Noua ediție a SuperLigii a debutat spectaculos, cu 5 remize în 8 partide și cu o medie de 3 goluri pe meci. Singurele trei victorii au fost obținute de echipe din play-off-ul campionatului trecut.
Dintre cele 6 formații care s-au duelat în play-off-ul 2024-2025, doar 3 au reușit victorii în startul noii ediții: CFR Cluj, U Cluj și Rapid. E drept că ele au avut adversari modești: o echipă salvată la baraj (Slobozia), respectiv două noi promovate (Metaloglobus, FC Argeș).
Și Dinamo a întâlnit o nou-promovată (Csikszereda), dar startul catastrofal (0-2 în minutul 11) a făcut să obțină doar o remiză.
Craiova a avut șansa debutului cu o UTA dezarticulată din cauza instabilității lotului, dar a ratat prostește victoria, după ce în minutul 50 conducea cu 3-0!
– Advertisement –
FCSB abia a salvat un punct, la spartul târgului, grație golului marcat de un junior adus de la Farul.
De observat și că U Cluj este primul lider, după ce și în campionatul trecut a stat destule etape pe locul 1.
Pentru CFR Cluj, ambele goluri au fost marcate de internațioali moldoveni: Virgiliu Postolachi (25 de ani) și Daniel Dumbrăvanu (23 de ani). Vicecampioana și-a menajat mulți titulari în vederea meciului decisiv cu Paksi, de joi, din primul tur preliminar al Europa League (0-0 în prima manșă, în Ungaria).
A fost o „ploaie” de remize în etapa 1. Una singură n-a avut goluri, în rest 1-1 (de două ori), 2-2 și chiar 3-3.
Trei meciuri din „zona play-off” au fost decise în minutele adiționale, dincolo de minutul 90. În ele au fost implicate primele trei clasate ale ediție 2024-2025.
„Fraiera etapei” este Univ. Craiova, care a pierdut două puncte din cauza golurilor încasate în minutele 90+3 și 90+13!
Pentru primele două clasate în ediția trecută, minutele adiționale au fost izbăvitoare. FCSB a salvat in extremis un punct (min. 90+3), iar CFR Cluj a marcat golul unei victorii chinuite (min. 90+3).
Astfel, se poate spune că minutul 90+3 a nenorocit Craiova și a fericit FCSB și mai ales CFR Cluj.
În acest moment, primele trei clasate din sezonul trecut au următoarea situație:
CFR Cluj – 3 p (2-1)
Univ. Craiova – 1 p (3-3)
FCSB – 1 p (1-1).
Dacă nu erau golurile din minutele adiționale, tabloul ar fi arătat mult diferit:
Univ. Craiova – 3 p (3-1)
CFR Cluj – 1 p (1-1)
FCSB – 0 p (0-1).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Prima ediție a Campionatului Mondial al Cluburilor la fotbal, în ediția extinsă cu 32 de echipe, a fost câștigată, surprinzător, de Chelsea Londra, care duminică seara, în finala de la East Rutherford (SUA), a învins-o cu 3-0 pe marea favorită, Paris Sant-Germain.
Finala de pe „MetLife Stadium” din East Rutherford (statul New Jersey), din apropiere de New York, a dat peste cap toate pronosticurile. Campioana Franței și a Europei, Paris Saint-Germain (PSG), a fost învinsă clar de Chelsea Londra, care a încheiat pe locul 4 în prima ligă engleză (după Liverpool, Arsenal și Manchester City).
Chelsea – PSG 3-0: Palmer (22, 30), Joao Pedro (43)
Chelsea: Robert Sanchez – Malo Gusto, Chalobah, Colwill, Cucurella – Palmer, Reece James (77 Dewsbury-Hall), Enzo Fernandez (61 Andrey Santos), Caicedo, Pedro Neto (78 Nkunku) – Joao Pedro (67 Delap). Antrenor: Enzo Maresca (italian).
PSG venea după 4-0 cu Atletico Madrid, 2-0 cu Bayern München și 4-0 cu Real Madrid
PSG părea invincibilă. Câștigase en fanfare Liga Campionilor (1-0 și 2-1 în semifinala cu Arsenal Londra, 5-0 în finala cu Inter Milano) și defilase până în finală la Mondialul cluburilor: 4-0 cu Atletico Madrid, 0-1 cu Botafogo Rio de Janeiro, 2-0 cu Seattle Sounders (în grupă), 4-0 cu Inter Miami (în optimi), 2-0 cu Bayern Munchen (în sferturi), 4-0 cu Real Madrid (în semifinale).
Așadar, 16-1 în turneul găzduit de SUA, 10-0 în ultimele trei meciuri (eliminatorii) – unul contra echipei lui Messi, celelalte contra a două mari puteri europene.
În plus, PSG avea ascendentul continental: în luna mai câștigase Liga Campionilor (C1), iar Chelsea – o competiție mult mai slabă, Conference League (C3).
– Advertisement –
Dar învingătoarea din C3 a surclasat-o pe cea din C1, în finala mondială a cluburilor: 3-0!
Omul meciului a fost englezul Cole Palmer (23 de ani), care marcat primele două goluri și u-a pasat brazilianului Joao Pedro la cel de-al treilea. Pep Guardiola are ce regreta: l-a avut la Manchester City până în 2023, dar l-a cedat cu ușurință la Chelsea…
Drumul lui Chelsea spre trofeu
2-0 cu Los Angeles FC (SUA) / Grupa D
1-3 cu Flamengo Rio de Janeiro (Brazilia) / Grupa D
3-0 cu Espérance Tunis (Tunisia) / Grupa D
4-1, după prelungiri, cu Benfica Lisabona (Portugalia) / optimi
2-1 cu Palmeiras Sao Paulo (Brazilia) / sferturi
2-0 cu Fluminense Ro de Janeiro (Brazilia) / semifinale
3-0 cu PSG (Franța) / finală.
Iberici nervoși: Joao Neves l-a tras de păr pe Cucurella, Luis Enrique a sărit la bătaie
Într-o finală franco-engleză, cei care au creat marile incidente au fost ibericii.
În minutul 5 al partidei, când PSG încerca să marcheze măcar golul de onoare, a avut loc un incident incredibil, în care au fost implicați doi jucători iberici.
La un atac al londonezilor, portughezul Joao Neves (PSG) a încercat să-l oprească pe spaniolul Marc Cucurella trăgându-l de păr! Pletele campionului european de anul trecut au devenit o tentație irezistibilă pentru mijlocașul lui Chelsea.
Arbitrul australian de origine iraniană Alireza Faghani i-a arătat mai întâi cartonașul galben jucătorului portughez, dar l-a eliminat după ce a revăzut faza la monitorul VAR.
Rămasă în 10 oameni, PSG și-a pierdut orice speranță de a evita înfrângerea la scor.
Incredibilul gest al lui Joao Neves, care-l trage de păr pe Cucurella
Un alt incident important a avut loc la finalul partidei. Antrenorul lui PSG, spaniolul Luis Enrique, l-a împins și apoi lovit peste față pe unul dintre marcatorii adversarilor, brazilianul Joao Pedro.
Luis Enrique în acțiune
Luis Enrique avea să comenteze: „A fost o situație evitabilă. Intenția mea, ca întotdeauna, a fost să-i despart pe jucători, pentru a nu exista vreo problemă ulterior. Trebuia să fi prevenit cu toții escaladarea situației. A existat multă tensiune, multă presiune. Toată lumea se împingea. Dar, repet, ce am vrut a fost să previn ca situația să degenereze. L-am văzut și pe Maresca împingând jucători și pe alții împingându-l pe el. Sunt situații pe care ar trebui să le evităm, așa că i-am despărțit pe jucători”.
Incidentul Luis Enrique – Enzo Maresca
Ziua de grație a italienilor în finalele cu spaniolii: Maresca în New Jersey, Sinner la Wimbledon
Deși anglo-franceză, finala Chelsea – PSG a fost și un nou duel italiano-spaniol, prin prisma antrenorilor celor două echipe: Enzo Maresca (45 de ani) – Luis Enrique (55 de ani).
Coincidența a făcut ca finala Campionatului Mondial al Cluburilor să aibă loc în aceeași zi cu finala marelui turneu de tenis de la Wimbledon, care a fost tot una italiano-spaniolă: Jannick Sinner – Carlos Alcaraz.
A fost ziua italienilor, care au câștigat ambele finale: și prin Maresca, și prin Sinner!
Premiile individuale la Campionatul Mondial al Cluburilor
Finală europeană cu patroni extra-europeni. A câștigat americanul, pe pământ american
Finala mondială a cluburilor a pus față în față două grupări europene cu patroni extra-europeni, amândoi în vârstă de 51 de ani: americanul Todd Boehly la Chelsea, qatarezul Nasser Al-Khelaifi la PSG!
Todd Boehly a preluat clubul londonez de la rusul Roman Abramovici, după declanșarea războiului putinist împotriva Ucrainei.
La festivitatea de premiere, el a stat minute bune lângă președintele țării sale, Donald Trump, care l-a felicitat pentru triumful cu Chelsea.
Destinul a făcut ca primul Campionat Mondial al Cluburilor în format extins (32 de echipe), desfășurat pe pământ american, să fie câștigat de un club cu patron american.
Președintele lui PSG, Nasser Al-Khelaifi (din Qatar), a declarat la final: „Suntem foarte, foarte mândri de ce am reușit în acest sezon. Este magnific, nu vom uita. Voiam să câștigăm și acest Campionat Mondial al Cluburilor, dar ăsta este fotbalul. Jucătorii au dat totul, dar au fost obosiți. Oricum, a fost cel mai bun sezon al clubului. Sunt mândru de jucători, de antrenor, de întregul club”.
Todd Boehly – Nasser Al-Khelaifi
Trump a încercat să confiște finala. A fost huiduit și aplaudat
La finala din New Jersey a asistat şi preşedintele SUA, Donald Trump, care a stat lângă elvețianul Gianni Infantino, preşedintele FIFA. În dreapa lui Trump a stat soția sa, Melania.
Înainte de startul finalei, pe stadionul „MetLife”, când a fost intonat imnul SUA, Trump a făcut salutul militar, cu mâna la frunte. Soția sa ținea mâna la piept, în dreptul inimii.
După finală, Trump a coborât din lojă pe gazon, fiind primit cu fluierături copioase, dar și cu aplauze de cei peste 80.000 de suporteri prezenți la finală.
E a oferit premiile individuale ale turneului, apoi a oferit medaliile arbitrilor și jucătorilor.
La final, Gianni Infantino, președintele FIFA, i-a dat ultima medalie chiar lui Trump!
Ajutat de Gianni Infantino, Donald Trump îl premiază pe cel mai bun jucător al turneului, Cole Palmer
Președintele FIFA și cel al SUA au luat împreună trofeul Mondialului și s-au îndreptat către podium, unde jucătorii lui Chelsea așteptau nerăbdători.
Căpitanul Reece James a primit mult râvnitul trofeu, dar a privit nedumerit secunde bune în stânga sa, unde încă se afla Trump, care nu dădea semne că vrea să plece.
Infantino a părăsit rapid zona pentru a-i lăsa pe jucători să sărbătorească. Trump, însă, a ales să rămână lângă căpitanul lui Chelsea.
Până la urmă, James a ridicat trofeul deasupra capului, iar jucătorii au declanșat fiesta, cu Trump printre ei!
Dintre cele 8 campioane mondiale pe națiuni, doar Germania și Uruguay n-au fost reprezentate în finala mondială a cluburilor
În finala din New Jersey, Chelsea a folosit 15 jucători. Titulari au fost 4 englezi (Palmer, Reece James, Chalobah, Colwill), 2 spanioli (Robert Sanchez, Cucurella), un francez (Malo Gusto), un portughez (Pedro Neto), un brazilian (Joao Pedro), un argentinian (Enzo Fernandez) și un ecuadorian (Caicedo). Așadar, europeni și 3 sud-americani.
Pe parcurs au mai intrat doi englezi (Delap, Dewsbury-Hall), un francez (Nkunku) și un brazilian (Andrey Santos).
Per total, la Chelsea au jucat 11 europeni (6 englezi, 2 spanioli, 2 francezi, 1 portughez) și 4 sud-americani (2 brazilieni, 1 argentinian, 1 ecuadorian).
La finalista PSG, titulari au fost 3 portughezi (Vitinha, Nuno Mendes, Joao Neves), doi francezi (Dembélé, Doué), doi brazilieni (Marquinhos, Beraldo), un spaniol (Fabian Ruiz), un italian (Donnarumma), un georgian (Kvaratskhelia) și un marocan (Hakimi).
Au mai intrat în repriza secundă: 3 francezi (Barcola, Mayulu, Zaïre-Emery) și un portughez (Gonçalo Ramos).
Per total, la PSG au jucat 12 europeni (5 francezi, 4 portughezi, 1 spanioli, 1 italian, 1 georgian), 2 sud-americani (2 brazilieni) și 1 african (1 marocan).
În finala de duminică, cei 22 de titulari au fost:
4 englezi
4 portughezi
3 spanioli
3 francezi
3 brazilieni
1 italian
1 georgian
1 argentinian
1 ecuadorian
1 marocan.
Așadar, 16 europeni, 5 sud-americani și un african.
Per total, pe gazon au evoluat 30 de jucători (titulari + rezerve):
7 francezi
6 englezi
5 portughezi
4 brazilieni
3 spanioli
1 italian
1 georgian
1 argentinian
1 ecuadorian
1 marocan
Așadar, 23 de europeni, 6 sud-americani și un african.
Această distribuție arată, în bună măsură, care sunt marile puteri ale fotbalului mondial, pe care le vom regăsi și la Campionatul Mondial pe națiuni, anul viitor, în SUA, Mexic și Canada.
Dintre cele 8 campioane mondiale din istorie, 6 au fost reprezentate duminică pe gazonul de la East Rutherford: Brazilia (5 titluri supreme), Italia (4), Argentina (3), Franța (2), Anglia (1) și Spania (1). Au lipsit doar Germania (4) și Uruguay (2).
Marile perdante din grupe: Atletico Madrid, FC Porto, Boca Juniors, River Plate
12 din Europa: câte două din Anglia (Mancheter City, Chelsea), Spania (Real Madrid, Atletico Madrid), Italia (Inter Milano, Juventus Torino), Germania (Bayern München, Borussia Dortmund) și Portugalia (Benfica Lisabona, FC Porto), câte una din Franța (PSG) și Austria (RB Salzburg)
6 din America de Sud: 4 din Brazilia (Fluminense, Flamengo, Botafogo, Palmeiras – primele trei din Rio de Janeiro, ultima din Sao Paulo), două din Argentina (River Plate, Boca Juniors – ambele din Buenos Aires)
5 din America de Nord: 3 din SUA (Inter Miami, Los Angeles FC, Seattle Sounders), 2 din Mexic (Monterrey, Pachuca)
4 din Africa: câte una din Maroc (Wydad Casablanca), Tunisia (Espérance Tunis), Egipt (Al Ahly Cairo) și Africa de Sud (Mamelodi Sundowns)
4 din Asia: câte una din Arabia Saudită (Al Hilal Riad), Emiratele Arabe Unite (Al Ain), Japonia (Urawa Red Diamonds) și Coreea de Sud (Ulsan)
1 din Oceania: 1 din Noua Zeelandă (Auckland City).
Câștigătoarele celor 8 grupe au fost din Brazilia (Palmeiras, Flamengo), Franța (PSG), Anglia (Manchester City), Spania (Real Madrid), Germania (Borussia Dortmund), Italia (Inter Milano) și Portugalia (Benfica).
De pe locul 2 s-au calificat echipe din Brazilia (Fluminense, Botafogo), Anglia (Chelsea), Germania (Bayern München), Italia (Juventus), SUA (Inter Miami), Mexic (Monterrey) și Arabia Saudită (Al Hilal).
Patru echipe cu pretenții au ratat calificarea, clasândus-se pe locul 3 în grupe: două iberice (Atletico Madrid, FC Porto) și reprezentantele Argentinei (Boca Juniors, River Plate).
Așadar, toate cele patru echipe braziliene s-au calificat în optimi, dar ambele formații argentiniene au fost eliminate în faza grupelor.
Singura echipă cu punctaj maxim în grupe a fost Mancheter City (golaveraj 13-2), dar trupa lui Pep Guardiola avea să fie eliminată în optimi, dramatic, de Al Hilal Riad, care tocmai îl angajase ca antrenor pe italianul Simone Inzaghi (ex-Inter Mlano)!
Cinci echipe au încheiat cu zero puncte: Seattle Sounders (SUA), Pachuca (Mexic), Urawa Red Diamonds (Japonia), Ulsan (Coreea de Sud) și Wydad Casablanca (Maroc).
Deși, în mod previzibil, a fost ciuca bătăilor (0-10 cu Bayern München, 0-6 cu Benfica Lisabona), reprezentanta Oceaniei, Auckland City (Noua Zeelandă), a reușit un incredibil 1-1, în ultimul meci, cu argentinienii de la Boca Juniors!
Optimi de finală
Chelsea – Benfica Lisabona 4-1, după prelungiri (1-1 după 90 de minute)
PSG – Inter Miami 4-0
Real Madrid – Juventus Torino 1-0
Fluminense – Inter Milano 2-0
Al Hilal Riad – Manchester City 4-3, după prelungiri (2-2 după 90 de minute)
Bayern München – Flamengo 4-2
Palmeiras – Botafogo 1-0
Borussia Dortmund – Monterrey 2-1
Sferturi de finală
Chelsea – Palmeiras 2-1
PSG – Bayern München 2-0
Real Madrid – Borussia Dortmund 3-2
Fluminense – Al Hilal Riad 2-1
Semifinale
Chelsea – Fluminense 2-0
PSG – Real Madrid 4-0
Finală
Chelsea – PSG 3-0
Toate rezultatele de la Campionatul Mondial al Cluburilor pot fi urmărite AICI, iar clasamntele grupelor – AICI.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Italianul cu orgini austriece Jannick Sinner a câștigat cel de-al treilea turneu de Grand Slam a anului 2025, învingându-l pe marele său rival, spaniolul Carlos Alcaraz: 4-6, 6-4, 6-4, 6-4. Cei doi tineri tenismeni se află într-o rivalitate care poate ridica nivelul performanței peste cel al legendarului trio Novak Djokovici – Rafael Nadal – Roger Federer.
Finala de la Wimbledon a consolidat dominația tandemului Jannisk Sinner (23 de ani) – Carlos Alcaraz (22 de ani) din ultimii doi ani, în tenisul mondial.
În 2024 și 2025, cei doi tineri fantastici au câștigat toate cele 7 turnee de Grand Slam: patru italianul, trei spaniolul.
Mai mult, ei au disputat ultimele două finale majore, în decurs de două luni: Alcaraz a triumfat la Roland Garros, iar Sinner la Wimbledon.
– Advertisement –
VIDEO: Rezumatul finalei de la Wimbledon (2025)
Cel mai bine plasat e Jannik Sinner, care a disputat ultimele patru finale de Grand Slam, câștigând trei și pierzând una singură, la tie-break în setul decisiv (Roland Garros 2025)!
De altfel, Sinner este lider mondial detașat, cu peste 3.000 de puncte peste Alcaraz.
Top 10 ATP, după Wimbledon
– Advertisement –
Cele 7 finale de Grand Slam din 2024 și 2025
Australian Open 2024: Jannick Sinner (Italia) – Daniil Medvedev (Rusia) 3-6, 3-6, 6-4, 6-4, 6-3
Roland Garros 2024: Carlos Alcaraz (Spania) – Alexander Zverev (Germania) 6–3, 2–6, 5–7, 6–1, 6–2
US Open 2024: Jannick Sinner (Italia) – Taylor Fritz (SUA) 6-3, 6-4, 7-5
Australian Open 2025: Jannick Sinner (Italia) – Alexander Zverev (Germania) 6-3, 7-6, 6-3
Roland Garros 2025: Carlos Alcaraz (Spania) – Jannick Sinner (Italia) 4-6, 6-7, 6-4, 7-6, 7-6
Wimbledon 2025: Jannick Sinner (Italia) – Carlos Alcaraz (Spania) 4-6, 6-4, 6-4, 6-4.
De la Djokovici – Nadal – Federer (24-22-20) la Alcaraz – Sinner (5-4)
În acest moment, în rivalitatea Carlos Alcaraz – Jannick Sinner, spaniolul conduce cu 5-4 în privința titlurilor de Mare Șlem. El are și avantajul vârstei: abia a împlinit 22 de ani (pe 5 mai), în vreme ce italianul se apropie de 24 (va sărbători pe 16 august).
Turneele de Grand Slam câștigate de primii doi jucători ai lumii
Carlos Alcaraz (5): US Open (2022), Wimbledon (2023, 2024), Roland Garros (2024, 2025)
Jannik Sinner (4): Australian Open (2024, 2025), US Open (2024), Wimbledon (2025).
Așadar, fiecare dintre ei a câștigat trei dntre cele patru turnee de Grand Slam: lui Alcaraz îi lipsește Openul australian (pe hard), iar lui Sinner – cel francez (pe zgură).
Încă foarte tineri, Jannick Sinner și Carlos Alcaraz par foarte bine plasați pentru a ataca, în următorii 10-15 ani, cifrele formidabile ale trioului magic Novak Djokovici – Rafael Nadal – Roger Federer. Dintre cei trei magicieni, doar primul se mai află în activitate și, teoretic, ar mai putea triumfa la turnee de Grand Slam (deși la 38 de ani îi e tot mai greu să treacă de barajul Sinner – Alcaraz).
Acești „Luciano Pavarotti – Pacido Domingo – Jose Carreras ai tenisului” au câștigat, în total, 66 de titluri de Mare Șlem, în decurs de două decenii (2003-2023). Concret: Djokovici – 24, Nadal – 22, Federer – 20.
Liderul absolut Novak Djokovici avea un singur titlu de acest calibrul la vârsta actuală a lui Alcaraz (22 de ani) și la cea a lui Sinner (23 de ani).
În plus, dacă nu va apărea cel puțin un alt tenismen de calibrul tandemului Alcaraz – Sinner, în următorul deceniu, titlurile de Grand Slam vor fi împărțite doar între cei doi, nu între trei sau patru mari jucători, cum s-a întâmplat în epoca Djokovici – Nadal – Federer plus Andy Murray (trei titluri în 2012-2016).
Așadar, ne pregătim pentru o hegemonie Alcaraz – Sinner și de posibile noi recorduri, când cei doi vor trece de 30 de ani.
Rafael Nadal – Novak Djokovici – Roger Federer
Novak Djokovici (Serbia / 38 de ani): 24 de titluri de Grand Slam
Noua ediție a SuperLigii la fotbal a debutat furtunos, chiar bezmetic, dar spectaculos. Primele patru meciuri din etapa inaugurală au adus două victorii ale favoritelor (Rapid și U Cluj) și două remize surprinzătoare, cu puncte importante pierdute de FCSB și CSU Craiova.
Primele patru partide din etapa cu numărul 1 au adus 15 goluri, cu o medie ridicată: 3,75 goluri/meci. Dacă scoatem din calcule autogolul clujeanului Codrea, jumătate dintre goluri au fost reușite de fotbaliști români („dublă” Dobre pentru Rapid, plus Baiaram, Ivan, Costache, Roman și Stoian), iar jumătate de străini: „dubla” bosniacului Lukici pentru U Cluj, plus ucrainenii Pospelov și Romanciuk (adversari în meciul de la Arad), gambianul Kujabi, ivorianul Macalou și senegalezul Thiam; așadar, trei africani.
De remarcat că toate cele 4 goluri ale lui U Cluj au fost înscrise de străini, iar singurul autogol – de un român, tot de la formația lui Ioan Ovidiu Sabău.
Meciurile jucate vineri și sâmbătă
UTA – Univ. Craiova 3-3: Costache (81 – din penalty), Pospelov (90+3), Alin Roman (90+13) / Romanciuk (13), Baiaram (18 – din penalty), A. Ivan (50)
Metaloglobus București – U Cluj 1-4: Codrea (53 – autogol) / Macalou (20), Thiam (55), Lukici (76, 90)
– Advertisement –
Celelalte meciuri din etapa 1
Oțelul Galați – Petrolul Ploiești (duminică, ora 18.30)
CFR Cluj – Unirea Slobozia (duminică, ora 21.30)
FC Botoșani – Farul Constanța (luni, ora 19.00)
Csikszereda – Dinamo (luni, ora 21.30)
Rareori îți poți bulversa echipa așa cum a făcut-o Rădoi!
Prostia etapei a fost „reușită” de FCU Craiova, cu antrenorul Mirel Rădoi în frunte.
Echipa olteană a pornit vijelios la Arad, pe terenul unei echipe improvizate, schimbată masiv față de sezonul precedent: antrenor nou (Adrian Mihalcea, fost la Slobozia) și mai mult de jumătate dintre titulari (6 din 11) aduși în această vară, inclusiv toată linia de apărare!
În minutul 50, Craiova conducea cu 3-0 și rata cu nonșalanță ocazii enorme. Se profila un scor de maidan, cu UTA incapabilă să se apere, chiar dacă în ofensivă mai reușea să lege câte ceva.
Lovit de o aroganță sinucigașă, antrenorul Mirel Rădoi a făcut câteva schimbări care i-au paralizat echipa. Într-un interval de șase minute (62-68), el a scos doi oameni-cheie din linia de mijloc (francezul Lyes Houri și Mihnea Rădulescu) și doi din apărare (Mogoș și Romanciuk) – probabil, pentru a-i odihni și a nu-i expune riscului de a se accidenta.
Imediat, Craiova și-a pierdut busola, iar jocul ei a devenit haotic. Noii intrați – Al. Crețu, Gașpăr, Mekvabishvili și Fălcușan – n-au găsit ritmul jocului, iar totul a devenit haotic.
Arădenii au simțit „pleașca” și au îndrăznit mai mult, pentru a mai reduce proporțiile scorului, mai ales că publicul își arăta dezamăgirea prin huiduieli, fluierături și plecarea unor suporteri de la stadion.
Totuși, golul n-a picat până în minutul 81, când o neglijență în apărarea olteană i-a permis lui Costache să puncteze pentru 1-3, din penalty.
Minutele adiționale – care trebuia să fie 6, dar au devenit 13 ca urmare a faptului că unui suporter i s-a făcut rău și a fost dus la spital cu Salvarea – au fost un coșmar pentru o Craiovă complet dezorientată și panicată. Ucraineanul Pospelov a înscris cu capul, apoi, la penultima fază, Alin Roman a punctat din careu, la o nouă bâlbâială a apărării oltene.
Mirel Rădoi e marele vinovat al bulversării propriei echipe într-un moment în care aceasta controla jocul cu autoritate.
VIDEO: Rezumatul meciului UTA – CSU Craiova 3-3
Puțin mai târziu, FCSB a „rulat” pe sens invers: era să piardă pe teren propriu în fața lui Hermannstadt (care a avut și o bară, prin Ianis Stoica, în minutul 90, când concucea cu 1-0!), dar juniorul Stoian a egalat în minutul 90+3.
VIDEO: Rezumatul meciului FCSB – Hermannstadt 1-1
Astfel, în loc să pornească la drum cu trei puncte peste FCSB (la cum stăteau lucrurile în minutul 90), Univ. Craiova e la egalitate cu formația bucureșteană: ambele au câte un punct. Diferența a făcut-o modul în care cele două echipe „europene” au abordat minutele adiționale.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Congresul PNL, organizat sâmbătă la Palatul Parlamentului, a „măturat” aproape complet „echipa Ciucă” de la șefia partidului: dintre cei 6 principali lideri a mai rămas unul singur – Dan Motreanu! Ceilalți 5 au fost aruncați la coșul de gunoi al politicii: Nicolae Ciucă, Rareș Bogdan, Lucian Bode, Gheorghe Flutur, Iulian Dumitrescu – ultimul, bântuit și de grave probleme penale.
Dintre „oamenii trecutului”, care s-au lipit prea mult de imaginea „specialului” Ciucă” (pensionar „de lux” la 52 de ani), chiar și Emil Boc a suferit, indirect, o înfrângere severă, ba chiar un dublu eșec. La Congresul de sâmbătă, oamenii săi de la Cluj n-au reușit să obțină funcțiile pentru care au candidat: Alin Tișe – pe cea de prim-vicepreședinte (s-a clasat abia pe locul 6 din 8 candidați, primii 4 fiind aleși), iar Daniel Buda – pe cea de președinte al Curții de Arbitraj (fiind învins de Ciprian Dobre).
Un alt personaj legat puternic de politica trecutului, Florin Roman, a eșuat lamentabil în tentativa de a deveni prim-vicepreședinte: locul 7 din 8, cu doar 364 de voturi (din peste 1.000 de delegați).
Din celebra și ridicola „echipă câștigătoare” a lui Florin Cîțu, din 2021-2022, care a fost preluată aproape integral de Nicolae Ciucă și a rezistat până în noiembrie 2024 (schimbat fiind doar secretarul general, Lucian Bode în locul lui Dan Vîlceanu), a mai rămas doar Dan Motreanu – a fost prim-vicepreședinte, va fi secretar general.
– Advertisement –
Ceilalți 5 sunt istorie: Nicolae Ciucă a plecat și de la conducerea partidului, și din Senat; Rareș Bogdan e un europarlamentar tot mai izolat, cu o credibilitate apropiată de zero; Gheorghe Flutur practic s-a pensionat din punct de vedere politic, după ce a pierdut șefia Consiliului Județean Suceava; Iulian Dumitrescu mai face „ședințe” doar cu procurorii, în calitate de inculpat; Lucian Bode și-a salvat la limită scaunul de deputat, dar în partid e mort, după ce – ca secretar general – a lăsat PNL cu datorii de peste 20 de milioane de euro.
Premierul Ilie Bolojan n-a avut emoții în alegerea ca preşedinte al PNL, fiind singurul candidat. El a obținut 976 de voturi, având împotrivă sau abțineri câteva zeci de delegați (gruparea perdantă Bode – Rareș Bogdan).
Și precedentul președinte al PNL, Nicolae Ciucă, tot singur a candidat, pe 10 aprilie 2022, când i-a luat locul „fraierului de serviciu” Florin Cîțu (folosit de președintele Klaus Iohannis pentru a-l îndepărta de la conducere pe Ludovic Orban, în septembrie 2021, apoi aruncat la gunoi).
– Advertisement –
Conducerea „PNL Ciucă”
Președinte: Nicolae Ciucă
Prim-vcepreședinți: Rareș Bogdan, Gheorghe Flutur, Dan Motreanu, Iulian Dumitrescu
Secretar general: Lucian Bode.
Conducerea „PNL Bolojan”
Președinte: Ilie Bolojan
Prim-vcepreședinți: Cătălin Predoiu, Adrian Veștea, Ciprian Ciucu, Nicoleta Pauliuc
Secretar general: Dan Motreanu.
Bolojan îl preferă pe Motreanu secretar general al PNL, și nu pe omul numărul 2 în stat!
La Congresul de sâmbătă, președintele și prim-vicepreședinții au fost aleși prin vot secret, iar nominalizarea pentru funcția de secretar general a fost făcută de noul lider ales, Ilie Bolojan, în persoana lui Dan Motreanu, urmând să fie validată în prima şedinţă a Biroului Politic Naţional al partidului. La funcția de secretar general a aspirat și noul președinte al Senatului (omul numărul 2 în stat!), Mircea Abrudean, dar Bolojan l-a preferat pe Motreanu.
Preşedinte al Curții de Arbitraj din PNL ca fost ales Ciprian Dobre, cu 501 voturi. Deputatul de Mureş i-a învins la vot pe Daniel Buda și Costică Lupușoru.
Virgil Guran (preşedintele PNL Dâmboviţa) va fi președintele Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori, funcție la care a candidat singur, obținând 968 de voturi.
Cei 8 vicepreşedinţii regionali au fost validaţi prin vot deschis și vor deveni membri ai Biroului Executiv Național.
Mandatul noi conduceri a PNL este de doi ani (nu de patru, cât era prevăzut până acum). Următorul Congres va avea loc în 2027.
Noua conducere a PNL (2025-2027)
Președinte
Ilie Bolojan (senator de Bihor, prim-ministru)
Prim-vicepreședinți
Cătălin Predoiu (senator de Satu Mare, ministru de Interne, viceprim-ministru)
Adrian Veştea (preşedintele Consiliului Judeţean Braşov)
Ciprian Ciucu (primarul Sectorului 6 Bucureşti)
Nicoleta Pauliuc (senatoare de Ilfov)
Secretar general
Dan Motreanu (europarlamentar)
Vicepreședinți regionali
Alexandru Muraru (deputat de Iași) – Regiunea Nord-Est
Alexandru Popa (deputat de Brăila) – Regiunea Sud-Est
Toma Petcu (fost deputat, fost ministru al Energiei) – Regiunea Sud Muntenia
Gigel Știrbu (deputat de Olt) – Regiunea Sud-Vest Oltenia
Gheorghe Falcă (europarlamentar) – Regiunea Vest
Florin Birta (primar Oradea) – Regiunea Nord-Vest
Ion Dumitrel (președintele Consiliului Județean Alba) – Regiunea Centru
Hubert Thuma (președintele Consiliului Județean Ilfov) – Regiunea București-Ilfov
Candidatul orașului interlop Chiajna s-a făcut de râs la vot
În bătălia pentru cele 4 poziții de prim-vicepreședinți s-au înscris, finalmente, 8 candidați. Spectaculoasă este mai ales lista perdanților: doi președinții de consilii județene, un deputat și un primar.
E drept, primarul este o caricatură politică: Mircea Minea, jupânul din Chiajna, care stăpânește orașul de la bariera Capitalei de 8 mandate! Sub conducerea sa, Chiajna a devenit bârlogul unor periculoase clanuri interlope, care fac legea cu sabia și pistolul – uneori și în ședințele Consiliului Local!
Poate și de aceea, primarul Minea a fost ridiculizat la Congresul PNL, primind mai puțin de 100 de voturi, la distanță uriașă de ceilalți 7 candidați.
Cum s-a votat pentru prim-vicepreședinții PNL
1. Cătălin Predoiu (senator de Satu Mare, ministru de Interne, viceprim-ministru) – 800 de voturi
2. Adrian Veștea (preşedintele Consiliului Judeţean Braşov) – 694 de voturi
Un nou exemplu de jaf pe banii statului (adică ai noștri) a fost oferit joi de ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD). Acesta a spus, la Antena 3, că a aflat întâmplător că la o societate din România se plătește „sporul de femeie”, pe care-l încasează bărbații! Dacă studia mai atent problema, ar fi aflat că directorul societății respective este un vechi sinecurist PSD-ist.
Revoltătoarea schemă de fraudare a banului public – una dintre multe altele – a fost aplicată, de mulți ani, la Societatea de Administrare a Participanţilor în Energie (SAPE) – companie de stat plină de sinecuriști, „patronată” de Ministerul Energiei.
Condiția ca bărbaţii din Consiliul de Administrație al SAPE să încaseze ”sporul de femeie” este să existe cel puţin o femeie în acest for de conducere numit politic!
Autorul spectaculoasei dezvăluiri, Bogdan-Gruia Ivan (34 de ani), a preluat conducerea Ministerului Energiei pe 23 iunie 2025, o dată cu instalarea Guvernului Bolojan. Anterior, în Guvernele Ciolacu 1 și 2, el a fost ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării (15 iunie 2023 – 23 decembrie 2024), respectiv ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (23 decembrie 2024 – 23 iunie 2025). Așadar, se află la cel de-al treilea mandat consecutiv de ministru, la tot atâtea ministere (carevasăzică, e bun la toate).
– Advertisement –
Intrat în Parlament în 2020, Bogdan Ivan deține și cel de-l doilea mandat consecutiv de deputat de Bistrița-Năsăud, obținut pe 1 decembrie 2024.
Dezvăluirile ministrului Energiei, Bogdan Ivan
„Eram săptămâna trecută la birou, la final de program, pe la 8 seara, şi semnam mapa. Am avut curiozitatea să văd care sunt acei indicatori de performanţă, pentru că nu sunt de acord să promovez acte care nu sunt foarte bine verificate înainte.”
„Am văzut că-şi ating indicatorii de performanţă cei din Consiliul de Administraţie dacă cei din companie fac cursuri de formare profesională în timpul anului şi pot să demonstreze asta, şi dacă e o femeie în boardul de conducere al companiei – şi automat ei o să-şi încaseze sumele aferente, nu ştiu care e exact indemnizaţia, dar câteva mii bune de lei pe lună.”
„E o companie pe care am descoperit-o şi eu când am ajuns la minister. Ideea companiei e una deşteaptă, dar modul în care a fost optimizată cred că mai lasă de dorit. Concret, e un lucru foarte simplu: gestionează un fond de aproximativ 100 de milioane de euro pentru investiţii în energie, care pot fi folosiţi mai departe pentru a-i investi punctual împreună cu băncile în proiecte mari de energie.”
„Acum sunt nemulţumit de cum arată şi am trimis Corpul de Control la compania SAPE pentru a primi un raport oficial referitor la activitatea de acolo şi la capacitatea managerială a celor care conduc această companie.”
Potrivit informaţiilor prezentate în timpul emisiunii, indemnizaţia directorului SAPE este de 56.000 de lei pe lună.
Ministrul Bogdan Ivan
La SAPE a ajuns un PSD-ist promovat pe filiera Mazăre – Firea: Sorin Chiriță
Ministrul PSD al Energiei n-a pronunțat numele directorilor SAPE care au comis abuzul cu „sporul de femeie”, nici n-a precizat ce partide i-au propulsat. Nu-i nimic, o facem noi.
– Advertisement –
Actualul director interimar al SAPE este Sorin Chiriță (47 de ani), numit în funcție pe 30 aprilie 2025 – așadar, de două luni și jumătate.
În acea zi, Consiliul de Supraveghere al Societăţii de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) l-a revocat din funcție pe legendarul sinecurist Bogdan Stănescu, care ocupa funcţia de preşedinte al Directoratului SAPE din septembrie 2018. Alături de Bogdan Stănescu a fost revocată și Luiza Marian, membră a Directoratului.
Motivul revocării celor doi a fost un raport Curții de Conturi, care a identificat un prejudiciu semnificativ adus companiei, în legătură cu o donaţie de măşti de protecţie realizată în perioada pandemiei, donaţie făcută fără o bază legală clară şi fără respectarea procedurilor. Concluzia în acest caz: ”act de gestiune defectuoasă”, care a afectat patrimoniul SAPE.
În locul lui Bogdan Stănescu a fost promovat Sorin Chiriţă, care era membru al Directoratului SAPE din martie 2024.
Potrivit propriului CV, Sorin Chiriță s-a născut la Constanța, pe 20 mai 1978. Este licențiat în științe economice, psihologie și drept.
După 5 luni de alergat după publicitate, ca agent de vânzări, la trustul Conpress din Constanța, Chiriță a fost preluat de clanul Radu Mazăre – Nicușor Constantinescu – Sorin Strutinsky și plasat în sinecuri bănoase, la Constanța și apoi „la centru”, la București. A se observa cumulul de funcții pe care l-a reușit deseori acest fericit produs al mafiei PSD.
Sorin Chiriță
Traseul sinecuristului de top Sorin Chiriță
7 iulie 2003 – 1 iunie 2007: director executiv / director general la Centrul pentru Formare Profesională și Dezvoltare Regională
20 iunie 2005 – 19 decembrie 2005: coordonator al Grupului de lucru economic pe municipiul Constanța, în cadrul Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare
1 iunie 2007 – 1 ianuarie 2008: economist la Centrul pentru Formare Profesională și Dezvoltare Regională
1 septembrie 2007 – 18 august 2009: director general la Institutul pentru Dezvoltarea Resurselor Umane
1 septembrie 2009 – 29 februarie 2016: coordonator Pol de Creștere – Constanța în cadrul Agenției pentru Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
1 aprilie 2016 – 21 ulie 2016: coordonator Dezvoltare Urbană – Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, în cadrul Agenției pentru Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
21 iulie 2016 – 14 noiembrie 2016: consilier personal al Primarului General al Municipiului București, Gabriela Firea
11 august 2016 – 11 octombrie 2016: președintele Consiliului de Administrație al Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice București (RADET)
14 noiembrie 2016 – 20 iunie 2017: administrator special (manager) la RADET
29 martie 2017 – 31 decembrie 2020: președintele Consiliului de Administrație la Compania Municipală Energetica București SA
5 iulie 2017 – 28 octombrie 2020: administrator public (City Manager) al Municipiului București
1 ianuarie 2021 – 15 octombrie 2021: manager de proiect la Agenția pentru Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
2021 – 2023: consultant la Banca Mondială
noiembrie 2021 – prezent: președintele Asociației pentru Dezvoltare Regionlă și Politici Europene
mai 2023 – prezent: vicepreședinte la Asociația Administratorilor Publici din România
martie 2024 – 31 aprilie 2025: membru în Directoratul Societății de Administrare a Participațiilor în Energie S.A. (SAPE)
31 aprilie 2025 – prezent: președintele Directoratului SAPE.
Așadar, Sorin Chiriță a fost propulsat pe filiera PSD-istă Radu Mazăre – Gabriela Firea. Cea din urmă l-a făcut și consilier personal la Primăria Capitalei, însărcinându-l cu atragerea de fonduri europene – capitol dezastruos în Administrația Firea.
Tot Firea l-a făcut și Citi Manager al Capitalei, funcție pe care o deținea și „marea gazare” din 10 august 2018, operată tot de PSD, prin tripleta teleormăneană Liviu Dragnea – Viorica Dăncilă – Carmen Dan.
Când ministrul PSD-ist Bogdan Ivan se minunează de inventivitatea în hoție a conducerii unei companii de stat (SAPE), ar putea să ne spună și că directorul acelei companii este un sinecurist propulsat de PSD.
Rețeta a fost „betonată” de mega-sinecuristul Bogdan Stănescu, jupân la SAPE aproape 7 ani
Până la sfârșitul lunii aprilie, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) a fost condusă de Nicolae Bogdan Codruț Stănescu (50 de ani), un mega-sinecurist formată pe filieră PNL. Acesta a avut atât de multe funcții la stat, încât a completat peste 150 de declarații de avere și de interese în 15 ani! În medie, mai mult de 10 astfel de documente pe an!
În iulie 2016, Bogdan Stănescu avea la activ peste 25 de funcții la stat, dintre care 8 chiar în acel moment. Cele mai multe sinecuri erau de membru în consilii de administrație ale companiilor energetice. Atunci, Stănescu era șeful Direcției Generale Privatizare și Administrare a Participațiilor Statului în Energie.
Din 2016 a reușit să acumuleze și alte funcții la stat, cum ar fi cele de la Teletrans SA, Rompetrol Rafinare SA sau Depogas SRL.
Conform declarației de avere din 19 iunie 2024, pe lângă nemumărate proprietăți (în București, Bușteni și Năvodari), mașini și bijuterii, deținute de Bogdan Stănescu și soția sa (tot la stat înfiptă și ea!), cei doi aveau și venituri colosale: 1.099.627 + 329.534 de lei, adică un total de 1.429.161 de lei pe an, echivalentul a aproape 300.000 de euro. În medie, 119.100 de lei, adică 24.000 de euro pe lună!
Nicolae Bogdan Codruț Stănescu, șef la SAPE timp de aproape 7 ani (2018-2025)
La capitolul venituri, Bogdan Stănescu a trecut 1.099.627 de lei (peste 220.000 de euro), din următoarele surse (toate de stat, nimic privat):
676.507 de lei – președinte Directorat Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie SA (SAPE);
234.797 de lei – președinte CA la SNGN Romgaz SA FIGN Depogaz Ploiești;
160.000 de lei – membru CA Rompetrol Rafinare SA;
28.323 de lei – administrator special la SC Oltchim SA Râmnicu Vâlcea.
Soția sa a obținut 329.534 de lei, din două surse:
253.309 lei – consilier juridic asimilat magistraților la Ministerul Justiției;
76.225 de lei – consilier juridic asimilat magistraților, diferențe salariale restante achitate în baza hotărârilor judecătorești.
Boier Stănescu…
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Sistemul național de educație nu se lăsa reformat sub nicio formă. Circa 400.000 de profesori și învățători amenințau cu greva generală ori de câte ori Guvernul anunța reducerea numărului de angajați ca urmare a faptului că scădea vertiginos numărul elevilor și al studenților.
După mai mulți ani, când acest număr a căzut de la 2,2 mlioane la 900.000, sindicatele au acceptat să nu se mai facă noi angajări, iar persoanele ieșite din sistem (pensionări, decese etc.) să nu mai fie înlocuite. Astfel s-a ajuns ca, la un moment dat, statul să plătească 340.000 de dascăli la 550.000 de elevi și studenți.
Cu adevărat istorică a fost ziua, trecută sub tăcere, în care numărul profesorilor l-a depășit pe cel al elevilor/studenților. Prin cancelarii se vorbea că, deși în acea zi au decedat la datorie două profesoare și un învățător, rămânând cu totul 312.547, încheierea anului școlar, cu festivitățile de rigoare, cu diplome și coronițe pentru elevii merituoși, a făcut ca numărul acestora să scadă la 279.855.
Nici măcar noul val de școlari, în toamna acelui an trist pentru națiune, n-a adus în clase mai mulți elevi decât profesori, căci emigrația masivă din ultimele decenii făcea deja ravagii în plan demografic: nu mai erau în țară suficienți tineri care să conceapă copii, iar cei care totuși rămăseseră aveau preocupări de carieră, nu de întemeiat familii.
– Advertisement –
Au mai trecut anii, iar când s-a ajuns la raportul de 5/1 (267.444 de profesori la 53.472 de elevi+studenți), Guvernul a încercat o restructurare masivă a sistemului. A fost cea mai lungă grevă generală din istoria învățământului: 173 de zile consecutive. La capătul ei, urmare a ravagiilor produse de abandonul școlar, în țară mai erau 255.912 profesori și 14.773 de elevi.
Guvernul a cedat și lucrurile au curs în aceeași direcție încă zece ani, la capătul cărora analele au consemnat 198.473 de profesori și învățători – mai puțin de jumătate din baza de la care se pornise cu decenii în urmă. E drept, majoritatea nu mai aveau cui să predea: în țară mai existau 1.423 de elevi și 512 studenți – în total, 1.935.
Palidele tentative ale Guvernului de a reforma sistemul s-au lovit de amenințările ferme ale dascălilor. Deși toți trecuți de 50 de ani, aceștia au apelat din nou la greva generală, apărându-și dreptul la muncă și invocând o decizie implacabilă a Curții Constituționale conform căreia salariul este un drept câștigat, pe care nicio autoritate a statului nu-l poate suprima.
– Advertisement –
Când în țară au mai rămas doar doi elevi și un student, și rândurile dăscălimii erau împuținate sever: în sistem mai activau doar 40.992 de profesori și învățători – de zece ori mai puțini decât în vremurile bune ale învățământului patriotic. Ceilalți se aflau fie la pensie, fie pe lumea cealaltă, căci vârsta și stresul profesional nu iartă pe nimeni.
Nici acesta n-a fost momentul reformelor hotărâte, pentru că armata împuținată și ostenită a dăscălimii naționale – oameni trecuți, fără excepție, de 60 de ani – agita toiagele grevei generale.
Doi ai mai târziu, însă, s-a ajuns la un moment de cumpănă: a mai rămas un singur elev și niciun student. Crezând că în sfârșit poate economisi niște bani, Guvernul a propus desființarea învățământului universitar. Profesorii trecuți de 62 de ani au adus însă argumentul implacabil: acel elev, trecut acum în clasa a XI-a, ar putea deveni student peste doi ani, și nimeni nu are dreptul să-i răpească posibilitatea de a urma o carieră universitară.
Toată lumea a fost de acord că e o gândure rațională și perfect democratică, iar 7.133 de învățători și 25.012 profesori (dintre care 1.772 de cadre universitare), în total 32.145 de oameni dedicați catedrei, au continuat să-și ia salariile, plus sporurile de vechime, de stres, de praf, de antenă și de condiții vătămătoare, urmărind cu maxim interes educarea acelui ultim elev și perspectiva ca el să devină student.
Un adevărat șoc a fost când, în clasa a XII-a, tânărul a emigrat în Germania, chemat de un vechi prieten să lucreze la un abator pe 2.000 de euro lunar plus masă și cazare, renunțând la ambiția de a-și lua diploma de Bacalaureat și de a deveni singurul studet din țară.
În acea zi tristă pentru oamenii care educau națiunea, în scripte mai figurau 17.001 cadre didactice: 3.642 de învățători și 13.359 de profesori, dintre care 999 la nivel universitar. Toți mai aveau mai puțin de doi ani până la pensie, iar unul dintre iluștrii profesori universitari a găsit soluția pentru continuarea unei activități viguroase: s-a înscris ca student chiar la facultatea la care preda.
Astfel, sistemul avea din nou de lucru, iar Guvernul a decis să-i plătească în continuare pe dascăli până la împlinirea vârstei magice de 65 de ani, răsplătindu-le astfel fidelitatea față de meserie și felul în care au educat atâtea generații de tineri studioși.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Sondajul realizat de Inscop în perioada 20-26 iunie 2025 și dat publicității luni, 7 iunie, e pe cale să destrame coaliția de guverare (PSD-PNL-USR-UDMR) la scurt timp după instalarea ei. În PSD crește curentul care susține trecerea partidului în opoziție și adoptarea unei linii politice naționalist-populiste, similară celei cu care AUR a ajuns la 40,5%.
Posibila plecare a PSD din Palatul Victoria ar bloca reformele Guvernului Bolojan și ar arunca România în haos politic, social, bugetar și economic, prin pierderea majorității parlamentare. Compensarea cu voturi de la AUR este practic imposibilă, pentru că George Simion urmărește o politică populistă, anti-europeană.
La 5 săptămâni după ce președintele său, George Simion, a pierdut clar finala prezidențială (46,40%, față de 53,60% Nicușor Dan) și la 7 luni după ce se clasa pe locul 2 în alegerile parlamentare (22,30% la Senat, 21,96% la Camera Deputaților), partidul extremist AUR a ajuns la 40,5% în sondajul Inscop! Cercetarea a fost făcută în perioada 20-26 iunie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion sociologic de 1.150 de persoane.
Intenția de vot în iunie 2025 (sondaj Inscop)
AUR – 40,5%
PNL – 17,3%
PSD – 13,7%
USR – 13,1%
UDMR – 5,2%
POT – 4,2%
SENS – 2,4%
SOS – 1,9%
Independent – 1,4%
Alt partid – 0,5%.
Șocantă este căderea PSD de pe locul 1 pe locul 3, cu „șansa” de a fi chiar pe 4, date fiind atât diferența foarte mică față de USR (13,7% – 13,1%), cât și trendurile celor două partide (PSD scade abrupt, USR crește ușor).
Îngrijorător este scorul enorm al AUR, un partid extremist care amenință să „mute” România în „zona ciumată” a Uniunii Europene, alături de Ungaria și Slovacia.
– Advertisement –
Dintre partidele aflate la guvernare, doar PSD scade!
Relevantă este și o altă ierarhie: cea a creșterii sau scăderii în intenția de vot a electoratului.
Cea mai mare fluctuație – una negativă – o are PSD: –3,7% într-o singură luni, de la sondajul din mai la cel din iunie. Iar față de alegerile din 1 decembrie 2024, pierderea e de aproape 10 procente!
De altfel, PSD e singurul partid de guvernare care scade: PNL, USR și UDMR se află în creștere.
– Advertisement –
Cresc și principalele două partide extremiste, AUR și POT; în schimb, SOS-ul Dianei Șoșoacă pare să se îndrepte spre irelevanță.
SENS este partidul europarlamentarului Nicu Ștefănuță (ex-USR), ales ca independent în 2024.
Trendul pe care se află partidele (sondaj Inscop)
AUR:+ 2,4% (de la 38,1% în mai la 40,5% în iunie)
PNL:+0,4% (de la 16,9% la 17,3%)
PSD:–3,7% (de la 17,4% la 13,7%)
USR:+0,9% (de la 12,2% la 13,1%)
UDMR:+0,7% (de la 4,5% la 5,2%)
POT:+1,0% (de la 3,2% la 4,2%)
SENS:–0,9% (de la 3,3% la 2,4%)
SOS:–0,6% (de la 2,5% la 1,9%)
Paul Stănescu: „Trebuie să începem cu o discuție sinceră despre direcția partidului”
Sondajul Inscop a sunat alarma în PSD, unde se agită tot mai tare liderii care susțin trecerea partidului în opoziție și adoptarea unui discurs similar cu cel AUR și cu cel promovat de Liviu Dragnea în 2017-2019: naționalist-populist, eurosceptic, anti-Ucraina, anti-reforme.
Semnalul l-a dat Paul Stănescu, secretarul general al PSD, Paul Stănescu, chiar a doua zi după publicare sondajului Inscop. Baronul de Olt s-a stropșit la Guvernul Bolojan, din care PSD face parte!
Într-o postare pe Facebook, marți, Paul Stănescu a pus la îndoială direcția pro-europeană a PSD și, implicit, participarea la guvernare în aceste vremuri în care e nevoie de reforme dure, după ce tot PSD (împreună cu PNL) a distrus echilibrele macroeconomice ale țării.
Ca și senatorul Daniel Zamfir săptămâna trecută, Paul Stănescu a invocat faptul că pSD „nu este tratat cu respect” de colegii de coaliție, iar propunerile sale „sunt ignorate” de premierul Ilie Bolojan.
Mai nou, Stănescu se agață și de marota companiilor de jocuri de noroc, deși cestora tocmai le-a fost crescut impozitul, față de grila aplicată de anterioarele guvernări ale PSD! Acest discur face parte din tactica PSD de a fixa inamici publici, din cauza cărora nu merg bine treburile în România: străinii, multinaționalele, ONG-urile, Soros, SUA / Germania / Franța (pe rând, în diferite momente), „reziștii” (USR), justiția (pe vremea când se mai lupta cu corupția), castorii și gândacii etc. Acum, inamicul bugetului public e industria jocurilor de noroc.
Semnalul ieșirii de la guvernare și al schimbării direcției politice e străveziu în câteva fraze ale lui Paul Stănescu:
„trebuie să începem cu o discuție sinceră despre direcția partidului”;
„rolul PSD este de a guverna sau de a face figurație doar pentru a asigura stabilitatea guvernamentală?”;
„mergem înainte indiferent de costuri sau adoptăm o poziție care contează și pentru noi?”;
„este timpul să decidem în partid ce-i de făcut”.
Paul Stănescu i-a șoptit multă vreme în ureche lui Marcel Ciolacu… inclusiv când se făceau deficite enorme…
Mesajul „revoluționar” al lui Paul Stănescu
„Angajamentul PSD, care nu este unul conjunctural, de azi sau de ieri, ci dintotdeauna, este să fim un partid apropiat de oameni. Mereu am reprezentat interesele celor mai vulnerabile categorii sociale și indiferent de contextul în care a fost România, noi ne-am ținut de acest angajament. Dar iată că, odată cu asumarea pachetului de măsuri de ieri, am fost puși în situația de a nu ne putea ține de această promisiune.
A fost și supărător, și apăsător pentru fiecare dintre noi, pentru fiecare coleg social-democrat, că propunerile PSD au fost ignorate. Am fost prezenți, am venit cu soluții. Suntem angajați, împreună cu partidele din Coaliție, să corectăm deficitul. Dar, cu tot respectul, nu călcând în picioare pe cei care o duc greu și care o vor duce și mai greu. Nu acesta este scopul nostru principal. Rolul nostru este să fim în primul rând aproape de oameni, prin măsuri și politici publice. Nu cred, de exemplu, că interesele jocurilor de noroc sunt mai presus decât cele ale românilor vulnerabili.
PSD nu poate fi ignorat. Măsurile propuse de noi nu pot fi date la o parte. Avem, totuși, cea mai mare pondere în Parlament și nu putem fi tratați ca o prezență decorativă într-un moment-cheie pentru țară.
Având în vedere această stare de fapt, împreună cu toți colegii trebuie să ne punem, în mod legitim, o întrebare: rolul PSD este de a guverna sau de a face figurație doar pentru a asigura stabilitatea guvernamentală?
Chiar dacă suntem într-un moment dificil pentru noi ca partid, ne mulțumim cu un loc la masă, dar fără cuvânt? Mergem înainte indiferent de costuri sau adoptăm o poziție care contează și pentru noi, și pentru românii pe care-i reprezentăm? Cred că este timpul ca împreună cu toți colegii să decidem în partid ce-i de făcut.
Avem nevoie, în aceste momente dificile, de unitate, curaj și mai ales de adevăr între noi. Dacă vrem să recâștigăm încrederea oamenilor, trebuie să începem cu o discuție sinceră despre direcția partidului.”
49% Puterea, 46% Opoziția
Directorul Inscop Research, Remus Ștefureac, a explicat: ”Polarizarea politică rezultată după alegeri se amplifică. În acest moment, din punctul de vedere al intenției de vot, cele 4 partide aflate la putere (PNL, PSD, USR și UDMR) cumulează 49% din intenția de vot a celor care aleg un partid, în timp ce opoziția parlamentară, reprezentantă de AUR, POT și SOS România, cumulează 46% din intenția declarată de vot a populației. AUR se detașează în intenția de vot, atingând în premieră un scor de 40%, pe fondul unei perioade tensionate de negocierile prelungite pentru formarea noului guvern și perspectiva socială dificilă a măsurilor guvernamentale restrictive. PNL devine al doilea partid din România, cu un scor de 17%, iar PSD continuă să piardă puncte, ajungând pe locul al treilea, foarte aproape de USR, cu un scor de aproximativ 13%. AUR și PSD se află la scorul maxim, respectiv minim istoric, de când sunt măsurate în sondajele realizate de Inscop Research”.
Datele au fost culese în perioada 20-26 iunie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eșantionului: 1.150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,9%, la un grad de încredere de 95%.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
„Stabilitatea” promisă de PSD-PNL, cu rotativa Nicolae Ciucă – Marcel Ciolacu, a produs statului român avarii distrugătoare, prin proliferarea sinecurilor toxice, duse la un nivel nemaiîntâlnit. Și pentru că deciziile erau cu adevărat revoltătoare, Ciolacu a trecut la pasul 2: secretizarea propriei porcării!
Cazul Comisiei pentru examinarea investiţiilor străine directe (CEISD) este strigător la cer. Această instituție, formată din 12 membri, a fost înființată în 2022 de premierul de atunci, Nicolae Ciucă, prin Ordonanță de Urgență dată de Guvern (OUG).
În trei ani, componența Comisiei a fost modificată de mai multe ori. Ultima dată – în ianuarie 2025, când prim-ministrul Marcel Ciolacu a și secretizat-o, să nu mai știe poporul cine sunt cei 12 pe care-i plătește generos!
Bolojan: „Dacă au trei ședințe pe lună, au câștigat încă un salariu de ministru”
Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe (CEISD) a fost dată ca exemplu de risipă bugetară, miercurea trecută, de premierul Ilie Bolojan, în conferința de presă în care acesta a anunțat noile măsuri pe care Guvernul vrea să le ia pentru reducerea deficitului.
– Advertisement –
Bolojan nu a pronunțat numele „comitetului special”, dar a oferit indicii care duc clar la CEISD.
Ilie Bolojan:„Am descoperit zilele trecute un nou comitet special, pe lângă cel de la Eximbank, un alt comitet care analizează investițiile străine. Orice investiție străină în România achită o taxă de 10.000 de euro pentru acest aviz și o comisie din 12 persoane avizează sau nu favorabil investiția. Pentru fiecare ședință, primesc 30% din indemnizația unui ministru. Dacă au trei ședințe pe lună, au câștigat încă un salariu (de ministru! – n. red.). Da, ăsta l-au făcut printr-o lege, ca să modifici această prevedere, să le pui o indemnizație zero sau să faci ca acest comitet să fie format din 5 persoane, trebuie să prinzi Parlamentul în sesiune, pentru că altfel nu poți să modifici acest lucru. Sigur că e o nedreptate că avem astfel de situații, dar ele vor fi corectate în pachetul 2 și pachetul 3″.
Sursele Hotnews confirmă faptul că Ilie Bolojan s-a referit la Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe (CEISD).
– Advertisement –
Legea pe care o invocă premierul este legea de aprobare a ordonanței de urgență date de Nicolae Ciucă în 2022, privind înfințarea CEISD. Acea OUG a fost contrasemnată mulți miniștri din Guvernul Ciucă.
Unul dintre cei care au semnat-o se află și în actualul Guvern Bolojan: Marian Neacșu, atunci secretarul general al Guvernului, acum vicepremier.
Potrivit OUG din 2022, din CEISD fac parte 12 persoane:
1. un reprezentant al prim-ministrului din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, care va avea şi calitatea de preşedinte al Comisiei;
2. preşedintele Consiliului Concurenţei sau un membru al Plenului Consiliului Concurenţei;
3. un reprezentant al Secretariatului General al Guvernului;
4. un reprezentant al Ministerului Economiei;
5. un reprezentant al Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului;
6. un reprezentant al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii;
7. un reprezentant al Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării;
8. un reprezentant al Ministerului Finanţelor;
9. un reprezentant al Ministerului Apărării Naţionale;
10. un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne;
11. un reprezentant al Ministerului Sănătăţii;
12. un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe.
Membrii titulari şi supleanţi ai CEISD sunt numiţi pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii acestuia. Nivelul de reprezentare în cazul membrilor titulari va fi de cel puţin secretar de stat, iar al membrilor supleanţi – de cel puţin director.
Ciucă a numit o dată, Ciolacu – de 4 ori
Premierul Nicolae Ciucă a stabilit componența inițială a Comisiei pentru examinarea investiţiilor străine directe (CEISD). În fruntea noii instituții, el a plasat un PNL-ist: Mircea Abrudean, care era șeful Cancelariei Prim-Ministrului, iar acum, la 40 de ani, este președintele senatului României – omul numărul 2 în stat.
Succesorul lui Ciucă în fruntea Guvernului, Marcel Ciolacu, a operat patru modificări ale componenței CEISD, în mai puțin de doi ani. Primele trei, care au fost transparente, l-au adus și confirmat la șefia Comisiei pe Alexandru-Mihai Ghigiu, de asemenea șeful Cancelariei Prim-Ministrului. În prezent acesta este deputat PSD.
Cea de-a patra numire făcută de Ciolacu, în ianuarie 2025, a adus un nou șef al Comisiei (Ghigiu devenise deputat în decembrie 2024), dar numele acestuia e secret, ca și întreaga componență a CEISD! Clasificarea acestor informații, scandaloasă în sine, a fost decisă de Ciolacu.
Componența Comisiei în 2022 (stabilită de Nicolae Ciucă)
Componența Comisiei în 2023 (stabilită de Marcel Ciolacu)
Componența Comisiei în februarie 2024 (stabilită de Marcel Ciolacu)
Componența Comisiei în august 2024 (stabilită de Marcel Ciolacu)
În ianuarie 2025, cu patru luni înainte de a demisiona din funcția de prim-ministru, Marcel Ciolacu a semnat cea de-a 5-a formulă privind componența CEISD.
A fost prima dată când membrii Comisiei nu au mai fost anunțați în mod public, prin anexa la decizie. În aceasta s-a specificat: „Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
A trecut cam ușor o declarație incredibilă făcută Radu Cristescu, fost deputat PSD până în 2024, în legătură cu sinecurismul extrem aplicat în cazul fiicei sale Tamila Cristescu. Situația revoltătoare developează filiera toxică prin care beizadeaua PSD-istă a ajuns angajată la Consultatul român din New York, în 2022.
Diverse voci din arealul mediatic Realitatea Plus continuă să deplângă „abuzul” făcut de noua ministră de Externe, Oana Țoiu (USR), prin rechemarea Tamilei Cristescu (26 de ani) de la Consulatul României de la New York și îndepărtarea acesteia din Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
În realitate, decizia Oanei Țoiu este un minim act de dreptate, un gest de respect față de cetățenii români și de banul public. Nedreaptă și abuzivă a fost doar angajarea beizadelei PSD-iste Tamila Cristescu în MAE și trimiterea acesteia la New York.
Radu Cristescu și fiica sa Tamila
Radu Cristescu: „Este o execuție politică!”
Un adevărat autodenunț a fost făcut – din prostie! – de Radu Cristescu marțea trecută, la Realitatea Plus. Fără să-și dea seama de gravitatea afirmației sale, fostul deputat PSD a recunoscut că el personal a angajat-o pe fiica sa la Primăria Sectorului 4, în 2022, pe când aceasta avea 23 de ani! Mutarea s-a făcut pe filieră de partid: Radu Cristescu (PSD) a apelat la primarul Daniel Băluță (PSD), care nu l-a putut refuza.
– Advertisement –
De altfel, Băluță a înțeles că nu va rămâne cu beizadeaua Tamila pe cap, ci va scăpa de ea după o lună – termenul minim după care un angajat la stat poate fi transferat la o altă instituție publică. În cazul Tamilei Cristescu, înțelegerea a fost: prietene, îmi ții fata o lună și apoi o transferăm la Externe, e vorbit și acolo, se rezolvă.
Declarația lui Radu Cristescu, la Realitatea Plus, despre situația fiicei sale: „Ea, când a venit în țară după studii, nu a vrut, nu i-a plăcut… am angajat-o la Primăria Sectorului 4. (…) Ce face Oana Țoiu este o execuție politică, îndreptată împotriva unui copil al unui competitor politic”.
Așadar, a angajat-o el, Radu Cristescu, la Primăria Sectorului 4! Nu s-a angajat ea, nu a angajat-o Primăria lui Băluță, ci a angajat-o el, printr-o intervenție de tip clientelar.
– Advertisement –
În ziua autodenunțului de la Realitatea Plus, Radu Cristescu scria pe Facebook: „Mândru de tine, fetița mea frumoasă. Tata te iubește mult de tot”.
Printre inimioarele care însoțesc mesajul, de înțeles în relația tată – fiică, sunt etalate și două drapele: cel românesc și cel american! Nu e un simbol al parteneriatului strategic dintre țările noastre, ci dovada irefutabilă a faptului că domnișoarei Cristescu i-a plăcut la New York și ar mai vrea o tură, dacă s-ar putea!
Înapoi la Direcția Generală de Administrare a Unităților de Învățământ și Sport din Primăria Sectorului 4
Cum aspirațiile beizadelei PSD-iste erau mai înalte decât a lucra într-o primărie de sector, au urmat pașii 2-3, după exact o lună: transferul la MAE și detașarea la Consulatul General al României din New York. Aceste operațiuni nu erau posibile fără acceptul ministrului de Externe din acel moment, Bogdan Aurescu.
Așadar, filiera acestei operațiuni scandaloase, prin care fiica unui politician a fost mufată la bugetul generos al statului fără a avea experiență sau pregătire de specialitate, a arătat astfel: Radu Cristescu (PSD) – Daniel Băluță (PSD) – Bogdan Aurescu (omul lui Klaus Iohannis, devenit ministru pe „cota” alocată PNL).
Rechemarea Tamilei Cristescu de la post, din New York, și revocarea detașării ei de la Primăria Sectorului 4 la MAE au fost decise de ministra de Externe, Oana Țoiu (39 de ani), sâmbătă, 28 iunie, în contextul unui proces de „reformă și întărire a capacității MAE”.
A u se înțelege că Tamila Cristescu a rămas pe drumuri. Ea a revenit la Direcția Generală de Administrare a Unităților de Învățământ și Sport din Primăria Sectorului 4. Acum, primarul Băluță chiar s-a pricopsit cu beizadeaua lui Radu Cristescu! Sigur, poate fi gândită o nouă detașare, pe la vreu minister condus de PSD…
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!