Informația apărută în publicația „Washington Post”, conform căreia președintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi ar fi ordonat fabricarea a 40.000 de rachete pentru a sprijini invazia rusă în Ucraina, s-ar baza pe date cât se poate de reale. Asta, deși regimurile de la Moscova și Cairo au infirmat-o categoric.
Expertul militar David Gandelman vine cu o explicație întemeiată: Egiptul ar fi sărit în ajutorul Rusiei fiindcă, în urmă cu peste trei decenii, URSS i-a furnizat armament într-o cantitate imensă. De altfel, în timpul Războiului Rece, Egiptul a fost condus multă vreme de regimuri pro-sovietice.
Documentul despre cele 40.000 de rachete produse pentru Federația Rusă, preluat de „Washington Post”, a fost obținut în urma unor scurgeri de date din cadrul Pentagonului. Gandelman susține într-un interviu acordat postului independent de televiziune Current Time că multe arme egiptene coincid cu cele sovietice și rusești, inclusiv în privința muniției pentru proiectilele de 122 mm sau 130 mm.
La fel ca Putin, și Abdel Fattah el-Sisi (68 de ani) conduce un regim autoritar în Egipt. Unele năravuri ale sale le-au depășit pe cele ale fostului lider și dictator Hosni Mubarak. La alegerile din 2018, de pildă, El-Sisi i-a eliminat din cursa electorală pe cei mai înverșunați adversari ai săi, fie arestându-i, fie amenințându-i cu dosare de corupție.
Este al șaselea președinte al Egiptului, funcție pe care o ocupă din 2014. Până atunci, Abdel el-Sisi a deținut alte posturi importante în aparatul de stat: director al serviciilor de informații militare (2010-2012), ministru al Apărării (2012-2013), vicepremier (2013-2014). S-a retras din serviciul militar cu funcția de general de armată (2014). La începutul aceluiași an, Abdel el-Sisi a fost promovat la gradul de mareșal.
„Dacă Rusia are nevoie de arme și muniții din Egipt, înseamnă că armata și industria militară ruse nu erau pregătite pentru un război atât de mare”
„În contextul unui război atât de mare și al sancțiunilor, Rusia caută în întreaga lume arme și muniții. Iar Egiptul este una dintre acele țări care ar putea ajuta în mod specific în domeniul muniției de artilerie.”
„Egiptul are o industrie militară puternică și dezvoltată, iar multe calibre coincid cu cele sovietice și ruse. Prin urmare, acest Sakr-45, adică un proiectil de rachetă de 122 mm, s-ar putea potrivi Rusiei. Mai sunt și cele de 130 mm.”
„În sine, numărul de 40.000, despre care se vorbește, nu este atât de semnificativ pentru un război atât de mare. Dar, în principiu, având în vedere că un pachet complet pentru Grad MLRS este de 40 de bucăți, atunci acesta este unul pentru 1.000 de salve complete la o singură instalare.”
„Până în 1970, Egiptul s-a mutat din tabăra sovietică în cea americană. Dar în ultimul deceniu, după Primăvara Arabă, după ce Mubarak a fost răsturnat și Frăția Musulmană a venit la putere, iar după aceea Frăția Musulmană a fost răsturnată din nou printr-o lovitură de stat militară, au existat tensiuni între administrațiile americane, în mare parte democrate, și noul regimul El-Sisi.”
„Egiptul s-a bazat în ultimul deceniu pe o mai mare diversificare a relațiilor sale externe în general, dar în special a celor militare. Nu se mai bazează pe deplin pe americani, deși în fiecare an primește în mod regulat asistență militară în valoare de peste un miliard de dolari.”
„Egiptul ar fi putut foarte bine să facă niște livrări în secret către Rusia, fără știința Occidentului. Din punct de vedere istoric, acest lucru este oarecum ironic: Uniunea Sovietică a furnizat cândva Egiptului o cantitate imensă de arme. Dacă Rusia are nevoie acum de arme și muniție din Egipt, asta arată încă o dată cum armata rusă, industria militară rusă nu erau pregătite pentru un război atât de mare, stfel încât Moscova a apelat la ajutorul fostului ei client, Egiptul.”
„În ultimul an au existat multe rapoarte neconfirmate conform cărora atât Rusia, cât și Ucraina caută arme și muniție în toată lumea, inclusiv în diferite țări africane și asiatice.”
„Prin urmare, Egiptul, cu puternica sa industrie militară, poate nu numai să transfere arme din depozite, dar, așa cum se discută în acest document, poate produce exact muniția necesară Rusiei. Având în vedere legăturile istorice și consolidarea legăturilor militare ale Rusiei cu Egiptul, acest lucru este destul de normal.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
La aproape 7 ani de la alegerile prezidențiale din SUA, din noiembrie 2016, în urma cărora Donald Trump a devenit președinte la Casa Albă, au apărut primele dezvăluiri de netăgăduit despre spargerea serverelor Partidului Democrat în acea perioadă. La „butoanele” operațiunii s-a aflat regimul criminal de la Kremlin, prin locotenent-colonelul Serghei Morgacev – un angajat al GRU Moscova.
Conform informațiilor furnizate de site-ul InformNapalm și preluate de Obozrevatel.com, totul a ieșit recent la iveală, după ce hackerii ucraineni din echipa „Cyber Resistance” au decriptat e-mail-urile, rețelele sociale și contul personal ale ofițerului superior putinist. Se arată că acesta s-a născut de fapt la Kiev, dar a lucrat o viață întreagă pentru Rusia teroristă.
Mai mult, datele găsite confirmă că trădătorul este chiar curatorul celui mai faimos grup rusesc de hacking – „APT 28” –, responsabil de spargerea serverelor Partidului Democrat din SUA în plină desfășurare a scrutinului din 2016.
Jurnaliștii ucraineni mai precizează că Morgacev este căutat de FBI-ul american pentru implicarea lui într-o serie de infracțiuni cibernetice grave în diferite țări ale lumii.
InformNapalm, citat de Obozrevatel.com: „Morgacev s-a născut la Kiev, dar a lucrat pentru Moscova toată viața. A absolvit Academia FSB în 1999 și s-a alăturat serviciului rus de informații militare. Acest locotenent-colonel al GRU din Federația Rusă este căutat de FBI pentru un număr de infracțiuni cibernetice grave în diferite țări din lume. El este curatorul celui mai faimos grup de hackeri ruși, «APT 28» (cunoscut în mass-media sub numele de Fancy Bear, Pawn Storm), care a spart serverele Partidului Democrat din SUA în 2016. Această acțiune a fost o încercare a Kremlinului de a interveni în alegerile din SUA”.
Din raportul întocmit de „Cyber Resistance” reiese că Morgacev este „un hacker foarte cool și inteligent, dar… ucrainenii din echipele de rezistență cibernetică l-au piratat. Înainte să-și dea seama, i-au descărcat toate datele personale și, în cele din urmă, i-au comandat cadouri pe AliExpress”.
InformNapalm, citat de Obozrevatel.com: „A fost coarda finală a hacking-ului care a devenit cea mai umilitoare pentru criminalul cibernetic rus. După ce i-au spart conturile anonime în rețelele sociale, hackerii ucraineni au publicat copii scanate ale documentelor sale – în special, cu pașaportul său. Apoi, după ce au obținut acces la contul AliExpress al lui Morgacev, hackerii au comandat cu grijă câteva zeci de articole pentru el, inclusiv suveniruri cu sigla FBI, care-l caută, precum și un lot mare de jucării pentru adulți. Cumpărăturile au fost plătite de pe cardul lui”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Dezastrul pe care-l vedem astăzi în Ucraina, în privința „operațiunii militare speciale” declanșate de Federația Rusă pe 24 februarie 2022, are explicații logice. Invadatorii nu puteau câștiga un război în câteva zile, așa cum se lăudaseră inițial cu „Blitzkrieg-ul” de sorginte nazistă, atâta vreme cât făcuseră gafe în serie din punct de vedere strategic.
Marile greșeli au apărut în primă instanță în 2008, la doar 17 zile de la Summitul NATO de la București, unde fusese prezent și tiranul Vladimir Putin. Dintr-o prostie inexplicabilă, revista „Russkii Mir” („Lumea Rusă”), coordonată de strategul putinist Gleb Pavlovski (decedat recent, pe 27 februarie 2023, la vârsta de 72 de ani), a publicat în amănunțime încă de atunci întregul plan de capturare a peninsulei Crimeea și ulterior a Ucrainei.
Era anul 2008. În 2014, Crimeea a ajuns să fie anexată printr-un referendum fals, iar 8 ani mai târziu să se dea startul invaziei la scară largă împotriva noii conduceri de la Kiev. Din păcate, acea gafă uriașă a rușilor, care și-au dezvăluit public strategia de anexare, n-a apucat să fie speculată și materializată de ucrainenii patrioți, dacă ne referim la destinul Crimeei.
În primul rând, președintele Viktor Iușcenko, aflat în ultima parte a mandatului său, era slăbit fizic și psihic în urma otrăvirii lui de către serviciile speciale de la Moscova. În al doilea rând, țara era guvernată de controversatul premier Iulia Timoșenko, demisă la un moment dat în 2005 de Iușcenko pentru fapte de corupție. În al treilea rând, alegerile prezidențiale din 2010 l-au adus la cârma Ucrainei pe pro-rusul Viktor Ianukovici.
Așa se explică de ce Federația Rusă, în ciuda scurgerilor publice de informații, a anexat ulterior peninsula Crimeea practic fără opoziție. Ucraina nu putea să-și ia măsuri de precauție în plan militar, logistic, strategic cu un șef de stat aservit Kremlinului, care, culmea, nu știa o boabă de ucraineană! A început să învețe limba țării sale abia când a devenit președinte.
Coloana a 5-a
Cu doi pro-putiniști sadea la butoane (Viktor Ianukovici – președinte, Mikola Azarov – premier din partea Partidului Regiunilor, cu sediul în Rusia), Ucraina a plătit tribut în 2014 prin trădări în masă de la polul cel mai înalt al puterii politico-militare. Așa că eroarea majoră apărută în „Russkii Mir” n-a contat aproape deloc în legătură cu soarta Crimeei.
Ea a rămas însă o greșeală monumentală a Rusiei. Ucrainenii au ținut cont de planurile Kremlinului (de cea de-a doua fază a „operațiunii militare speciale”) abia după pierderea peninsulei Crimeea, când la Kiev a fost instalat președintele Petro Poroșenko. Altfel ar fi stat lucrurile dacă în acel moment Ucraina ar fi fost administrată de pro-ucraineni, nu de pro-ruși.
În 4 ani de mandat, Ianukovici a avut timp suficient să pregătească terenul pentru a ceda Crimeea Federației Ruse. Iar drept mulțumire, când acesta a refuzat să semneze acordul de asociere a Ucrainei cu Uniunea Europeană și a fost debarcat de la putere în 2014, Putin l-a primit cu brațele deschise pe fugar la Moscova, unde se află și în momentul de față.
Planul de capturare a întregii Ucraine, publicat de „Russkii Mir” în 2008, a continuat să se desfășoare și după 2014, exact cum era stipulat în articol! Președintele Poroșenko nu se mai regăsea însă pe lista de servanți ai lui Putin. Tiranul de la Moscova a trecut astfel la o nouă acțiune: a pompat 5 miliarde de dolari pentru acapararea Kievului și apoi a celorlalte regiuni. La final, noul șef de stat urma să fie iarăși fugarul Viktor Ianukovici.
Misiunea trebuia să fie executată de așa-zisa „Coloană a 5-a”, creată în Ucraina pentru perioada 2014-2022 pe modelul agenturii secrete a generalului Franco. Ea activase în Republica Spaniolă în perioada războiului civil dintre anii 1936-1939. Acțiunile subversive aveau la bază recrutarea de agenți secreți care să dezbine populația ucraineană și să organizeze proteste anti-UE, anti-NATO, anti-Occident.
Trădătorii lui Putin
Capul rețelei fusese numit deputatul Viktor Medvedciuk, finul lui Putin. Acesta, văzându-se cu purcoiul de bani în gestiune, și-a însușit cel puțin un miliard de dolari din cele 5 asigurate de Moscova, restul sumei fiind împărțită către toți membrii „Coloanei”, în frunte cu alți conducători.
Site-ul ucrainean Obozrevatel.coma publicat în martie 2022 o listă cu oamenii pe care se baza Putin în capturarea Ucrainei și care ulterior l-au trădat în loc să-l ajute. Iată-i:
1. Dmitri Șalkov – șeful departamentului de control și audit al Administrației Prezidențiale;
2. Aleksandr Bastrikin – șeful Comitetului de Anchetă al Federației Ruse;
3. Igor Krasnov – procuror general;
4. Serghei Korolev – prim-adjunct al directorului FSB;
5. Vladislav Surkov – fost consilier prezidențial;
6. Generalul Vladimir Cernov – fostul șef al departamentului pentru cultură și relații publice cu țările vecine;
7. Igor Maslov – succesorul lui Cernov;
8. Generalul Serghei Beseda – șeful serviciului 5 al FSB;
9. Evgheni Primakov – șeful Agenției Federale pentru CSI.
Și mulți alții.
Această „Coloană a 5-a”, care ar fi trebuit să pună bazele solide ale „operațiunii militare speciale” din 24 februarie 2022, s-a prăbușit din fașă. Din cele 5 miliarde de dolari, numai o sumă nesemnificativă a fost alocată de lacheii putiniști pentru misiune. În plus, cohorta de spioni și trădători s-a văzut neputincioasă să aplice întocmai rețeta Kremlinului.
A doua mare greșeală a Rusiei
De la Poroșenko până la Zelenski s-a produs în general o curățenie majoră în cadrul aparatului de stat ucrainean, populat până atunci de pro-rușii instalați de Viktor Ianukovici.
Petro Poroșenko a făcut pași importanți pentru întărirea arsenalului militar al țării sale: de la fabricarea și achiziția de tancuri sau sisteme antitanc de producție proprie Stugna până la organizarea sistemului de aviație. Acest lucru a fost continuat și de succesorul său, Volodimir Zelenski.
Cei doi președinți ucraineni înțeleseseră că acel articol apărut în „Russkii Mir” în 2008 nu era doar rodul unei imaginații bogate a cuiva. Totuși, în cei 8 ani pe care i-au avut la dispoziție, pro-ucrainenii n-au izbutit să se organizeze ca la carte pentru a minimiza pagubele produse de o nouă invazie care bătea la ușă. Ucraina era măcinată și ea de birocrație, corupție și influențe politice negative.
A doua mare greșeală a rușilor, după cea din 2008, s-a produs în momentul în care Vladimir Putin a parafat actul de invadare a Ucrainei sub semnul unei acțiuni de „pacificare” a țării și de eliberare a ei de „naziști”. „Denazificarea” venise la pachet cu „Blitzkrieg-ul mult trâmbițat la Moscova, în urma căruia ocupanții erau pregătiți să cucerească Kievul în trei zile.
Însăși noțiunea de „Blitzkrieg” formulată la acea vreme de ruși era una ridicolă. Asta fiindcă Germania nazistă folosise termenul de „război-fulger” atunci când atacase Polonia și ulterior Uniunea Sovietică, având un scop bine țintit: să-și surprindă adversarii nepregătiți printr-o invazie neanunțată. Or, în cazul Rusiei actuale nu mai era vorba despre așa ceva. Toată lumea știa că Rusia va invada Ucraina, trupele ei fiind dislocate la granițe pe parcursul mai multor luni și filmate din satelit.
Prin gafa sa, Putin și-a subestimat clar adversarul, chiar dacă s-a pregătit anterior (dar nu îndeajuns) din punct de vedere economic, financiar și logistic pentru sancțiunile pe care urma să le primească de la UE și SUA. Pe de o parte, el a dovedit că nu este deloc un practicant real de arte marțiale, care se ghidează după un cod foarte bine definit, ci mai degrabă un colecționar de grade și de medalii de talia „generalului Izmană” (Oprea) de pe plaiurile noastre mioritice.
S-au dus pe șosea în ritm de defilare, în loc să atace în plan desfășurat
Putin nu s-a asigurat prin agenții săi FSB-iști sau de contraspionaj că misiunea „Coloanei a 5-a” s-a îndeplinit conform planului, înainte de lansarea „operațiunii militare speciale”. Eșecul lui este cu atât mai răsunător, cu cât el fusese în trecut mare agent și colonel KGB și-și făcuse un stat despotic în peste 20 de ani de domnie cu „oameni de nădejde” controlați la tot pasul.
Năpustirea asupra Kievului a semănat cu o goană nebună a militarilor ruși însetați spre un ochi de apă întrezărit în deșert. Dornici să se adape cu laurii victoriei, invadatorii s-au aruncat într-o luptă negândită până în cele mai mici detalii. Pe cale terestră și aeriană, cu tancuri, transportoare blindate, sisteme de artilerie, elicoptere și bombardiere, dar și cu trupe de desant debarcate în anumite părți ale metropolei, au crezut că vor da lovitura de grație și vor deveni eroi precum strămoșii lor când au distrus Berlinul la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Că tot era vorba de „denazificare”…
Numai că socoteala de-acasă nu s-a potrivit cu cea din târg, cum sună zicala. Rușii, în idioțenia lor, au ignorat trei aspecte fundamentale: momentul atacului, care a coincis cu condiții meteo nefavorabile; relieful din jurul Kievului; dotarea și planurile defensive ale apărătorilor lui Zelenski. În funcție de toți acești factori, asalturile „denazificatorilor” din zona de nord-vest, dinspre Belarus, și din cea de nord-est, dinspre Federația Rusă, regiunea Briansk, s-au stins treptat, după o perioadă de furtună.
Din cauza temperaturilor pozitive, blindatele putiniste au înaintat spre Kiev pe șosea în ritm de defilare, nicidecum pe terenuri impracticabile, în plan desfășurat, la distanță unele de altele, și sprijinite pe cale aeriană de cele mai moderne bombardiere. Zonele mlăștinoase de lângă Kiev s-au dovedit a fi fatale pentru așa-zișii „pacificatori”, care-și imaginau că vor „sări” peste ele și peste Nipru ca să ajungă direct în centru. Ucrainenii i-au spulberat definitiv, după bătălii grele, la 25 de kilometri de Kiev. Unul dintre orașele satelit, Bucea, a fost epicentrul ororilor rusești din regiunea Kiev.
Serghei Șoigu, ministrul Apărării putiniste
Invazia la scară largă de țară a ajuns una la scară mică de oraș
Rușii arătau ca un șarpe boa care se deplasează pe apă, iar ucrainenii stăteau pe margini și-i pulverizau efectiv prin intermediul artileriei și al sistemelor antitanc Stugna, până să primească armamentul mult dorit din partea Occidentului. Tactica defectuoasă a Rusiei, cu coloane întregi de echipamente mergând pe asfalt, le-a permis ucrainenilor să distrugă sute de tancuri într-un timp record, nemaiîntâlnit de la cel de-al Doilea Război Mondial.
Înfrângerea rușilor în plan terestru a fost urmată de una în plan aerian. Parașutiștii lansați în oraș n-au avut niciun efect asupra evoluției asaltului. Spețnaz-ul Kremlinului a fost repede lichidat, înainte să apuce să creeze diversiune și atentate în preajma administrației prezidențiale. Umiliți, rușii au încercat să se răzbune pentru pierderile suferite în lupta pentru Kiev. Ei au bombardat intens capitala prin intermediul aviației și al rachetelor. În zadar.
Ucrainenii aveau să câștige total bătălia pentru Kiev, iar rușii să se retragă treptat din aproape toate teritoriile pe care le-au cucerit temporar. La mai bine de un an de la începerea invaziei, ei s-au poziționat în cea mai mare parte în Donbass (regiunile Donețk și Lugansk) și în sud-est (regiunile Zaporojie și Herson). Nici acolo nu dețin totul sub control, ci doar anumite părți din cele patru regiuni.
Federația Rusă, cu a sa „mare armată”, se chinuie de luni de zile să pună mâna pe orașul Bahmut din regiunea Donețk, care avusese 75.000 de locuitori înainte de „operațiunea specială”. Adică, o urbe similară cu Reșița de la noi. Cele mai mari orașe pe care le stăpânesc temporar teroriștii lui Putin sunt Donețk, Lugansk și Mariupol.
La catastrofa „operațiunii militare speciale” a Kremlinului, restrânsă la teritoriile din Donbass, au „contribuit”, fără îndoială, ofițerii superiori incompetenți (de la generali în jos), militarii insuficient pregătiți (mulți dintre ei nu cunoșteau absolut deloc harta Ucrainei, locurile pe care urmau să le cucerească), tehnica învechită (tancuri de pe vremea lui Stalin) și corupția generalizată din armată.
În 2020, potrivit Yakapitalist.ru, Rusia avea nu mai puțin de 2.205 generali – o adevărată brigadă: 1.317 în Ministerul Apărării, 340 în Ministerul de Interne, 18 în Garda Națională, 80 în Ministerul Situațiilor de Urgență și 450 în alte structuri, printre care se numără și FSB (fostul KGB din perioada sovietică).
Colaps economic și financiar: Kremlinul a vândut și aur din Fondul Național de Asistență Socială
Într-un an și aproape două luni de război, rușii s-au ales cu pierderi colosale de personal și echipamente militare. La data de 12 aprilie 2023, situația era dezastruoasă:
tancuri: 3.646
transportoare blindate: 7.043
vehicule blindate și autocisterne: 5.630
sisteme de artilerie: 2.770
lansatoare multiple de rachete: 535
mijloace de apărare antiaeriană: 282
avioane: 307
elicoptere: 293
drone: 2.334
rachete de croazieră: 911
nave: 18
tehnică specială: 319
personal militar: 180.050.
La toate astea se adaugă un colaps financiar uriaș. În urma invaziei din Ucraina, Rusia a pierdut zeci de miliarde de dolari doar prin distrugerea tehnicii de luptă. Dacă vorbim despre sancțiuni economice impuse de UE și SUA, cifrele sunt și mai mari. Doar miliardarii statului invadator au rămas fără 126 de miliarde de dolari, ruinându-și afacerile și, implicit, ducând economia țării lor la dezastru.
În plus, până în ianuarie 2023, Rusia datora Ucrainei 137,8 miliarde de dolari – pagube produse prin declanșarea războiului. Armata invadatoare a avariat sau distrus peste 150.000 de clădiri rezidențiale, dintre care 131.400 erau case particulare, iar 17.500 – apartamente.
2023 a început prost pentru regimul de la Kremlin. Potrivit Ukrinform, în ianuarie se înregistrase un deficit bugetar de 25,5 miliarde de dolari, reprezentând jumătate din cifra întregului an 2022, iar exporturile de petrol scăzuseră cu 36%.
Din această cauză, remarcă jurnaliștii ucraineni, Ministerul finanțelor din Federația Rusă a reluat pentru prima oară din 2020 vânzarea de valută străină, golindu-și vistieria cu 800 de milioane de dolari. Pe deasupra, s-au vândut și 3,6 tone de aur din Fondul Național de Asistență Socială pentru a acoperi acest deficit bugetar.
Tiranul Putin își epuizează practic până și ultimele rezerve financiare pentru a pompa bani într-un război ilogic, pierdut oricum de multă vreme. În timp ce Ucraina va primi sprijin de toate felurile din partea țărilor europene și a SUA, Rusia se va înfunda tot mai mult în groapa pe care și-a săpat-o singură. Căci, prin pierderea bătăliei pentru Kiev, Rusia a eșuat total în „operațiunea sa militară specială”. Alte forțe armate instruite sau de logistică de amploarea celor aruncate în luptă pe 24 februarie 2022 nu mai are și nu va mai avea pentru o lungă perioadă de-acum încolo.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Următoarea contraofensivă a armatei ucrainene ar putea fi mult mai amplă: să nu se rezume doar la conflictul existent în Donbass, ci să vizeze chiar demilitarizarea câtorva teritorii din Federația Rusă. În acest sens, colonelul în rezervă Roman Svitan a declarat în cadrul emisiunii „Orestokratia”, moderată de Orest Sohar, redactor-șef al site-ului Obozrevatel.com, că 5 regiuni ale statului agresor ar urma să fie ținta apărătorilor lui Zelenski. Ele se află la granița cu Ucraina.
Statul Major General de la Kiev intenționează să distrugă toate instalațiile militare din aceste teritorii putiniste. Este vorba despre Briansk, Kursk, Belgorod, Voronej și Rostov.
Întregul plan de eliminare a resurselor logistice rusești va fi realizat exclusiv cu arme produse pe plan intern, spune colonelul Svitan. Acesta dă asigurări că Ucraina deține armament suficient pentru a pulveriza țintele „denazificatorilor” și că informațiile sunt confirmate chiar de către Statul Major al Forțelor Armate de la Kiev.
Colonelul Roman Svitan pentru emisiunea „Orestokratia”: „Avem arme care pot ajunge și ajung inclusiv la rușii de pe teritoriul Rusiei. Cu permisiunea Marelui Stat Major, recent a apărut un videoclip cu «lucrările» la un convoi militar pe teritoriul Rusiei. Fără îndoială, vom lucra la aceste baze militare de îndată ce primim de la Ukroboronprom (Industria ucraineană de apărare – n. red.) evoluțiile noastre pentru acțiunea în Rusia”.
„Instalațiile militare din aceste regiuni sunt deja bombardate și vor fi distruse în viitorul apropiat”
Conform site-ului Obozrevatel.com, care-l citează pe Svitan, instalațiile militare rusești sunt deja distruse în mod activ în regiunile enumerate. Și în viitor, armata ucraineană va continua să ducă o acțiune de demilitarizare a acelor teritorii, pentru a împiedica livrarea de armament către frontul din Donbass.
Ofițerul superior Roman Svitan: „Cele cinci regiuni care sunt atacate în prezent sunt Briansk, Kursk, Belgorod, Voronej și Rostov. Aceste cinci regiuni se învecinează cu Ucraina. Adâncimea (atacurile din interiorul acestor regiuni – n. red.) – câteva sute de kilometri. Instalațiile militare din aceste regiuni sunt deja bombardate și vor fi distruse în viitorul apropiat. Vom continua să le distrugem”.
Conform colonelului Svitan, aliații occidentali n-ar fi de acord să permită Ucrainei folosirea armelor livrate de ei pentru a fi atacat teritoriul Federației Ruse din cauza faptului că nu doresc să se judece în viitor cu invadatorii. El spune că, deși Moscova poate iniția proceduri judiciare în acest sens, este puțin probabil să aibă sorți de izbândă, dat fiind că ea a declanșat războiul.
Precizare: în trecut, puterile occidentale au precizat că nu permit folosirea armelor lor pentru atacarea teritoriului Rusiei ca să evite escaladarea conflictului până la nivelul unui război mondial.
Colonelul Roman Svitan: „Faptul că partenerii noștri ne cer să nu le folosim muniția pentru a lucra împotriva Rusiei este de înțeles. Ei nu doresc să participe la nicio procedură legală pe care Rusia ar putea s-o inițieze. Pentru a evita astfel de pretenții din partea Rusiei, ei ne cer să folosim arme transferate numai pe teritoriul nostru. Noi am folosit, folosim și vom folosi armele noastre, care sunt produse de Ukroboronprom, pentru instalațiile militare de pe teritoriul Rusiei”.
Colonelul Roman Svitan s-a născut la data de 4 ianuarie 1964 în orașul Makiivka din regiunea Donețk. În 2014, el a fost luat pentru o scurtă perioadă prizonier de forțele armate ruse.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Armata rusă se chinuie din răsputeri, de mai multe luni, să cucerească orașul Bahmut, situat în regiunea Donețk. Se dau lupte intense pentru controlul acelui teritoriu. Atât militarii lui Șoigu (armata rusă), cât și mercenarii lui Prigojin (grupul PMC Wagner) suferă pierderi grele în fiecare zi,iar ucrainenii nu dau semne că s-ar retrage pe alte poziții defensive.
Implicat activ în bătălia pentru Bahmut, locotenentul Oleksandr Iabcianka, luptător în cadrul batalionului „Lupii lui Da Vinci” din Brigada 67 mecanizată separată a Armatei ucrainene, susține că ocupanții nu-și iau camarazii pieriți pe câmpul de bătălie. Așa-zișii „pacificatori” au ajuns să zacă în unele locuri ale frontului „pe mai multe straturi”. Cadavre căzute claie peste grămadă.
Dezvăluirile ofițerului ucrainean au fost făcute pentru postul de radio NV (New Voice), fiind preluate de site-ul Obozrevatel.com. Conform spuselor sale, luptele din zonă continuă să fie aprige, dar, față de perioada anterioară, intensitatea acestora a scăzut considerabil, mai ales de la începutul lunii aprilie. O situație similară cu cea din prezent a avut loc doar în vara anului trecut.
Locotenentul Iabcianka:„Până acum, în ultima lună, rușii s-au descurcat atât de bine, încât ei doar acoperă pământul nostru cu trupurile lor. Sunt locuri în care cadavrele lor zac pe mai multe straturi. Acest lucru îl spun fără exagerare. Au dislocat acolo tot ce aveau. Ne atacă cu artileria, tancuri, lansatoare de grenade”.
VIDEO: Interviul locotenentului Iabcianka pentru New Voice
Oleksandr Iabcianka descrie situația groaznică de pe front, unde invadatorii trec pur și simplu peste cadavrele compatrioților lor ca să ia cu asalt pozițiile ucrainene. Într-o încleștare cumplită, și apărătorii ucraineni au cu pierderi mari de personal.
„Noi îi distrugem, iar ei urcă. Adică, aceste așa-zise «valuri de carne» sunt adevărate. Se întâmplă asta, iar eu văd. Eu fac parte dintr-o unitate și sunt operator de drone. Din păcate, suferim și noi pierderi, iar linia frontului de care suntem responsabili nu scade din această cauză. Acum sunt mai ocupat pentru a lucra direct pe poziții decât să controlez dronele. Este bine că avem destui oameni care se pricep la drone”, a mai afirmat ofițerul ucrainean pentru New Voice.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Vladislav Ammosov, fost ofițer al Direcției Principale de Informații a Armatei Ruse (GRU), a trecut de multă vreme în tabăra ucraineană. El luptă împotriva compatrioților săi, considerându-i „inamici”, „dușmani”, fiindcă susțin în continuare „puterea putinistă”.
Militarul provine din Iakutsk, oraș din Iakuția sau Republica Saha. Intervievat de postul de radio „Svoboda” („Europa Liberă” în varianta rusă), acesta a declarat că și-a petrecut până acum mai bine de 15 ani în armată și în cadrul serviciilor speciale ruse.
Ammosov spune că nu mai poate asista la măcelul comis de ocupanți asupra populației civile din Ucraina. Declarațiile lui au fost preluate de site-ul Obozrevatel.com.
Vladislav Ammosov:„Sunt gata, cel puțin acum, într-un grup subversiv și de informații, să merg pe teritoriul Rusiei ca să distrug inamicii. Dușmanii patriei mele sunt cei care susțin acum puterea putinistă. Tot timpul am fost învățat că ofițerii sunt cei mai buni oameni ai țării, dar aici văd cum, în ultimele 24 de ore, ne retragem din luptă”.
VIDEO: Explicațiile lui Vladislav Ammosov
La un moment dat, reporterul Taras Levcenko îi pune o întrebare de baraj: „Există garanții că nu sunteți agent acoperit aflat în misiune pentru Rusia?”. Răspunsul ofițerului lasă loc de interpretări, nefiind unul ferm de renegare: „Asemenea garanții nu există niciodată!”.
Ammosov a mai spus că, în trecut, a participat activ în al doilea război cecen, de partea Rusiei. Ca să fie prezent pe front, el a abandonat studiile Școlii militare de comandă superioară din Moscova în anul 4. Iar în timpul primului conflict cecen se înrolase voluntar în armata rusă.
„Acești băieți nu au înțeles pentru ce mor. Eram pregătit de multă vreme să-mi împușc compatrioții. Încă din perioada în care eram în Rusia, mi-a fost greu să văd cum omoară oameni fără niciun temei. Când Ucraina este denumită un stat fascist, mă apucă râsul, fiindcă un stat mai fascist ca Rusia nu există”, a mai spus ofițerul rus.
El se află în prezent în Ucraina pentru a sprijini armata lui Zelenski. El a activat ca ofițer rus în GRU înainte ca regimul Putin să anexeze peninsula Crimeea.
Vladislav Ammosov își prezintă actul de identitate
După declanșarea „operațiunii militare speciale” în februarie 2022, Ammosov a intrat în Ucraina cu ajutorul unui Consiliu Civic din Polonia ca să lupte împotriva Rusiei. Conform spuselor sale, în Federația Rusă s-au format cel puțin trei „valuri” de luptători emigranți care nu sunt de acord cu politicile Kremlinului.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Cetățenii ucraineni care locuiesc în teritoriile ocupate din regiunile Donețk și Lugansk, transformate în așa-zisele „republici populare” DNR și LNR, au ajuns să stea la cozi uriașe pentru a intra în posesia unui pașaport rusesc. Nu o fac dintr-un motiv patriotic față de Federația teroristă și de conducerea dictatorială de la Kremlin, ci dintr-unul de constrângere. Eventualii răzvrătiți vor fi taxați aspru: își vor pierde locurile de muncă și alte drepturi. Totul ține de supraviețuire.
Publicația „Novosti Donbassa” („Știri din Donbass”) a realizat un amplu articol despre isteria obținerii acestor pașapoarte rusești. De la „referendumul” organizat de Vladimir Putin între 23-27 septembrie 2022 în zonele capturate din regiunile Donețk, Lugansk, Zaporijie și Herson, s-au aplicat peste 800.000 de cereri pentru acordarea documentului. Aproximativ 17.000 sunt primite în fiecare zi! Iar autoritățile ruse instalate în acele zone sunt efectiv depășite de situație. Informațiile sunt furnizate chiar de ministrul Afacerilor Interne de la Moscova, Vladimir Kolokolțev.
„Novosti Donbassa”:„Există cozi pentru pașapoartele rusești în teritoriile ocupate. Autoritățile de migrație nu au timp să imprime cărțuliile roșii ale cetățenilor Federației Ruse. Kremlinul, desigur, prezintă acest lucru ca pe un mare succes și faptul că locuitorii orașelor care nu sunt controlate de Kiev vor să devină ruși cât mai curând posibil. De fapt, în spatele pașaportului se află un motiv de constrângere. Fără documentele țării agresoare, devine aproape imposibil să supraviețuiești atât în LNR – DNR, cât și în părțile capturate ale regiunilor Zaporijie și Herson”.
„La întreprinderi, toată lumea este presată să obțină cetățenia rusă mai repede, dar cozile la aceste puncte de procesare a pașapoartelor sunt nebunești”
Numai într-o parte anexată a regiunii Donețk, circa 109.000 de persoane au intrat în posesia pașapoartelor rusești. Actele oficiale ar fi fost întocmite în cel puțin 34 de puncte ale serviciului de migrație. Cu toate astea, ele sunt foarte puține comparativ cu numărul de cereri.
Oamenilor li se spune că, în termen de doar 10 zile de la depunerea documentelor necesare, vor fi cetățeni ruși cu acte în regulă. În realitate, nu există așa ceva.
Un cetățean ucrainean din autoproclamata Republică Populară Lugansk scrie următoarele: „De două săptămâni, în fiecare zi, în fiecare dimineață, imediat după ce m-am trezit din somn la 5.30 dimineața, nu am putut sta la coadă pentru a depune documentele pentru obținerea unui pașaport rusesc. Sunt 200-300 de persoane la coadă în fiecare zi la punctele de depunere a documentelor”.
„Novosti Donbassa”:„În acest sens, de exemplu, grupul «DNR» ar fi dezvoltat un mecanism de coadă electronică, intenționează să organizeze recepția la fața locului a documentelor și să crească numărul de puncte unde pot fi depuse. De exemplu, documentele au început să fie acceptate în filialele Poșta Donbass”.
Un locuitor din Donețk arată ce înseamnă să nu ai pașaport rusesc dacă trăiești în DNR sau LNR: „Înainte de Anul Nou, am încercat să reeditez niște acte pentru o mașină cu «pașaport DNR» și mi s-a refuzat la acea vreme, invocând lipsa cetățeniei ruse. La întreprinderi, toată lumea este presată să obțină cetățenia rusă mai repede, dar cozile la aceste puncte de procesare a pașapoartelor sunt nebunești. Am ajuns la ora 8 dimineața pentru talon și eram deja al 206-lea. Oamenii stau acolo la coadă de la 5 dimineața și așteaptă afară în frig. Nimeni nu are voie înăuntru”.
„Fără un pașaport rusesc, nu veți fi angajat oficial la niciun serviciu în DNR. Sunt amenințați că li se va deduce din salariu un impozit de 30%, nu de 13%, ca pentru un nerezident”
Sunt și cetățeni extrem de nemulțumiți de birocrația existentă în cadrul DNR – LNR pentru acordarea pașaportului rusesc. Ei au înroșit linia telefonică a organizației publice Donbass SOS. Se primesc o mulțime de apeluri și contestații legate de „pașaportul forțat”, de condiționarea lui pentru asigurarea traiului în teritoriile ocupate.
„Donbass SOS” pentru „Novosti Donbassa”:„Suntem abordați în principal cu privire la constrângerile legate de obținerea unui pașaport rusesc în timpul angajării (a continuării muncii). Oamenii se tem de constrângere. Iată unul dintre astfel de apeluri: «Am nevoie de sfatul dumneavoastră. Locuiesc în DNR (autoproclamata republică populară Donețk – n. red.), lucrez la o mină, iar la compania noastră ne obligă să ne facem pașapoarte rusești. Cei care nu le fac vor fi concediați»”.
Practic, dacă locuiești în DNR și LNR și nu ai pașaport rusesc, riști să-și pierzi viața mai devreme sau mai târziu. Asta pentru că rezidenților din acele teritorii ocupate li se refuză până și serviciile medicale! De asemenea, oamenii care și-au depus documentația pentru recalcularea pensiilor conform legislației ruse sunt obligați să aibă asupra lor cărți de identitate ale Federației Ruse. Procesul ar fi început în DNR de la 1 martie 2023, se menționează pe site-ul „Novosti Donbassa”.
„Novosti Donbassa”:„Canalele pro-Kremlin subliniază că recalcularea este posibilă numai pentru cetățenii Rusiei. De asemenea, fără pașapoartele țării agresoare nu se pot obține asigurarea medicală obligatorie sau reînnoirea permisului de conducere. Fără un pașaport rusesc, nu veți fi angajat oficial la niciun serviciu în DNR. Celor care s-au înscris deja li se reamintește în fiecare zi că trebuie să meargă să obțină cetățenia rusă. Sunt amenințați cu faptul că li se va deduce din salariu un impozit de 30%, nu de 13%, ca pentru un nerezident, scriu locuitorii din Donețk”.
„O persoană care trăiește sub ocupație este o victimă a acestui război. Ea trebuie să facă totul pentru a supraviețui”
Ca să-i determine pe locuitorii aflați sub ocupație să devină cetățeni ruși, tiranul Vladimir Putin a semnat în martie o lege care prevede că cetățenia ucraineană va înceta să mai existe de la data depunerii cererii pentru pașaportul statului invadator la Ministerul Afacerilor Interne de la Moscova.
Cine va îndrăzni să încalce această prevedere își va pierde cererea de identitate rusă, ea va fi retrasă. Și mai poate fi retrimisă spre soluționare de-abia peste 10 ani! Ucrainenii din zonele anexate sunt speriați de faptul că-și vor pierde astfel cetățenia țării lor.
Directorul Olena Luniova, șefa centrului ZMINA (SCHIMBAREA) pentru Drepturile Omului, îi liniștește pe compatrioții ei.
„Cred că va exista un val de constrângeri pentru a scrie astfel de declarații. Din momentul în care o persoană scrie o declarație despre renunțarea la cetățenia ucraineană, care este invalidă conform legislației Ucrainei, nu va putea folosi un pașaport ucrainean în teritoriile ocupate și pe teritoriul Federației Ruse.”
„Federația Rusă încearcă să ofere pașapoarte cât mai multor oameni în teritoriile ocupate. De fapt, acest proces l-am văzut cândva în Crimeea. Conform legii, dobândirea forțată automată a cetățeniei Federației Ruse în teritoriile ocupate este nulă de drept. Nu o recunoaștem, nu este un motiv pentru a pierde cetățenia ucraineană.”
„Prin urmare, de fapt, pentru Ucraina, dobândirea cetățeniei Federației Ruse în teritoriile ocupate nu este ceva care creează consecințe juridice pentru persoanele care acceptă această cetățenie sub constrângere. Sub constrângerea circumstanțelor, sub constrângere fizică directă.”
„O persoană care trăiește sub ocupație este o victimă a acestui război. Ea trebuie să facă totul pentru a supraviețui. Dacă familia se află într-o situație fără speranță sau, de exemplu, este amenințată cu expulzarea din teritoriul ocupat doar pentru că nu are pașapoarte rusești, atunci soluția aici este evidentă.”
„Desigur, dacă există posibilitatea de a nu lua un pașaport rusesc, este mai bine să nu fie luat. Dar dacă există o amenințare fizică la adresa vieții, amenințarea naționalizării proprietății, aici nu poate exista nicio dezbatere, dacă merită făcută. O persoană trebuie să facă ceva pentru a supraviețui și pentru a se menține pe sine în viață și familia sa.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Într-un interviu acordat postului independent de televiziune Current Time, secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, susține ferm continuarea operațiunii de sprijinire logistică a Ucrainei în lupta ei cu invadatorii ruși. Înaltul oficial spune că ar fi o adevărată tragedie pentru Kiev dacă dictatorul Vladimir Putin ar reuși să câștige războiul declanșat în urmă cu mai bine de un an. Ar fi, de asemenea, și o nesiguranță pentru întregul bloc al Alianței Nord-Atlantice.
Jens Stoltenberg (64 de ani) trage un semnal de alarmă îngrijorător. NATO și-a cam epuizat stocurile, are o limită în această privință și trebuie să crească producția pentru a asigura Ucraina cu tot necesarul de pe front.
Fostul premier norvegian mai informează că rușii „abandonează mii și mii de militari, dintre care mulți sunt prost echipați, prost pregătiți”. Cu toate astea, nu e cazul să fie subestimați, fiindcă și-au manifestat dorința să trimită în statul invadat alte zeci de mii de militari.
„Nu ar trebui să subestimăm Rusia, deoarece și-a arătat dorința de a aduce zeci de mii de noi militari. E încă un argument în favoarea sprijinirii Ucrainei”
Current Time:Domnule secretar general, să începem cu următoarele: aliații NATO spun că sunt gata să sprijine Ucraina atât timp cât este nevoie. Prin urmare, aș dori să vă întreb: după 13 luni de război la scară largă, care sunt principalele provocări cu care vă confruntați atunci când oferiți asistență militară Ucrainei?
Jens Stoltenberg: Principala provocare, desigur, este că acest război a devenit acum unul de uzură. Aceasta înseamnă că există o bătălie a logisticii, care presupune livrarea de muniție, arme și provizii în prima linie. Mai întâi, ne-am epuizat stocurile. Dar, desigur, există o limită în ceea ce privește cât de departe putem merge în acest sens. De asemenea, lucrăm din greu pentru a crește producția, ca să ne asigurăm că putem sprijini Ucraina, deoarece este extrem de important să continuăm să facem acest lucru. Va fi o tragedie pentru Ucraina dacă președintele Putin va câștiga, dar și o nesiguranță pentru blocul NATO. Mesajul meu către toți aliații noștri: trebuie să sprijinim Ucraina, pentru că este în interesul nostru de securitate să demonstrăm că președintele Putin nu câștigă în Ucraina.
Current Time:Cum apreciați situația actuală pe câmpul de luptă și cum bătăliile, în special cele pentru Bahmut și Avdiivka, au influențat și continuă să influențeze ambele părți? Ne referim atât la forțele armate ucrainene, cât și la cele rusești.
Jens Stoltenberg: În primul rând, aș vrea să-mi exprim încă o dată admirația. Sunt foarte impresionat de profesionalismul, curajul și determinarea forțelor armate ucrainene. Au uimit lumea întreagă. În rândurile armatei ruse, însă, vedem un moral slab, adesea echipament slab, precum și un antrenament care nu este foarte impresionant. Comandamentul lor chiar nu funcționează în multe operațiuni.
În același timp, vedem că ceea ce trupelor ruse le lipsește din punct de vedere calitativ, ele încearcă să compenseze cantitativ. Prin urmare, ei abandonează mii și mii de militari, dintre care mulți sunt prost echipați, prost pregătiți. Rușii pierd mult mai mulți militari pentru că, pur și simplu, nu au echipamentul și comandamentul de calitate pe care îl au ucrainenii.
Nu ar trebui să subestimăm totuși Rusia, deoarece aceasta și-a arătat dorința de a aduce zeci de mii de noi militari. Pentru mine, acesta este un alt argument în favoarea sprijinirii Ucrainei, ajutând-o să-și elibereze pământul și să-i respingă pe invadatorii ruși.
VIDEO: Interviul acordat de Jens Stoltenberg
„Ne-am dori să vedem o Ucraină capabilă să elibereze mai multe teritorii, să-i respingă pe militarii președintelui Putin, iar apoi acest lucru poate crea condiții pentru negocieri”
Current Time:Știți că Ucraina plănuiește să lanseze o contraofensivă – a fost anunțată pentru primăvară. Care sunt rezultatele posibile? Și, în opinia dumneavoastră, este armata ucraineană echipată adecvat pentru a începe această operațiune și pentru a obține succese cu ea?
Jens Stoltenberg: Războaiele sunt, prin natura lor, imprevizibile. Cred că acum nimeni nu poate spune cu siguranță cum și când se va termina acest război și cum se va dezvolta anul acesta. Sunt profund convins că deciziile privind aspectele operaționale, de exemplu cu privire la o nouă ofensivă, ar trebui luate de ucrainenii care se află la fața locului, ceea ce înseamnă că aceștia sunt cei mai îndreptățiți să controleze situația. Responsabilitatea noastră ca membri ai NATO este să oferim Ucrainei echipamentul, muniția și sprijinul necesar pentru a lansa noi ofensive. Și asta este exact ceea ce Aliații oferă: sprijin militar și pregătire la nivel înalt. Instruire, astfel încât ucrainenii să aibă posibilitatea de a folosi toate armele noi, mai moderne, pe care aliații le oferă acum, în special tancuri de luptă.
Current Time:Cât de probabil este scenariul că linia frontului va fi înghețată acolo unde se află acum și cum poate afecta acest lucru cursul războiului în ansamblu?
Jens Stoltenberg: Aș analiza cu atenție probabilitatea unui astfel de scenariu. Cred că este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că acest lucru nu se întâmplă sau să maximizăm probabilitatea ca acest lucru să nu se întâmple. Ceea ce ne-am dori este să vedem o Ucraină capabilă să elibereze mai multe teritorii, să-i respingă pe militarii președintelui Putin, iar apoi acest lucru poate crea condiții pentru negocieri.
Din nou, Ucraina însăși decide ce condiții pentru negocieri sunt acceptabile, care este un rezultat acceptabil. Dar știm că ceea ce se întâmplă la masa negocierilor este indisolubil legat de potențialul de pe câmpul de luptă. Deci, dacă vrem să negociem o soluție în care Ucraina câștigă mâine ca stat suveran independent, atunci trebuie să oferim sprijin militar astăzi.
Current Time:Credeți că Ucraina este capabilă să elibereze Crimeea prin mijloace militare și sunt aliații NATO gata să sprijine Ucraina pe această cale din punct de vedere politic și practic?
Jens Stoltenberg: Am declarat deja că suntem gata să sprijinim Ucraina atât timp cât este nevoie. Susținem dreptul Ucrainei la autoapărare sau apărarea teritoriului său. Acesta este un drept consacrat în Carta ONU. Ceea ce vedem acum este, fără îndoială, un război de cucerire împotriva Ucrainei și sprijinim dreptul Ucrainei la autoapărare. Și o vom face atât cât va fi nevoie.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Informații șoc! Trupele ruse ar fi început deja să-și părăsească pozițiile ofensive din partea de nord a orașului Avdiivka, situat la circa 17 kilometri distanță de Donețk. De asemenea, au abandonat lupta pentru Vuhledar și s-au retras spre Volnovaha, în sud-vestul regiunii Donețk.
În curând, rușii vor pleca și din Bahmut, fiindcă ucrainenii își recuperează teritoriile cucerite inițial de gruparea paramilitară privată PMC Wagner, fondată de Evgheni Prigojin.
Informațiile au apărut pe site-ul unei publicații de opoziție anti-Kremlin, Novaia Gazeta Europa. Se precizează că s-ar putea să se vadă astfel primele indicii ale debutului contraofensivei apărătorilor lui Zelenski. Invadatorii încearcă să-și concentreze forțele spre satul ocupat Novoselivka, de lângă Avdiivka.
Un informator de la fața locului a făcut o radiografie a teritoriilor din regiunea Donețk, unde se dau bătălii puternice, declarându-le jurnaliștilor ruși că armata Kremlinului va bate imediat în retragere de pe mai multe linii ale frontului.
Interlocutor din regiunea Donețk:„Înaintarea sudică spre satul Vodianoe încă se menține, dar ei pot pleca de acolo în aproximativ două zile. Pozițiile asupra Vuhledarului au fost abandonate. Acum, acolo este un fel de zonă gri pe o distanță de 10 kilometri. Forțele Armate ale Federației Ruse se retrag spre Volnovaha (oraș în sud-vestul regiunii Donețk – n. red.). În Mariinka încă reușesc să țină linia frontului, dar acolo sunt puține trupe. În Bahmut, Forțele Armate ale Ucrainei au început să recupereze cartierele din centru capturate anterior de wagneroviți. Se mișcă încet, dar cu succes. Luând în calcul toate acestea, Forțele Armate ale Federației Ruse plasate la nord și sud de Bahmut se pregătesc să se retragă”.
„Toate succesele locale ale armatei ruse se vor întoarce cel mai probabil împotriva sa prin acțiunea de retragere de pe pozițiile adăpate cu sânge”
Și canalul de Telegram „Volia” („Voința”), preluat de „Novaia Gazeta Europa”, scrie despre eșecul invadatorilor din regiunea Donețk: „Forțele armate ale Ucrainei au desfășurat noi unități de asalt în direcția Donețk, care au efectuat mai întâi o recunoaștere cu succes în luptă lângă Vodianoe, împingând forțele armate ruse cu 2-3 kilometri, apoi au alungat trupele ruse din pozițiile avute la nord-est de Avdiivka, lovind la baza înaintării ruse spre Novoselivka”.
„Novaia Gazeta Europa”:„Forțele Armate ale Federației Ruse s-au retras la Novoselivka, există amenințarea de a pierde așezarea dacă Forțele Armate ale Ucrainei continuă să avanseze. Acest lucru ar putea duce la o încercuire sau la o retragere rapidă a forțelor armate ruse din pozițiile pe care le au în apropierea localității Krasnogorivka. Acestea sunt tocmai pozițiile pe care corespondenții militari ruși le-au numit «cheie» și au asigurat în toamnă că de acolo armata rusă va putea încercui cu succes Avdiivka. Bătălii aprige pentru aceste așezări au avut loc încă de la începutul războiului. Acum, toate succesele locale ale Forțelor Armate ale Federației Ruse se vor întoarce cel mai probabil împotriva lor prin acțiunea de retragere de pe pozițiile lor adăpate cu sânge”.
„Trupele ucrainene din unele zone împing cu grijă inamicul înapoi și se deplasează mai adânc în pozițiile sale”
Retragerea ocupanților din zona Avdiivka a fost una necesară. Asta pentru că, mai susține canalul de Telegram „Volia”, aceștia și-au epuizat resursele umane și materiale.
În tot acest timp, ucrainenii au demonstrat că „un front extins poate fi spart în mai multe locuri deodată”. „S-a decis crearea unei apărări dense în jurul punctelor Donețk, Iasinovataia și Horlivka, dar și o consolidare a defensivei în jurul orașului Volnovaha. Situația este similară în zona Bahmut. Forțele armate ruse se pregătesc să se retragă de pe pozițiile din sudul și nordul orașului, iar PMC-urile și-au pierdut complet ritmul de avans în Bahmut”, scrie „Volia”.
Dezastrul putiniștilor este confirmat și de Aleksandr Musienko, șeful Centrului de Cercetări Juridice Militare: „În multe sectoare ale frontului se înregistrează astăzi o scădere a activității ofensive a trupelor ruse. Rușii mai încearcă să atace în direcția Liman, în zona Bilogorivka. Deși confruntarea sângeroasă continuă în zonele Bahmut și Avdiivka, intensitatea luptei a scăzut considerabil. Trupele ucrainene din unele zone împing cu grijă inamicul înapoi și se deplasează mai adânc în pozițiile sale. Mergând în ofensivă, rușii au înțeles deja inevitabilitatea trecerii la acțiuni defensive. Acum, se pare, acel moment a sosit. Vom vedea cum se va concentra Rusia pe utilizarea artileriei pentru a descuraja Forțele Armate ale Ucrainei”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Pe internet circulă mai multe videoclipuri legate de explozia din cafeneaua din Sankt Petersburg în urma căreia a murit propagandistul rus Vladen Tatarski, pe numele său real Maxim Fomin.
Asasinatul s-a produs duminică, 2 aprilie. Câteva imagini au apărut și pe site-ul postului de radio New Voice. În ultimul an, blogger-ul putinist, originar din Ucraina, își exprimase speranța că armata rusă îi va lichida pe toți ucrainenii.
Într-o primă filmare, postată pe canalul de Telegram al „New Voice”, Vladlen Tatarski (40 de ani) o invită pe femeia care ar fi plasat bomba în figurina de „aur” să stea mai aproape de el. Inițial, ea se afla la o altă masă. Apoi, când s-a ridicat și a intenționat să plece din local sau să se mute mai în spate, a fost chemată de Tatarski: „Nastia, stai aici! Vino aici!”.
Nastia este de fapt Daria Trepova. Aceasta a trecut pe lângă Tatarski și s-a așezat pe un scaun, mai departe de el, undeva în partea stângă.
Statueta este scoasă mai întâi de un bărbat, cel mai probabil amicul lui Tatarski. Într-un final, Tatarski o pune în cutie. În acel moment se observă pe videoclip cum Daria întinde mâinile, de parcă ar fi vrut să-i spună lui Tatarski să nu mai atingă „cadoul”, iar pe urmă își pune palmele pe chip.
VIDEO: Nastia și „cadoul”
Explozia este auzită, iar imaginile cenzurate, pe un filmuleț postat de canalul pro-Kremlin 112, preluat de site-ul New Voice. Bomba a fost detonată când Tatarski împacheta bustul și-l punea în cutie, fiind întrebat la un moment dat despre aruncarea în aer a podurilor din Ucraina. Exact atunci s-a întâmplat ca tocmai el să fie „aruncat în aer”, nu podurile ucrainene.
Marat Arnis, unul dintre invitații prezenți la acea reuniune, denumită „seară creativă”, a declarat mai târziu că între predarea sculpturii și explozie au trecut circa 5 minute. A fost publicat și un videoclip cu primele secunde de după dezastrul din cafenea. Se observă cum Trepova iese din clădire printre victime. Anumite pasaje sunt interzise celor slabi de inimă, fiindcă filmarea conține mai multe scene sângeroase, desprinse parcă din filmele de groază.
