Generalul Mihai Caraman, cel mai temut spion român din era comunistă, a murit la 95 de ani. Este singurul agent al Securității comuniste decorat de sovietici pentru merite deosebite în lupta împotriva lumii democratice și, totodată, omul pus de Ion Iliescu și Petre Roman, imediat după Revoluție, să facă SIE, așa-zisul „nou“ serviciu de informații externe al României post-comuniste.
Numirea lui Mihai Caraman (născut la 11 noiembrie 1928) ca prim director al nou-înființatului SIE a declanșat în primăvara lui 1990 protestele SUA și ale altor țări occidentale. Acestea au perceput mișcarea celor doi lideri care conduceau România (Iliescu și Roman) drept dovada că regimul post-ceaușist nu numai că nu se rupsese de trecutul comunist, ci era chiar continuatorul acestuia.
Desemnarea unui om al Moscovei în fruntea Serviciului de Informații Externe a confirmat bănuielile că România era menținută de regimul Iliescu în sfera de influență a Uniunii Sovietice.
Mihai Caraman a devenit celebru în anii ’60, când, în calitate de rezident al agenturii de spionaj române la Paris, a recrutat mai mulți angajați NATO (cartierul general al organizației era pe atunci în capitala Franței). A obținut astfel planurile secrete privind reacția NATO în cazul unui atac sovietic, inclusiv pozițiile în care se aflau armele nucleare.
– Advertisement –
Documentele obținute de Caraman le-au fost livrate sovieticilor – Securitatea română era, de fapt, o filială a Moscovei, fiind înființată de URSS exact după modelul KGB, apoi condusă și coordonată de „consilieri“ sovietici până la sfârșitul anilor 1950.
Descoperirea rețelei Caraman a fost un șoc uriaș pentru NATO. Organizația a trebuit să reconstruiască de la zero toate planurile, cu costuri uriașe. Spionul român a fost expulzat și declarat persona non-grata.
Iliescu și Roman au oripilat Occidentul prin numirea lui Caraman la SIE
În mod șocant, Ion Iliescu și Petre Roman l-au desemnat pe Caraman să construiască așa-zisul nou serviciu de informații externe al României democratice. Ofițerul a fost reactivat, pus la SIE și numit, în plus, ministru adjunct al Apărării! A fost menținut în funcția de șef al SIE din 20 ianuarie 1990 până în 9 aprilie 1992, iar ulterior, în intervalul aprilie – septembrie 1992, a devenit consilier al directorului SIE.
– Advertisement –
Generalul Ion Mihai Pacepa (1928–2021), ex-director adjunct al DIE (precursorul SIE), fugit în SUA în 1978, a relatat într-o ediție revizuită a cărții „Orizonturi roșii“ șocul pe care l-au trăit occidentalii văzând pe cine pune noua putere de la București în fruntea serviciilor de informații. În acea vreme, gruparea FSN condusă de Ion Iliescu pretindea că SRI și SIE ar fi servicii noi, construite pe baze democratice, complet schimbate și fără legătură cu vechea poliție secretă opresivă.
Relațiile SUA, ale aliaților occidentali și ale NATO cu România au înghețat în acel moment timp de aproape trei ani, ceea ce a făcut ca țara noastră să fie din nou izolată pe plan internațional, așa cum se întâmplase și până în decembrie 1989. S-a pierdut în acest fel un timp vital. În vreme ce restul țărilor ex-comuniste din Europa Centrală accelerau către reforme, democrație și economia de piață, puternic susținute de Occident, România lui Iliescu, rămasă pe orbita Moscovei, rămânea captivă FSN (actualul PSD), al rețelelor compuse din foștii activiști de partid și securiști, scufundându-se și mai tare în sărăcie.
Mihai Caraman a fost îndepărtat abia în 1992, după cum relata generalul Mihai Pacepa, la presiunile occidentalilor. Manfred Wörner, secretarul general al NATO, le-a transmis autorităților de la București că nu poate exista niciun fel de cooperare câtă vreme un spion decorat de Moscova rămâne în fruntea spionajului extern românesc. De altfel, oficialul german de la comanda Alianței Nord-Atlantice și-a anulat vizita în România exact din motivul numirii lui Caraman la SIE.