt prea plăcuţi: e Dubai… ce căutau acolo?… Şi atunci nu avea o problemă că nu se organizează eficient repatrierea. Şi nu şi-a dorit să aibă o problemă, iar doamna ministru a zis că avem o problemă mai puţin.”
„Irina a rămas în Consulat.”
„De azi, sper să mă cunoască doamna Ţoiu pe mine!”
„i fac plângere penală pentru abuz în serviciu. Nu renunţ, copilul trebuie să înţeleagă că nu a greşit cu nimic.”
„Copilul plângea şi spune că nu mai suportă: «Vreau acasă, nu cred c-o să mai ajung niciodată!».”
„Ce mamă nu s-ar fi luptat cu oricine? Sper ca în noaptea asta sau mâine dimineaţă să plece.”
„Am trimis nişte prieteni la Consulat, au luat-o de acolo. Apoi a fost o altă alarmă de bombardament.”
„Încercăm să-i spunem că o să vină acasă, c-o să fie în patul ei mâine. Că facem orice e posibil ca să vină acasă.”
„Eu un copil disperat, cu părinţi disperaţi, aflat într-o zonă de pericol. Şi doamna Ţoiu a spus: «Şi eu sunt mamă, am două fete». Nu cred că şi-a imaginat cum e să fii în această situaţie, ca mamă.”
„Cu siguranţă, doamna Ţoiu a dus discuţia în zona politică. Am simţit că era foarte important să povestesc fiecare moment. Copilul n-a fost pus pe nicio listă în locul altcuiva.”
„Nu vreau să intru în niciun război politic. Doamna Ţoiu se luptă cu mine, cu Daciana Sârbu, mama Irinei, dar totuși, anii de politică din spate mă fac să spun că atunci când nu vrei să spui ceva și nu vrei să răspunzi la o întrebare, te porți așa ca în conferința de presă. E, sigur, o tehnică pe care ori o înveți, ori o deprinzi. În momentul în care vorbești mult în public, ți se pun multe întrebări, probabil foarte multe, la care nu vrei să răspunzi. Dezvolți această abilitate de a ocoli răspunsul.”
„N-am văzut nicio postare de la USR sau susţinător al doamnei: pe ce criterii alegem persoanele în situaţii în care ele îşi riscă viaţa? Cine-i pune pe lista aia? Că poate avioanele pleacă pe jumătate goale.”
Daciana Sârbu și fiica sa Irina
Oana Țoiu: „Sunt părinți care cer excepții la ordinea în care sunt stabilite prioritățile”
În conferința de presă de la MAE, Oana Țoiu a spus că nu a intervenit cu „nume și prenume”, ci a cerut tuturor consulilor din zona de conflict să respecte criteriile de prioritate. Ministra de Externe a precizat că unii părinți solicită excepții pentru copiii lor.
Oana Țoiu a confirmat, în conferința de presă organizată la MAE, că a existat o discuție cu consulul din Emirate, Viorel Riceard Badea, despre „respectarea criteriilor atât pentru prezența în autocar, cât și în avion”.
„Avionul are 190 de locuri, înțeleg că sunt 28 de copii. Nu știu ce s-a intâmplat, decât că am fost anunțată că nu mai pleacă. Mi s-a răspuns neoficial că este o vulnerabilitate pentru că are acest nume.”
„Criteriile pe baza cărora echipele consulare stabilesc prioritatea sunt: grupurile școlare cu copii neînsoțiți și cazurile medicale.”
„În ceea ce privește nevoia fiecărui părinte ca propriul copil să ajungă în siguranță, o înțeleg, dar nu cred că trebuie să suprapunem o sfadă politică. Avem un rol instituțional, avem anumite criterii – grupurile școlare și cazurile medicale. Nu luăm decizii individuale.”
„Ce pot să-i spun domnului Ponta e că vom face tot ce ține de noi ca să existe rute spre România. Vom asigura prioritate copiilor, dar ordinea ține de vârsta copiilor. Vom considera bebelușii, copiii care au o vârstă preșcolară, școlară o prioritate mai mare decât copiii care sunt de o vârstă aproape de cea a adulților. Toți copiii trebuie să fie în siguranță.”
„Miniștrii nu stabilesc listele, cu nume și prenume. Eu nu voi comenta despre cazul niciunui minor, dar criteriile au fost stabilite transparent, public. Dumneavoastră ați avut acces la ele din prima zi.”
„Ce pot să confirm este că în această perioadă, indiferent de nume și prenume, sunt părinți care cer excepții la ordinea în care sunt stabilite aceste priorități.”
„Am cerut tuturor consulilor, în toate deciziile pe care le au pentru asistența consulară, să nu țină cont de alte criterii decât cele stabilite public. Cele stabilite public, ca prioritate pentru statul român, pe care le-ați auzit și dumneavoastră de la mine, sunt cazurile medicale și grupurile de copii neînsoțitori, împreună cu școala lor.”
„Noi nu luăm decizii individuale privind apartenența politică a părinților unui copil – nici ca prioritizare, nici ca deprioritizare. Dar ce pot să-i spun acum public domnului Ponta, așa cum pot să-i spun oricărui părinte, este că vom face tot ce ține de noi să existe rute pentru România și vom asigura prioritate în continuare copiilor.”
„Nu putem noi să alegem între familii, între copii. Avem încredere că o să putem să facem eforturile diplomatice și logistice ca acest lucru să fie posibil mâine-poimâine, în următoarele zile. Dar, deși înțeleg emoțiile fiecărui părinte, nu putem stabili priorități pe criterii politice.”
Purtătorul de cuvât al MAE: „Sunt mai mulți copii de vârstă mică ce stăteau să se îmbarce decât au fost îmbarcați”
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Andrei Țărnea, a declarat joi, la Antena 3 CNN, că fiica lui Victor Ponta nu îndeplinea criteriile stabilite pentru zborurile de evacuare, unde prioritate au copiii mai mici și persoanele cu urgențe medicale, iar locurile au fost limitate.
Într-un dialog cu moderatoarea Cătălina Porumbel, Andrei Țărnea a spus că ar fi fost „ilegal” ca Irina Ponta să fie îmbarcată în locul unuia dintre adulții care însoțeau copiii.
Cătălina Porumbel: Faceți publică lista cu persoane care trebuia să se urce în acel autocar și mai apoi să se îmbarce în avion în Oman?
Andrei Țărnea: Și eu, și dumneavoastră știm că este ilegal să dai date personale. În consecință, în baza GDPR, acest lucru este imposibil legal. Numele persoanelor sunt date personale.
Cătălina Porumbel: Când l-a sunat doamna Țoiu pe consulul din Dubai în ultimele 24-48 de ore?
Andrei Țărnea: Celula de criză este în contact permanent cu toți colegii noștri ambasadori sau consuli generali din țările afectate de acest război.
Cătălina Porumbel: Este adevărat că domnul consul din Dubai i-a spus doamnei Țoiu că pe listă este și…?
Andrei Țărnea: Nu știu ce i-a spus domnul consul din Dubai doamnei Țoiu sau dacă au avut o asemenea convorbire. Ceea ce știu este că instrucțiunile transmise către colegii noștri din ambasade și consulate erau clare.
Cătălina Porumbel: Irina Ponta, fiica lui Victor Ponta, era pe această listă?
Andrei Țărnea: Nu știu cine sunt cetățenii de pe listă. Efectiv, nu știu. Nu știu de ce ar trebui să știm, nominal, oamenii de pe listă. Listele vizează cazuri de persoane care au făcut sesizări de asistență consulară. Atunci când vorbim despre zboruri de evacuare, aceste cazuri de care vorbim noi… este un zbor de evacuare organizat de România în cadrul mecanismului european de protecție civilă, iar în acesta, prioritățile sunt foarte clare: copii și persoane cu urgențe medicale.
Cătălina Porumbel: Aveau posibilitatea să-i ia bilet unui adult la un program comercial și să lase o adolescentă să urce în avion? Era prioritate adolescentul de 17 ani?
Andrei Țărnea: Nu. Pentru că pe spații există aproape 300 de copii de diferite vârste care reprezintă priorități în ordinea vârstei: de la nou-născuți până la adolescenți. În acest sens, prioritățile efectiv transmise către toți colegii noștri se referă la respectarea acestora. Aeronava este la capacitate și 30% dintre locurile din această navă sunt rezervate unor cetățeni ai UE, din aceleași categorii: copii și persoane cu probleme medicale.
Întrebat de ce nu a urcat Irina Ponta în locul unuia dintre adulții care însoțeau copiii, Andrei Țărnea a precizat: „Nu puteam, pentru că este ilegal. Nu se putea scoate cineva care avea un acord primit din partea unui părinte, legal, să însoțească un copil în străinătate. Irina Ponta nu îndeplinea condițiile, pentru că acestea sunt cumulative: să fie o persoană în lista categoriilor respective, adică copil, și să fie în ordine vârstelor care se iau pe zborurile de evacuare. Sunt mai mulți copii de vârstă mică ce stăteau să se îmbarce decât au fost îmbarcați (în autobuze – n. red.). Scandalul ar fi fost dacă nu respectam acest criteriu și îmbarcam un adolescent de aproape 18 ani în locul unui copil de 15, de 12 sau un an”.
Viorel Badea, consulul din Dubai: „Nu ştiu absolut nimic despre chestia asta”
Viorel Riceard Badea, consulul general al României în Dubai, a fost contactat de Gândul în legătură cu cazul fiicei fostului premier Victor Ponta.
„Sincer, nu ştiu că n-am fost acolo, eram cu un milion de români, pe telefon, care au un milion de probleme şi numai de-asta n-avem chef acum, înţelegeţi? Și nici nu mă interesează, sincer. Nu ştiu absolut nimic despre chestia asta”, a precizat Viorel Badea.
Întrebat dacă s-a interesat să verifice acuzația, Badea a răspuns: „Mă credeţi că nu mă interesează? De ce m-ar interesa?”.
Apoi a completat: „Da, îmi pare rău! Dacă se constată aşa, nu e în regulă – sunt de acord cu dvs. Nu am avut cum să ştiu chestia asta, pentru că eu eram cu oameni pe trei telefoane”.
Badea spune că, odată informat, va încerca să clarifice situația: „O să mă interesez… Dacă răspund la telefon, sigur”.
Nicuşor Dan: „Trebuie să lămurim: cine a sunat, cine a luat decizia…”
Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat, că încă adună informaţii despre acest caz şi că nu vrea să vorbească „înainte ca lucrurile să fie bine stabilite în ceea ce priveşte situaţia de fapt”.
Nicușor Dan:„M-am informat şi eu cât am putut, nu s-a cristalizat scenariul cine, ce a făcut şi nu vreau să vorbesc înainte ca lucrurile să fie bine stabilite în ceea ce priveşte situaţia de fapt. Pe chestiunea generală, am avut chiar ieri o discuţie cu doamna ministru despre situaţia românilor din Golf. Doamna ministru, cu echipa dânsei, a venit cu date precise despre câţi români au contactat serviciile consulare, despre criterii. Tot timpul când organizezi o chestiune pe care n-ai mai organizat-o, se întâmplă sincope. Una peste alta, statul român controlează această situaţie”.
Ulterior, despre cazul în care a fost implicată fiica lui Ponta, Nicuşor Dan a mai declarat: „E un caz emoţional, dar trebuie să lămurim: cine a sunat, cine a luat decizia… Să lămurim cu totul situaţia, să ne îndreptăm – dacă a greşit cineva – pe persoana vinovată”.
Crin Antonescu: „Aceste vietăți USR-iste sunt cele mai mizerabile secături”
„Nu mă poate bănui nimeni că îl simpatizez pe dl. Ponta. Puține persoane au la fel de multe motive ca mine să îl deteste. Și îl detest. Definitiv. Dar ceea ce i s-a întâmplat fiicei sale, Irina, mă umple de scârbă și de groază. Aceste vietăți useriste (d-na Țoiu și compania) sunt cele mai mizerabile secături pe care le-am văzut în politica României după 1989. Să împiedici un minor să ia un avion spre țara lui (într-o situație limită), pe considerente de «imagine», e tot ce am văzut mai mizerabil, mai revoltător, mai inuman de când trăiesc în sau pe lângă mocirla de politică românească.
Sunt pe deplin solidar cu Irina Ponta, cu Daciana Sârbu (persoană pe care o admir, de la distanță, pentru decență și demnitate) și, da, chiar cu Victor Ponta. Pentru că știu ce înseamnă să-ți protejezi copilul de ura stupidă a tuturor idioților. Și cred, mai mult ca oricând, că aceste gunoaie umane care se auto-intitulează «reformatori» ai vieții politice românești trebuie să dispară din viața noastră. Nimeni – oricât de păcătos – nu s-a răfuit cu un copil absolut nevinovat din ură față de părinți sau din motive de «imagine». România trebuie să scape urgent de otrava politică și morală numită USR.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI.Vă mulțumim!
Plasat de baronul PSD de Olt la cârma Ministerului Agriculturii în 2021, Adrian Chesnoiu a aplicat învățăturile maestrului său într-ale corupției. A fraudat concursuri de angajare, iar astăzi i-a venit prima sentință: 4 ani de închisoare cu executare.
Fost deputat PSD de Olt (2020–2024) și fost ministru al Agriculturii în Guvernul Ciucă (2021–2022), Adrian Chesnoiu (43 de ani) a fost condamnat astăzi de 3 judecători, de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), la 4 ani de închisoare cu executare, într-un dosar legat de fraudarea unor concursuri de angajare în minister.
Pe lângă condamnarea la 4 ani de închisoare, instanţa supremă l-a obligat pe Chesnoiu la plata sumei de 50.995 de lei, reprezentând cheltuielile salariale efectuate abuziv de Ministerul Agriculturii în perioada 1 aprilie – 28 iunie 2022.
Chesnoiu mai are de achitat şi 13.500 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
– Advertisement –
Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel, care va fi judecat de un complet de 5 judecători.
În prezent, Chesnoiu ocupă funcţia de director general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) – o altă sinecură „cu măduvă”, obținută prin sforile trase de protectorul său, Paul Stănescu.
A fraudat concursul de angajare ca un borfaș de cartier
Adrian Chesnoiu a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2022, fiind acuzat de abuz în serviciu şi săvârşirea a patru infracţiuni de instigare (sub forma participaţiei improprii) la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite, relatează Agerpres.
– Advertisement –
Conform DNA, în perioada 9 februarie – 11 aprilie 2022, Adrian Ionuţ Chesnoiu, în calitate de ministru al Agriculturii, ar fi determinat o persoană din subordine, la vremea respectivă membru în mai multe comisii de examinare, să-i furnizeze lui Andrei-Cristian Răducan (persoană de încredere a ministrului) o parte din subiectele concepute pentru probele scrise ce urmau a fi susţinute cu ocazia organizării a patru concursuri pentru ocuparea unor posturi de: consilier clasa I, şef serviciu, director executiv adjunct şi director executiv ai unor direcţii judeţene.
„Subiectele respective ar fi ajuns ulterior la candidaţii «agreaţi», respectiv Aurel Sandu, Mihai-Cosmin Corobea, Mihai Pârv şi Cătălin Ionuţ Lăscaie. După primirea subiectelor şi promovarea probei scrise, inculpatul Cătălin Ionuţ Lăscaie ar fi fost respins la proba interviului”, spun anchetatorii.
Procurorii menţionează că, la intervenţia directă a fostului ministru, în cazul candidatului Aurel Sandu, membrii comisiei ar fi fost nevoiţi să-l promoveze, deşi acesta nu obţinuse un punctaj corespunzător.
„Ca urmare a acestui demers, persoana respectivă a fost numită în funcţia de şef serviciu, obţinând, în perioada ocupării funcţiei, venituri salariale în valoare de 50.995 lei”, arată DNA.
Chesnoiu a demisionat din funcţia de ministru în iunie 2022, după ce DNA a solicitat ridicarea imunităţii sale parlamentare.
E patriot! E cu steagul!
Celelalte condamnări din „dosarul Chesnoiu”
Andrei Cristian Răducan (la data faptelor, director general adjunct în Ministerul Agriculturii) – 2 ani cu suspendare şi efectuarea a 100 de zile muncă neremunerată în folosul comunităţii (în cadrul Parohiei Berceni I sau la Centrul Social de tip „After School” Berceni).
Aurel Sandu (fost şef serviciu în Ministerul Agriculturii) – 1 an cu suspendare şi 100 de zile muncă neremunerată în folosul comunităţii (la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Sector 3 sau Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă – Bucureşti).
Mihai Cosmin Corobea (fost consilier clasa I în Ministerul Agriculturii) – 1 an cu suspendare şi 100 de zile muncă neremunerată în folosul comunităţii (la DGASPC Sector 1 sau Direcţia Generală de Poliţie Comunitară Sector 1).
Mihai Pârv (fost director executiv adjunct gradul II la Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Arad) – 1 an cu suspendare şi 100 de zile muncă neremunerată în folosul comunităţii (la Spitalul Judeţean Arad sau DGASPC Arad).
Cătălin Ionuţ Lăscaie (fost consilier judeţean şi vicepreşedinte al PSD Dâmboviţa) – 1 an cu suspendare şi 100 de zile muncă neremunerată în folosul comunităţii (la Primăria Oraşului Răcari sau la Primăria Lunguleţu).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI.Vă mulțumim!
Patronul-antrenor, aroganța, oboseala, cele 17 puncte pierdute cu ultimele 6 clasate și catastrofalele „duble” cu contracandidatele FC Argeș și CFR Cluj au aruncat FCSB în afara play-off-ului, situație nemaiîntâlnită pentru o campioană a României.
FCSB, echipa patronată de Gigi Becali (67 de ani), a ratat calificarea în play-off-ul Superligii (locurile 1-6), stabilind două premiere negative:
prima ediție în care FCSB joacă în play-out, în cei 11 ani de când Superliga se dispută în acest sistem (sezon regulat + play-off/play-out), adică din 2015-2016;
prima echipă campioană care în ediția următoare nu prinde play-off-ul.
Ba, mai mult: înaintea acestei ratări monumentale, FCSB a câștigat Superliga de două ori la rând (în 2024 și 2025)!
Deși a ratat pe trei fronturi, FCSB mai are o șansă de a ajunge din nou în cupele europene
În sezonul actual, FCSB a ratat și Cupa României (eliminată în faza grupelor, clasându-se după Univ. Craiova și Gloria Bistrița în Grupa B), și calificarea din grupa Europa League (a încheiat pe locul 27 din 36, au mers mai departe primele 24).
– Advertisement –
Și totuși, FCSB mai are o șansă de a prinde cupele europene și în sezonul următor. Sistemul de organizare a Superligii prevede că ocupantele locurilor 7 și 8 (primele două din play-out) vor disputa un baraj, iar învingătoarea acestuia va juca meciul decisiv pentru desemnarea ultimei reprezentante a României în Conference League, adversară fiindu-i formația de pe locul 3 sau 4 în play-off (în funcție de câștigătoarea Cupei României).
Aflată pe locul 24 în clasamentul coeficienților UEFA la echipe de club, România poate înscrie patru formații în tururile preliminare ale cupelor europene:
una în Champions League (C1): campioana;
una în Europa League (C2): câștigătoarea Cupei României;
două în Conference League (C3): echipa de pe locul 2 sau 3 (în funcție de câștigătoarea Cupei), plus câștigătoarea barajului dintre locul 3 sau 4 din play-off și „regina” locurilor 1-2 din play-out.
Clasament Superliga după 29 de etape (din 30)
– Advertisement –
În absența FCSB, în play-off-ul Superligii vor evolua două echipe din București (Rapid, Dinamo), două din Cluj (U și CFR), una dn Craiova și una din Pitești. Favorită la titlu pare a fi Univ. Craiova, dar înjumătățirea punctelor din sezonul regulat și derby-ul Rapid – Univ. Craiova din weekend-ul următor pot strânge clasamentul. Prin prisma punctajului înjumătățit, toate cele 6 echipe din play-off au șanse la titlu!
5 cauze ale naufragiului
În cazul FCSB se poate vorbi de un autosabotaj: modelul feudal impus de Gigi Becali, cel de patron-antrenor, s-a întors împotriva acestuia. În fotbalul modern nu e admisibil ca proprietarul echipei să stabilească formula de bază (primul „11”), iar pe parcursul meciului – și mai ales la pauză – să dicteze, telefonic, schimbările care trebuie făcute. Autoritatea antrenorului și a staff-ului său este făcută țăndări.
Mătănii cu putere limitată
Aceasta este principala cauză a naufragiului FCSB în actuala ediție de campionat. Dar mai sunt și alte patru cauze.
1. Oboseala. FCSB a jucat 16 meciuri în cupele europene (tururi preliminare + grupă): 4 în Liga Campionilor, 12 în Europa League. Plus Supercupa României (2-1 cu CFR Cluj). Plus 29 de partide în Superligă și 3 în Cupa României. În total: 49 de meciuri, cu 17 mai mult decât majoritatea echipelor din prima ligă.
2. Aroganța. Până prin etapa a 26-a, toate vocile de la FCSB declarau cu maximă certitudine: „Până la urmă vom prinde play-off-ul, nu se poate play-off fără FCSB”. Iar patronul Becali plusa: „Intrăm în play-off și după aia luăm și campionatul, că nu ne mai poate sta nimeni în cale!”.
3. „Dublele” cu FC Argeș și CFR Cluj. În cele patru partide cu cele două contracandidate directe la intrarea în play-off, FCSB a obținut un singur punct (unul din 12!) – pe terenul lui CFR Cluj. Practic, între FC Argeș și FCSB, calificarea s-a decis în meciurile directe, ambele câștigate la zero de piteșteni.
4. Complexul de superioritate. FCSB a pierdut puncte cu fiecare dintre ultimele 6 clasate! Și nu puține: din cele 36 de puncte pe care le putea lua în „dublele” cu Farul, Petrolul, Csikszereda, Unirea Slobozia, Hermannstadt și Metaloglobus, campioana României a luat doar 19 – puțin peste jumătate. Așadar, în această zonă a pierdut 17 puncte! Câteva dintre ele i-ar fi fost suficiente pentru a prinde play-off-ul.
Bătuți de Slobozia și Metaloglobus, remize cu Hermannstadt, Csikszereda și Petrolul
Pare incredibil, dar FCSB a fost învinsă și de Metaloglobus (care are doar două victorii în 29 de partide!), și de Unirea Slobozia (chiar la București!). Tot la București a câștigat și Farul. În plus, Hermannstadt a smuls campioanei două remize, iar Csikszereda și Petrolul câte una.
Per total, FCSB a pierdut 4 meciuri acasă și 5 în deplasare. A mai făcut 3 egaluri acasă și 4 în deplasare. Cele 13 victorii (7 acasă și 6 în deplasare) n-au fost suficiente pentru a prinde Top 6.
Rezultatele FCSB în Superliga 2025-2026
1-0 (a) și 0-1 (d) cu Univ. Craiova
2-1 (a) și 2-2 (d) cu Rapid
0-0 (a) și 3-4 (d) cu Dinamo
??? (a) și 2-0 (d) cu U Cluj
1-4 (a) și 2-2 (d) cu CFR Cluj
0-2 (a) și 0-1 (d) cu FC Argeș
2-1 (a) și 1-3 (d) cu FC Botoșani
4-0 (a) și 4-2 (d) cu UTA
1-0 (a) și 4-1 (d) cu Oțelul Galați
1-2 (a) și 2-1 (d) cu Farul Constanța
1-1 (a) și 1-0 (d) cu Petrolul Ploiești
1-0 (a) și 1-1 (d) cu Csikszereda
0-1 (a) și 2-0 (d) cu Unirea Slobozia
1-1 (a) și 3-3 (d) cu Hermannstadt
4-1 (a) și 1-2 (d) cu Metaloglobus
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Sabotarea justiției de către PSD a cunoscut astăzi – luni, 2 martie 2026 – un episod penibil și periculos. Propunerile făcute de ministrul Justiției, plagiatorul Radu Marinescu, pentru fucțiile de conducere ale marilor Parchete sunt de-a dreptul rușinoase. O declarație clară că PSD vrea o justiție aservită, cu procurori-șefi de proastă calitate profesională și morală, incapabli să lupte cu marea corupție și cu „crema” crimei organizată.
Președintele Nicușor Dan nu are de ales: dacă vrea să-și salveze mandatul și să nu piardă susținerea electoratului justițiar-reformist, singura soluție acceptabilă este respingerea listei propuse de ministrul Marinescu și reluarea procedurii, cu candidaturi mai serioase pentru funcțiile-cheie din Parchete.
Ministerul Justiţiei, Radu Marinescu (PSD), a anunțat luni propunerile pentru funcţiile de conducere de la marile Parchete din România: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Radu Marinescu
Propunerile confirmă două realități sumbre pentru justiția română:
1. ministrul Radu Marinescu rămâne un „soldat credincios” al intereselor nelegitime ale PSD. Om de casă al Liei Olguța Vasilescu și fost avocat al acesteia, Marinescu se pliază pe noua realitate din partid, unde secretar general a ajuns europarlamentarul Claudiu Manda, soțul primăriței din Craiova;
– Advertisement –
2. PSD rămâne un partid toxic, cu o idee fixă: să țină justiția sub papuc, asfel încât numeroși săi corupți să „lucreze” fără emoții.
Procurorii propuși de Radu Marinescu sunt o certitudine a anihilării justiției: fie au eșuat deja în lupta cu corupția, fie au arătat certe abilități în protejarea marilor infractori.
Tandemul care a compromis DNA în ultimii trei ani e propus acum să conducă două Parchete: actualul șef al DNA, Marius Voineag, ar urma să fie adjunct al procurorului general, iar adjunctul său de la DNA, Ioan-Viorel Cerbu, e propulsat spre șefia instituției. Cei doi au fost criticați de multe ori de Nicușor Dan, de aceea ar fi caraghios ca președintele să-i accepte în noile funcții de conducere.
– Advertisement –
Al treilea personaj ce încearcă să pice în picioare prin rotația cadrelor propuă de ministrul Radu Marinescu este actualul procuror general, mediocrul Alex Florența. Pentru următorii trei ani, acesta vânează funcția de procuror-șef adjunct la DIICOT.
În echipa pritocită la partid de ministrul Marinescu, procuror general ar urma să fie Cristina Chiriac, actuala șefă a DNA Iași. În ultimii ani, aceasta două non-calități:
rea-credință – în anul 2017 a ținut la sertar o anchetă privind agresiuni sexuale comise de episcopul de Huși, Corneliu Bîrlădeanu, pe numele de mirean Cornel Onilă, ascunzând probe esențiale; dosarul a fost redeschis în 2019, în urma unei investigații de presă, și a dus la condamnarea prea-sfințitului la 8 ani de închisoare;
management catastrofal – în 2025, DNA Iași, cu cei 8 procurori ai săi, a avut doar trei rechizitorii trimise în judecată, vizați fiind doi administratori de firme, un paznic și câteva persoane fără ocupație; niciun politician sau șef de instituție nu a fost deranjat de anchetatorii Cristinei Chiriac.
Pentru conducerea DIICOT, cel nominalizat este Codrin-Horațiu Miron, în prezent șef serviciu la DICOT Tmișoara.
Unul dintre adjuncții lui Miron ar urma să fie Gill-Julien Grigore-Iacobici, ginerele primăriței Gabriela Iacobici (PSD) din comuna Grădina, județul Constanța. Soția și socrul lui Gill-Julien (Sonia Grigore-Iacobici, respectiv Ion Iacobici) au fost trimiși în judecată de DNA în 2011, sub acuzația de fraudă cu fonduri europene. Ulterior, cei doi au fost condamnați definitiv la 3 ani de închisoare cu suspendare.
Propunerile ministrului Justiției pentru șefia marilor Parchete
procuror general – Cristina Chiriac
adjunct al procurorului general – Marius Voineag
procuror-șef DNA – Ioan-Viorel Cerbu
procuror-şef adjunct al DNA – Marinela Mincă
procuror-şef adjunct al DNA – Marius Ionel Ștefan
procuror-șef DIICOT – Codrin-Horaţiu Miron
procuror-şef adjunct al DIICOT – Alex Florin Florența
procuror-şef adjunct al DIICOT – Gill-Julien Grigore-Iacobici
Potrivit legii, pot fi numiţi în funcţiile de conducere procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de procuror sau judecător.
Propunerile motivate ale ministrului Justiţiei vor fi înaintate Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în vederea emiterii avizului consultativ motivat.
Funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte şi cea de procuror-şef al DNA rămân vacante începând cu data de 31 martie, iar cea de procuror-şef al DIICOT – de la 14 aprilie.
Comunicatul Ministerului Justiției
„În perioada 23-26 februarie 2026, s-au desfășurat, la sediul Ministerului Justiției, interviurile în vederea efectuării propunerilor de numire pentru ocuparea funcțiilor de procuror general și de adjunct al procurorului general ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procuror-șef și 2 funcții de procuror-șef adjunct ai Direcției Naționale Anticorupție și procuror-șef și 2 funcții de procuror-șef adjunct ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Interviurile au fost desfășurate în fața comisiei de interviu constituită, potrivit legii, din reprezentanții Ministerului Justiției, ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Institutului Național al Magistraturii și ai Academiei de Studii Economice și compusă din ministrul Justiției, secretar de stat, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, procurori, un profesor de management și un psiholog. În urma fiecărei serii de interviuri, au avut loc consultări extinse și minuțioase între ministrul justiției și ceilalți membri ai comisiei de interviu.
În vederea consolidării transparenței și a încrederii publice în procedura de selecție a procurorilor pentru funcții de conducere de rang înalt, Ministerul Justiției publică principalele elemente avute în vedere în procesul de evaluare a candidaților.
Demersul se înscrie în cadrul angajamentelor asumate de România în procesul de cooperare cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, având ca obiectiv alinierea procedurilor naționale la standardele internaționale privind obiectivitatea, integritatea și responsabilitatea decizională în numirea procurorilor cu funcții manageriale.
În acest context, în urma analizei candidaturilor prin prisma celor precizate mai sus, ministrul Justiției a selectat și propus următorii procurori:
1. Pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe doamna procuror Cristina CHIRIAC
Pentru formularea acestei propuneri, ministrul Justiției a avut în vedere, în esență, următoarele aspecte:
– doamna procuror dispune de o experiență profesională vastă și de înalt nivel, dublată de o pregătire juridică remarcabilă, precum și de reale aptitudini manageriale. Acestea sunt demonstrate atât prin activitatea desfășurată într-o funcție de conducere în cadrul DNA, cât și prin conținutul proiectului prezentat, al lucrărilor depuse și al susținerilor formulate în fața comisiei de interviu;
– demonstrează o capacitate deosebită de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experiența vastă dobândită în cadrul PÎCCJ, DIICOT și DNA, prin identificarea și promovarea utilizării instrumentelor moderne, de natură tehnică, în activitatea de urmărire penală, corelată cu o abordare strategică orientată spre eliminarea avantajelor economice rezultate din săvârșirea infracțiunilor de corupție și a celor asimilate acestora;
– a acordat o importanță deosebită managementului cunoașterii și comunicării directe, demonstrând capacitatea de a mobiliza eficient resursele disponibile, cu prioritate pe cele umane, precum și de a valorifica în mod strategic avantajele competitive ale PÎCCJ, în vederea plasării acestei structuri de parchet într-o nouă etapă de dezvoltare și consolidare instituțională;
– proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de procuror general al PICCJ, precum și interviul susținut în fața comisiei de interviu, au evidențiat o viziune clară asupra rolului conducerii Ministerului Public, subliniind legătura indestructibilă dintre calitatea actului de justiție și calitatea managementului instituțional. Doamna procuror a arătat că rolul conducerii nu se limitează la îndeplinirea formală a atribuțiilor de coordonare, ci implică asumarea unui leadership activ, capabil să stabilească obiective clare, să definească priorități operaționale și să asigure implementarea coerentă a politicilor instituționale la toate nivelurile ierarhice;
– doamna procuror Cristina Chiriac manifestă o preocupare deosebită pentru asigurarea independenței operaționale a procurorilor, considerată un pilon fundamental al statului de drept și o condiție esențială pentru menținerea încrederii în Ministerul Public. Aceasta susține rolul activ al instituției în dezbaterile privind cadrul legislativ referitor la statutul procurorului și independența acestuia, precum și promovarea unei culturi organizaționale bazate pe etică, integritate și responsabilitate profesională, arătând că rolul procurorilor cu funcții de conducere în gestionarea riscurilor de integritate trebuie realizat într-un mod care să nu afecteze independența procurorilor din subordine.
2. Pentru funcția de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe domnul procuror Marius VOINEAG
Pentru formularea acestei propuneri, ministrul Justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
– domnul Marius VOINEAG este un procuror cu o experiență profesională vastă, multilaterală, dobândită inclusiv în funcții de conducere, respectiv procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (31.03.2023-prezent), procuror-şef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (10.08.2020-30.03.2023), procuror-șef al Serviciului de combatere a criminalității economico-financiare – DIICOT Structura Centrală, președinte al Consiliului de coordonare al Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate. Experiența dobândită de acesta în funcțiile de execuție și conducere a creat fundamentul necesar pentru a înțelege în profunzime specificul managementului unei instituții complexe, raportat la realitățile concrete;
– a rezultat că acesta cunoaște în detaliu mecanismele de funcționare ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a instituțiilor cu care colaborează, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii și instituțiile coordonate, Inspecția Judiciară, poliția judiciară. De asemenea, acesta cunoaște proiectele și resursele pe care instituțiile din justiție le gestionează, precum și strategiile naționale și sectoriale relevante;
– având în vedere experiența sa profesională, CV-ul său, proiectul de management întocmit, răspunsurile formulate la întrebările membrilor Comisiei de interviu, precum și lucrările depuse, rezultă ca acesta a dobândit o serie de competențe necesare și utile exercitării atribuțiilor funcției pentru care candidează, respectiv: viziuni moderne, o abordare multidimensională a fenomenului infracțional, înțelegere aprofundată a mecanismelor de funcționare ale Ministerului Public în ansamblul său, bune abilități de comunicare, precum și de lucru în echipă, ocupându-se în trecut de organizarea și conducerea echipei de procurori din cadrul Serviciului de combatere a criminalității economico-financiare. De asemenea, acesta a deprins aptitudini foarte bune privind analiza informațiilor, dobândite în urma desfășurării anchetelor complexe, precum și aptitudini privind desfășurarea cu celeritate a activității de urmărire penală și implementarea principiului „follow the money” în cauzele în care se urmărește recuperarea produsului infracțional;
– are experiență în gestionarea provocărilor generate de schimbări profunde în activitatea parchetelor, cum ar fi cele legate de digitalizare, în coordonarea echipelor care au avut ca obiective eficientizarea activității și în relația cu instituții și organizații internaționale, și anume Comisia Europeană, GRECO, EPPO, rețelele europene de cooperare judiciară;
– Având în vedere toate strategiile și obiectivele propuse în cadrul proiectului de management și în timpul interviului, parcursul său profesional care a inclus experiența la conducerea DNA, viziunea si coerența managerială, implicarea sa în investigații complexe la nivel înalt, apreciem că toate acestea constituie un fundament solid pentru a putea implementa măsurile propuse de acesta, din perspectiva funcției de adjunct al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
3. Pentru funcţia de procuror-şef al Direcției Naționale Anticorupție, pe domnul Ioan-Viorel CERBU
Pentru formularea acestei propuneri, ministrul Justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
– este un procuror cu o experiență profesională foarte bogată, având realizări deosebite, atât în funcții de execuție, cât și în funcții de conducere în cadrul Direcției Naționale Anticorupție;
– dispune de o bună capacitate de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experiența multilaterală dobândită în cadrul DNA, PICCJ, DIICOT, inclusiv prin identificarea avantajelor utilizării în cadrul urmăririi penale a instrumentelor moderne, de natură tehnică, în combinație cu urmărirea eliminării avantajelor economice derivate din săvârșirea infracțiunilor de corupție și a celor asimilate acestora;
– îmbină cu măiestrie experiența și cunoștințele din domeniul urmăririi penale cu cele de management judiciar și conștientizează necesitatea adaptării Ministerului Public la continua evoluție a infracționalității, prin utilizarea metodelor și mijloacelor moderne în combaterea infracționalității economico-financiare și în recuperarea produsului infracțiunii;
– din planul de management și din interviul susținut în fața Comisiei de interviu au fost apreciate direcțiile de acțiune pentru limitarea drastică a fenomenului corupției, printre care: abordarea integrată a fenomenului prin eforturi conjugate ale tuturor instituțiilor responsabile și prin utilizarea eficientă a datelor disponibile; întărirea capacității de detectare și investigare a faptelor de mare corupție, inclusiv prin prioritizarea domeniilor cu grad ridicat de risc și impact social major; implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor, urmată de comunicarea cu celeritate a acestora către organele de urmărire penală, fără interferențe în cercetarea penală și în procesul de justiție; corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actului de justiție în ceea ce privește corupția, cu respectarea separației puterilor în stat și a normelor constituționale; asigurarea transparenței în achizițiile publice, inclusiv în domeniul apărării naționale;
– din proiectul de management și interviul susținut în fața Comisiei de interviu a rezultat acuratețea politicii de resurse umane care se referă la creșterea performanței DNA, prin asigurarea unui nivel ridicat de exigență în cadrul procedurilor de recrutare și selecție a personalului, precum și promovarea imaginii DNA în vederea creșterii nivelului de atractivitate pentru posturile vacante existente în organigrama instituției.
4. Pentru cele 2 funcţii de procuror-şef adjunct ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pe:
doamna procuror Marinela MINCĂ;
Pentru formularea acestei propuneri, ministrul Justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
– proiectul de management evidențiază o înțelegere clară a rolului funcției de procuror-şef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție, respectiv acela de a operaționaliza deciziile strategice, de a asigura coerența activității structurilor interne și de a contribui la buna funcționare a instituției în ansamblul său;
– parcursul profesional al doamnei procuror demonstrează experiență directă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atât de la nivelul funcţiei de procuror-şef secţie şi membru în colegiul de conducere, funcții exercitate în contexte care presupun responsabilitate decizională, rigoare profesională și respectarea standardelor de integritate;
– se remarcă atenţia deosebită în ceea ce priveşte gestionarea resursei umane, considerată element-cheie al performanței instituționale, propunându-se măsuri privind evaluarea obiectivă a personalului, clarificarea responsabilităților, formarea profesională continuă şi motivarea personalului. Aceste aspecte sunt esențiale pentru exercitarea funcției de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care presupune coordonarea structurilor interne și sprijinirea conducerii în gestionarea personalului;
– doamna procuror Marinela MINCĂ a integrat în proiect o analiză a impactului corupției asupra societății și asupra funcționării instituțiilor juridice, subliniind necesitatea consolidării mecanismelor de prevenție, măsurile propuse vizând întărirea controlului intern, creșterea transparenței decizionale, promovarea unei culturi organizaționale bazate pe integritate, demonstrând o abordare realistă, adaptată responsabilităților specifice funcției pentru care a candidat;
– nu a fost neglijat nici impactul corupției asupra societății, evidențiind efectele acesteia asupra economiei, prin distorsionarea alocării resurselor și afectarea mediului investițional, asupra coeziunii sociale, cu consecințe directe asupra încrederii publice și a perspectivelor generațiilor tinere, precum și asupra planului politic și instituțional, prin erodarea autorității statului și a funcționării eficiente a instituțiilor, subliniind totodată consecințele pe termen lung ale acestui fenomen asupra dezvoltării durabile și a consolidării statului de drept. Măsurile propuse inclusiv prin răspunsurile prezentate la întrebările comisiei, vizează raționalizarea procedurilor interne, reducerea costurilor generate de disfuncționalități operaționale, corelarea obiectivelor manageriale cu resursele disponibile.
domnul procuror Marius-Ionel ŞTEFAN
Pentru formularea acestei propuneri, ministrul Justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
– experiența profesională a domnului procuror este amplă și vizează o înțelegere foarte clară a specificului activității Direcției Naționale Anticorupție (DNA), acesta instrumentând cauze complexe privind infracțiuni de corupție și infracțiuni asimilate acestora, domnul procuror Marius-Ionel Ștefan având o vechime de 17 ani, perioadă în care a exercitat atât atribuții specifice unei funcții de conducere, cât și unei funcții de execuție;
– prin prisma funcțiilor de conducere exercitate, în calitatea sa de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș și de procuror-șef al Serviciului Teritorial Pitești din cadrul DNA, acesta a identificat aspecte esențiale pentru funcționarea eficientă a Direcției, transpuse ulterior în obiectivele planului de management;
– proiectul de management se remarcă printr-o structură logică, coerentă și completă, construită pe o analiză riguroasă a cadrului legal, a organizării instituționale și a activității concrete a DNA; introducerea proiectului plasează activitatea direcției într-un context național și european clar definit, cu referire explicită la strategiile relevante în domeniul anticorupției și al dezvoltării sistemului judiciar;
– în urma prezentării de către domnul procuror Marius Ionel Stefan a planului de management, precum si a răspunsurilor al interviu, se constată o îmbinare optimă a experienţei si a cunostinţelor din domeniu judiciar penal cu cele de management judicar, candidatul demonstrând si o preocupare constantă pentru dimensiunea umană a activității instituționale prin dezvoltarea unui climat organizațional bazat pe comunicare deschisă, respect reciproc și recunoașterea meritelor profesionale, elemente esențiale pentru menținerea motivației personalului într-un domeniu caracterizat de presiune profesională ridicată;
– experiența domnului procuror atât în funcții de conducere, cât și de execuție, precum și complexitatea atribuțiilor funcției raportată la aptitudinile profesionale și personale ce au reieșit din analiza documentației depuse (CV, lucrări semnificative, plan de management și interviu), denotă o viziune coerentă si realistă a contextului institutional actual al Direcției Naționale Anticorupție, propunând solutii concrete pe maximizarea activităţii instituţiei.
5. Pentru funcţia de procuror-şef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe domnul procuror Codrin-Horaţiu MIRON
Pentru formularea acestei propuneri, ministrul Justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
– este un procuror cu o solidă pregătire profesională și o remarcabilă carieră universitară care, prin proiectul de management, a identificat în mod corect direcțiile de acțiune în vederea creșterii capacității operaționale a DIICOT de combatere a criminalității organizate, pentru sporirea calității și eficienței actului de justiție și de identificare a produsului infracțional ce urmează a fi indisponibilizat prin instituirea măsurilor asigurătorii;
– este, între altele, procuror specializat în combaterea infracționalității economico-financiare, având o experiență practică semnificativă în recuperarea produselor infracțiunii, inclusiv a celor aflate în străinătate;
– viziunea domnului procuror Codrin Horațiu MIRON pentru creșterea capacității operaționale a DIICOT de combatere a criminalității organizate este reprezentată de o prioritizare a anchetelor penale şi concentrarea asupra unor cauze apte să producă un impact deosebit asupra mediului infracţional (droguri, trafic de persoane, migranți, criminalitate informatică, macro-criminalitate economico-financiară);
– din analiza proiectului de management a rezultat justețea strategiei privind identificarea produsului infracțional ce urmează a fi indisponibilizat prin măsuri asigurători, măsurile de acțiune fiind: limitarea accesului grupărilor de criminalitate organizată la resurse financiare prin investigaţii paralele pentru identificarea şi indisponibilizarea produsului infracţional (follow the money), prin măsuri asiguratorii în scopul confiscării speciale/extinse, corelativ cu întărirea componentei de valorificare anticipată şi imediată a bunurilor sechestrate; insistența pentru aplicarea prevederilor legale privind instituția confiscării extinse; cooperarea intensificată cu ANABI și ONPCSB, iar prin intermediul lor, cu structurile omoloage din străinătate;
– în cadrul interviului, domnul procuror a prezentat modelul managerial pentru îmbunătățirea imaginii DIICOT în mass-media și în comunitate, direcțiile de acțiune fiind următoarele: o comunicare publică transparentă, modernă și orientată către cetățean/societate; organizarea de conferințe de presă pe aspecte legate de activitatea organelor de urmărire penală care suscită interesul mass-mediei și publicului; crearea unor conturi pe rețelele sociale, care să promoveze imaginea DIICOT și să reflecte activitatea și rezultatele obținute de structura specializată de parchet.
6. Pentru cele 2 funcţii de procuror-şef adjunct ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe:
domnul procuror Alex-Florin FLORENŢA
Pentru formularea acestei propuneri, ministrul Justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
– este un procuror cu o experiență profesională solidă, având realizări deosebite, atât în funcții de execuție în cadrul Direcția Națională Anticorupție, cât și în funcții de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și la D.I.I.C.O.T – Structura centrală;
– domnul procuror, prin proiectul de management depus, își propune să ofere un cadru coerent de acțiune pentru consolidarea capacității instituționale a DIICOT, bazat pe convingerea că DIICOT trebuie să fie nu doar o structură de reacție, ci un actor strategic, capabil să anticipeze evoluțiile fenomenului infracțional, să răspundă ferm și profesionist amenințărilor actuale și să contribuie decisiv la protejarea statului de drept, a securității cetățenilor și a intereselor fundamentale ale României;
– își propune promovarea managementului cunoașterii și al comunicării directe, având aptitudinea de a mobiliza resursele, în primul rând pe cele umane și de a valorifica avantajele competitive ale DIICOT pentru trecerea acestei structuri specializate de parchet într-o nouă etapă a evoluției sale, propunând prin proiectul de management: limitarea delegărilor la situații strict justificate operativ și prioritizarea concursurilor de numire, concomitent cu dezvoltarea unor mecanisme de fidelizare a personalului deja format în cadrul direcției; corelarea politicii de resurse umane cu structura reală a fenomenului infracțional, în special în domeniul traficului de droguri, care a reprezentat peste 75% din cauzele soluționate prin rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției în anul 2025; consolidarea echipelor mixte procuror–polițist–specialist, prin stabilitate și continuitate, în detrimentul rotației frecvente a personalului;
– îmbină cu măiestrie experiența și cunoștințele din domeniul urmăririi penale cu cele de management judiciar și conștientizează necesitatea adaptării DIICOT la continua evoluție a infracționalității, prin utilizarea metodelor și mijloacelor moderne în combaterea infracționalității organizate, economico-financiare și în recuperarea produsului infracțiunii. Astfel, în proiectul de management depus, domnul procuror Florența propune o serie de obiective în vederea consolidării capacității funcționale a D.I.I.C.O.T., respectiv: creșterea capacității operative prin adaptarea schemelor de personal și flexibilizarea resursei umane, dimensionarea corectă a schemelor de personal pentru procurori și grefieri, fundamentată pe analize obiective de încărcătură și complexitate. Totodată, în cadrul interviului în fața Comisiei de interviu, domnul procuror a prezentat argumente în vederea consolidării culturii instituirii măsurilor asigurătorii în cauzele cu componentă patrimonială, ca instrument de eficiență și descurajare. În acest sens, un element central îl va constitui abordarea timpurie a dimensiunii financiare a infracțiunii, prin evaluarea preliminară a existenței unui prejudiciu sau a unui beneficiu obținut din infracțiune și identificarea bunurilor susceptibile de indisponibilizare încă din faza inițială a urmăririi penale. În acest scop, se va urmări aplicarea consecventă a măsurilor asigurătorii în cauzele eligibile, indiferent de tipul de infracțiune și se va încuraja utilizarea măsurilor asigurătorii, inclusiv pentru recuperarea cheltuielilor judiciare, conform Ordinului comun al PÎCCJ și MAI nr. 288/2024;
– are certe abilități de leadership, este un bun comunicator și are aptitudinea de a cultiva relații de încredere în mediul profesional.
domnul procuror Gill-Julien GRIGORE-IACOBICI
Pentru formularea acestei propuneri, ministrul Justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
– este un procuror cu o vastă pregătire profesională și o experientă foarte mare, atât în funcții de execuție, cât şi în funcții de conducere, iar prin proiectul de management, a identificat în mod corect prioritățile de acțiune, punctele slabe ale direcției specializate, oportunitățile, precum şi soluțiile pentru realizarea obiectivelor, în vederea creșterii capacității operaționale a DIICOT de combatere a criminalității organizate, pentru sporirea calității și eficienței actului de justiție și de identificare a produsului infracțional ce urmează a fi indisponibilizat prin instituirea măsurilor asigurătorii;
– domnul procuror a subliniat atât în proiectul de management, cât și prin discursul susținut în fața Comisiei de interviu, că este absolut necesară planificarea riguroasă a activității pe toate palierele ierarhice ale DIICOT, demers care va urmări cu precădere corelarea obiectivelor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu obiectivele asumate prin Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar și a justiției ca serviciu public 2025-2029 și a planului de acțiune aferent acesteia și cu obiectivele Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
– a evidențiat în proiectul de management importanța realizării la nivelul structurii centrale și a fiecărei structuri teritoriale ale DIICOT a unei analize de risc, care să ducă la identificarea particularităților pe care le manifestă fenomenul infracțional în fiecare zonă geografică a țării. În acest fel, pe lângă obiectivul general al Direcției de îndeplinire al rolului constituțional prin creșterea eficienței în combaterea criminalității organizate și a terorismului, vor trebui identificate obiectivele specifice fiecărei structuri componente, care să permită o alocare eficientă a resurselor umane și materiale disponibile, conform specificului infracțional al fiecărei zone geografice în parte;
– a pus accentul pe creșterea gradului de digitalizare ca un imperativ pentru fluidizarea şi eficientizarea activităţii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;
– a susținut dezvoltarea unei cooperări eficiente, proactive între procurorii din cadrul direcției și procurorii din parchetele tradiționale, pe acele linii de activitate unde există o competență partajată (trafic de migranţi, trafic de persoane/proxenetism, și altele), precizând că obiectivul poate fi realizat prin constituirea unor grupuri de lucru pe plan local, unde să poată fi examinate informațiile cu interes operativ, să se analizeze de la început eventuala competență de instrumentare a cauzei, pentru a evita declinări ulterioare de competență, cu consecințe asupra validității probatoriului, pierderii unor momente operative, precum și adoptarea unor strategii comune de lucru pentru structurile de parchet implicate.
Propunerile vor fi transmise Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii astăzi, 02.03.2026, pentru obţinerea avizului în conformitate cu art. 147 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI.Vă mulțumim!
Minciuna supremă a regimului teocrat de la Teheran a luat sfârșit: după 15 ore, fundamentaliștii au recunoscut că ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, a fost omorât de bombardamentele americano-israeliene.
Printre ofcialii iranieni lichidați de atacul coordonat SUA–Israel se numără și omul numărul 1 al regimului dictatorial-terorist de la Teheran, ayatollahul Ali Khamenei (86 de ani).
Moartea acestuia a fost ascunsă de regim timp de 15 ore! Deși liderul suprem a pierit în dimineața zilei de sâmbătă, în jurul orei 11.00 (ora României), în bombardamentele israeliano-americane asupra complexului rezidențial din Teheran în care locuia acesta, oficialii iranieni au recunoscut decesul ayatollahului abia duminică, în jurul orei 2.00.
În cele 15 ore de „minciună de stat”, mesajele oficiale au fost de două feluri: mai întâi au negat moartea lu Khamenei, care „e teafăr și nevătămat”, „într-un loc sigur”, apoi au adoptat tactica tăcerii, în timp ce populața era intoxicată cu zvonuri că „ayatollahul e bine, nu acultați minciunile păgânilor!”.
– Advertisement –
Însuși purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului a declarat sâmbătă după-amiază, într-un interviu acordat televiziunii ABC News, că ayatollahul Ali Khamenei și președintele Masoud Pezeshkian „sunt teferi și nevătămați”.
Iar șeful biroului de relații publice al lui Khamenei a acuzat „inamicii țării” sale că duc „un război psihologic” prin informațiile din presa israeliană privind moartea liderului suprem iranian. Oficialul iranian a îndemnat populația să nu dea crezare „zvonurilor dușmănoase” propagate de israelieni.
Ali Khamenei a fost ucis în primele ore de bombardamente. La fel, fiica, ginerele și nepotul său
Conform agenției de știri iraniene Fars, Ali Khamenei a fost ucis în biroul său, în timp ce „își îndeplinea îndatoririle” de lider suprem, „în primele ore ale dimineții de sâmbătă”.
– Advertisement –
Agenția de știri afiliată IRGC a relatat că fiica, ginerele și nepotul liderului suprem au fost uciși și ei într-un atac. Se pare că ei locuiau împreună cu ayatollahul, în palatul acestuia din complexul rezidențial din „zona zero” a Teheranului.
În același carter de lux se află și palatul prezidențial, dar Masoud Pezeshkian (71 de ani) fugise din clădire înaintea bombardamentelor.
Este neclar de ce ayatollahul Khamenei nu s-a pus la adăpost, „lucrând în slujba poporului” dintr-un buncăr subteran, deși loviturile americano-israeliene erau iminente de câteva zile.
Palat Ali Khamenei, distrus de bombardamente
Faza comunicării neoficiale: israelienii au deținut cele mai bune informații despre moartea ayatollahului
Primele zvonuri privind moartea lui Ali Khamenei au apărut chiar sâmbătă dimineață, la scurt timp după startul bombardamentelor americano-israeliene – consemnat la ora locală 8.10 (ora României – 9.40).
Lichidarea lui Khamenei a fost anunțată mai întâi de un oficial israelian, unul american și o publicație iraniană de opoziție. Oficialul israelian a declarat pentru agenția Reuters, sub protecția anonimatului, că ayatollahul Ali Khamenei a fost ucis în urma loviturilor americano-israeliene.
Ulterior, președintele american Donald Trump a declarat pentru televiziunea NBC: „Credem că informația e corectă”.
Și premierul israelian Benjamin Netanyahua dat o indicație solidă în această direcție: „Sunt tot mai multe semne că acest dictator s dispărut dintre noi”.
Totuși, marile televiziuni, ziare și agenții de presă au fost rezervate, evitând să propage o informație incertă, neconfirmată oficial, pe o temă de un impact planetar.
Prudența mass-media mondiale a fost alimentată și de poziția fermă a autorităților iraniene, care s-au grăbit să infirme moartea ayatollahului.
CNN a menționat, totuși, două surse israeliene care au vorbit despre moartea lui Khamenei. Prima sursă susținea că Israelul deține chiar o fotografie care ar proba decesul ayatollahului. Cea de-a doua sursă a declarat că autoritățile israeliene pregătesc un anunț oficial în această chestiune. Lucru care avea să se întâmple câteva ore mai târziu, prin vocea premierului Benjamin Netanyahu.
Trump: „Ali Khamenei, unul dintre cei mai răi oameni din istorie, a murit” / „Dreptate pentru cei uciși sau mutilați de Khamenei și de banda sa de criminali însetați de sânge”
Situația s-a lămurit în noaptea de sâmbătă spre duminică. Într-o postare pe rețeaua sa Truth Social, președintele Donald Trump a anunțat că Ali Khamenei a fost ucis.
„Khamenei, unul dintre cei mai răi oameni din istorie, a murit. Aceasta este dreptate nu doar pentru poporul iranian, ci și pentru toți marii americani și pentru oamenii din multe țări din întreaga lume care au fost uciși sau mutilați de Khamenei și de banda sa de criminali însetați de sânge.
El nu a putut să evite serviciile noastre de informații și sistemele noastre de urmărire, extrem de sofisticate și lucrând îndeaproape cu Israelul. El și ceilalți lideri care au fost uciși împreună cu el n-au putut face nimic.
Aceasta este cea mai mare șansă pentru poporul iranian de a-și recupera țara. Auzim că mulți dintre membrii IRGC (Corpul Gardienilor Revoluției Islamice – n. red.), militari și alte forțe de securitate și poliție nu mai vor să lupte și caută imunitate din partea noastră. Așa cum am spus aseară, «acum pot avea imunitate, mai târziu vor avea doar moartea!».
Sperăm că IRGC și poliția se vor uni pașnic cu patrioții iranieni și vor lucra împreună ca o singură entitate pentru a readuce țara la măreția pe care o merită. Acest proces ar trebui să înceapă în curând, întrucât nu doar că Khamenei a murit, dar țara a fost, într-o singură zi, distrusă în mare măsură și chiar ștersă de pe fața pământului.
Bombardamentele intense și precise vor continua însă, fără întrerupere, pe tot parcursul săptămânii sau atât timp cât va fi necesar pentru a ne atinge obiectivul de PACE ÎN ÎNTREGUL ORIENT MIJLOCIU ȘI, DESIGUR, ÎN ÎNTREAGA LUME!”
Gardieni Revoluției recunosc târziu „martiriul” ayatollahului și-i amenință pe „cei mai cruzi teroriști și călăi ai umanității”. Securistul-șef de la Teheran: „Îi vom înjunghia în inimă!”
Regimul iranian a fost penibil pe tot parcursul zilei de sâmbătă, străduindu-se să ascundă moartea ayatollahului și insistând că Ali Khamenei „este în viață”.
Recunoașterea oficială a morții liderului suprem a venit duminică, la câteva ore după anunțul lui Trump.
Într-o declarație difuzată de agenția de știri Fars, Garda Revoluționară Iraniană s-a smiorcăit propagandistic: „Am pierdut un mare lider și îl plângem. Martiriul lui Khamenei, în mâinile celor mai cruzi teroriști și călăi ai umanității, este un semn al legitimității acestui mare lider și al acceptării serviciilor sale sincere”.
„Gardienii Revoluției” au trecut și la amenințări: „Mâna răzbunării națiunii iraniene nu-i va lăsa să scape!”.
Garda Revoluționară s-a angajat să rămână „fermă în confruntarea cu conspirațiile interne și externe”.
Și unul dintre cei mai importanți lideri de la Teheran, care a scăpat deocamdată de atacurile Israelului și ale SUA, a lansat amenințări apocaliptice.
Ali Larijani (67 de ani), șeful Consiliului Suprem de Securitate Națională (cel mai înalt organism de securitate iranian) și fost consilier al lui Ali Khamenei, a vorbit la televiziunea de stat, promițând „represalii nemaivăzute” împotriva SUA și a Israelului.
Ali Larijani:„Americanii au înjunghiat poporul iranian în inimă și noi îi vom înjunghia tot în inimă! Reacția forțelor noastre armate va fi mult mai puternică. Trebuie să știe că nu pot pur și simplu să lovească și să fugă”.
Larijani a afirmat că Iranul i-a asigurat liderii din regiune că nu dorește război cu ei, dar va continua să atace bazele americane din țările din Orientul Mijlociu (aflate în Qatar, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Kuweit și Arabia Saudită). „Trebuie să se înțeleagă odată pentru totdeauna că americanii nu pot intimida națiunea iraniană”, a spus Ali Larijani.
Acesta a transmis un avertisment și către iranienii care se bucură de moartea ayatollahului și vor abolirea regimului fundamentalist-islamic. „Grupurile care încearcă să divizeze Iranul trebuie să știe că nu vom tolera asta”, a amenințat Larijani.
S-a trezit și presa iraniană: „Acest mare savant și mujahedin și-a sacrificat viața pentru a ridica Iranul”
Abia duminică au început și canalele mass-media din Iran (controlate de stat, sub regimul cenzurii) să anunțe că ayatollahul a murit.
„Liderul suprem al Iranului a ajuns la martiriu”, a raportat duminică dimineață postul public de televiziune IRIB.
Agenția de știri Mehr a relatat pe tonul propagandei impuse de regimul teocratic: „Acest mare savant și mujahedin (luptător – n. red.) și-a sacrificat viața pentru a ridica Iranul… și se află în marea prezență a martirilor de sus”.
Agenția de știri Fars, preluată de Al Jazeera, a oferit mai multe detalii despre uciderea ayatollahului. Conform acesteia, Ali Khamenei a fost ucis în biroul său în timp ce „își îndeplinea îndatoririle” în primele ore ale dimineții de sâmbătă.
Agenția Fars a anunțat că Guvernul de la Teheran a declarat 40 de zile de doliu public în urma uciderii lui Khamenei.
Cei trei care conduc Iranul până la desemnarea unui nou lider suprem
După moartea ayatollahului Ali Khamenei, tranziția la putere este asigurată de o „troică” formată din:
un jurist al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC).
Anunțul a fost făcut duminică, la televiziunea de stat, de Mohammad Mokhber, unul dintre consilierii răposatului ayatollah.
De la Revoluția Islamică din Iran, din 1979, a mai avut loc o un singur transfer de putere în țară: în anul 1989, când a murit primul ayatollah, Ruhollah Khomeini, fiind succedat de Ali Khamenei.
Liderul suprem este numit de un comitet clerical format din 88 de membri, numit Adunarea Experților. Conform legii iraniene, Adunarea Experților trebuie să aleagă un succesor „cât mai curând posibil”.
Până la desemnarea acestuia, „atribuțiile de conducere sunt preluate temporar” de consiliul de conducere format din cei trei oficiali menționați mai sus.
De altfel, inclusiv Ali Larijani, agresivul șef al Consiliului Suprem de Securitate Națională, a descris această perspectivă: „În curând va fi format un consiliu de conducere provizoriu. Președintele, șeful puterii judecătorești și un jurist din Corpul Gardienilor vor prelua responsabilitatea până la alegerea următorului lider. Acest consiliu va fi înființat cât mai curând posibil. Lucrăm la formarea sa încă de astăzi (duminică – n. red.)”.
Deși decapitați, Gardienii Revoluției încearcă să impună rapid un nou ayatollah, dintre 5 „candidați”
Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) încearcă să controleze puterea politică de tranziție deși comandantul său, Mohammed Pakpour, a fost lichidat ieri dimineață, la fel ca ayatollahul Khamenei.
CNN a avansat o listă cu 5 personaje din rândul cărora ar putea fi ales cel de-al treilea ayatollah, succesorul lui Ali Khamenei.
Mojtaba Khamenei (56 de ani). Cel de-al doilea fiu al lui Ali Khamenei, Mojtaba este cunoscut pentru influența sa semnificativă în sistemul de putere de la Teheran. Are legături solide cu Gardienii Revoluției (IRGC), precum și cu forța paramilitară voluntară Basij. Însă succesiunea de la tată la fiu este privită cu ochi critici de către clerul musulman șiit. Un obstacol suplimentar este faptul că Mojtaba nu este un cleric de rang înalt și nu are niciun rol oficial în regim.
Alireza Arafi (67 de ani). O figură mai puțin cunoscută, Arafi este un cleric consacrat și confident al lui Khamenei. În prezent, el ocupă funcția de vicepreședinte al Adunării Experților și a fost membru al puternicului Consiliu Gardian, care verifică candidații la alegeri și legile adoptate de Parlament. De asemenea, Arafi este șeful sistemului seminarial din Iran. El nu este cunoscut ca fiind o personalitate politică importantă și nu are legături strânse cu instituțiile de securitate.
Mohammad Mehdi Mirbagheri (circa 60 de ani). Un cleric radical și membru al Adunării Experților, care reprezintă aripa cea mai conservatoare a establishmentului clerical. Potrivit IranWire, un canal de știri activist, el se opune cu tărie Occidentului și consideră că un conflict între credincioși și necredincioși este inevitabil. În prezent, el conduce Academia de Științe Islamice din orașul sfânt Qom, situat în nordul țării.
Hassan Khomeini (circa 50 de ani). Este nepotul fondatorului Republicii Islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini, ceea ce-i conferă legitimitate religioasă și revoluționară. El este custode al Mausoleului Khomeini, dar nu a deținut funcții publice și pare să aibă o influență redusă asupra aparatului de securitate al țării și asupra elitei conducătoare. Este cunoscut ca fiind mai puțin radical decât mulți dintre colegii săi.
Hashem Hosseini Bushehri (aproape 70 de ani). Un cleric de rang înalt, strâns legat de instituțiile care gestionează succesiunea, în special Adunarea Experților, unde ocupă funcția de prim vicepreședinte. Bushehri este cunoscut ca fiind apropiat de Khamenei, dar are un profil discret pe plan intern.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI.Vă mulțumim!
