Afaceristul Vladimir Ciorbă şi soţia sa, Laura Vicol, aflați în arest preventiv din 5 februarie în dosarul Nordis, au fost puși în libertate vineri, 14 februarie, după numai 9 zile de stat după gratii. Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) le-au admis contestațiile, decizând ca Vladimir Ciorbă să fie plasat sub control judiciar, iar ex-deputata PSD să fie cercetată în libertate, fără niciun fel de măsură restrictivă.
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă, așa că soții Vicol-Ciorbă au ajuns acasă, în palatul lor de milioane de euro.
Instanța supremă a desființat decizia Curții de Apel București, care hotărâse arestarea preventivă a soților Vicol-Ciorbă, precum și a celor trei frați Poștoacă. ICCJ a dispus punerea de îndată în libertate a acerstora.
În total, în dosarul Nordis au fost reținute 11 persoane (pentru 24 de ore), dintre care 5 au ajuns în arestul preventiv. După 9 zile, nimeni nu se mai află după gratii.
– Advertisement –
În cazul Laurei Vicol nu a fost luată nicio măsură restrictivă. Soțul ei, Vladimir Ciorbă, principalul acționar al escrocheriei Nordis, a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile.
La ieșirea din arest (pe rând, la interval de aproape o oră), Ciorbă și Vicol au refuzat să facă declarații.
Au fost plasați sub control judiciar pentru 60 de zile și frații Gheorge Poștoacă, Nicolae Poștoacă și Florin Poștoacă.
– Advertisement –
De asemenea, Sanda Răileanu (directoarea economică a Grupului Nordis), Oana Claudia Oprea (contabila grupării) și Bogdan Adalbert Șaitoș au scăpat de arestul la domiciliu.
Vladimir Ciorbă și frații Poștoacă au mai multe interdicții, impuse de instanță:
- să nu depăşească limita teritorială a României, decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar;
- să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;
- să comunice periodic informații relevante despre mijloacele de existență ale lor.
„Judecătorul Alinei Bica” a scos-o din arest pe avocata Alinei Bica!
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost pronunțată de un complet de divergență. A fost chemat un al treilea judecător, Luminița Criștiu-Ninu, după ce cei doi magistrați desemnați cu judecarea cazului – Mihai Udroiu și Elena Barbu – nu au reușit să se pună de acord. Hotărârea a fost luată cu majoritate de 2 la 1.
Judecătoarea Elena Barbu a făcut opinie separată, propunând arest la domiciliu pentru Laura Vicol, Florin Poştoacă și Nicolae Poştoacă.
Judecătorul Mihai Udroiu, cel care a fost ferm în a-i pune în libertate pe toți inculpații din „dosarul Nordis”, a fost consilierul unei foste șefe penale a DIICOT, fugara Alina Bica. La rândul ei, Laura Vicol a fost avocata Alinei Bica, în dosarul în care a fost condamnată la 4 ani închisoare pentru favorizarea infractorului Ovidiu Tender.
Luminița Criștiu-Ninu, cea care a înclinat balanța în decizia de vineri, este considerată în mediul juridic a fi apropiată de judecătoarea Lia Savonea, scrie Agerpres. Sinistra Savonea, „judecătoarea lui Dragnea” de pe vremuri, este cea care trage sforile la ICCJ, unde a ajuns cu sprijinul regimului politic Iohannis-PSD.
Motivarea Curții de Apel a fost aruncată la coș de Înalta Curte, deși „inculpații au acționat cu o îndrăzneală absolut deosebită”
Săptămâna trecută, Curtea de Apel București a motivat decizia de arestare preventivă a 5 dintre inculpații din „dosarul Nordis” – Laura Vicol, Vladimir Ciorbă și soții Poștoacă – prin nevoia de a lua o „măsură drastică”, pentru că „inculpaţii nu au niciun fel de respect pentru orice normă legală sau consideraţie pentru obstacolele care apar în calea lor” și „nicio problemă în a săvârşi infracţiuni grave fără nicio teamă pentru repercusiunile ce vor decurge din comiterea acestor fapte”.
Curtea de Apel a mai precizat că persoanele cercetate în „dosarul Nordis” au acţionat cu „o îndrăzneală absolut deosebită”.
Citat din motivarea instanței: „Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii apreciază astfel că, prin modalitatea de comitere a faptelor, se denotă o totală lipsă de respect şi de teamă faţă de repercusiunile legale derivate din comiterea acestora, inculpaţii acţionând cu o îndrăzneală absolut deosebită”.
De asemenea, instanța mai consideră că lăsarea în libertate a inculpaților Laura Vicol și Vladimir Ciorbă „ar încuraja alte persoane să comită fapte similare, fiind de natură în acelaşi timp să inducă o stare de insecuritate în rândul cetăţenilor, cu atât mai mult cu cât presupusele activităţi ilicite ale Grupului Nordis au fost intens dezbătute public în ultima perioadă, iar numărul păgubiţilor este deosebit de ridicat”.
Judecătoarea Irina Raluca Manu de la Curtea de Apel București a motivat decizia de arestare a preventivă a soților Vicol-Ciorbă prin faptul că fosta șefă a Camerei Deputaților a avut acces la date confidențiale din anchetă și putea compromite investigația. De asemenea, Vicol a ascuns de anchetatori telefonul pe care-l folosea în mod curent; ea a venit la sediul DIICOT cu un alt telefon mobil.
Laura Vicol şi Vladimir Ciorbă sunt acuzaţi de anachetatori că au delapidat zeci de milioane de euro din firmele grupului Nordis şi au cheltuit banii pe vacanţe, călătorii cu avioane private, achiziţii de bunuri şi maşini de lux. Sumele retrase proveneau de la clienţii păgubiţi, care au plătit pentru apartamente pe care nu le-au primit niciodată.
Conform procurorii DIICOT, cuplul Ciorbă – Vicol a achitat 1,5 milioane euro pe zboruri cu avioane private sau elicoptere spre destinaţii de vacanţă din ţară şi străinătate – Nisa, Paris, Madrid, Mykonos, Delta Dunării. De asemenea, au fost achiziţionate maşini de lux – Ferrari, Bentley, Rolls Royce – de aproape 5 milioane de euro.
Acuzaţiile din dosar sunt:
- constituire a unui grup infracţional organizat;
- delapidare cu consecinţe deosebit de grave;
- spălare a banilor;
- evaziune fiscală;
- înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave;
- stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat – toate, în formă continuată.