Cei care s-au grăbit să tragă concluzii tranşante despre cine câştigă şi cine pierde politic după demiterea Guvernului Orban prin moţiune de cenzură ar putea avea o mare surpriză dacă preşedintele Iohannis îl va desemna pentru noul Executiv tot pe Ludovic Orban!
Preşedintele a anunţat clar că vrea un guvern „PNL sau în jurul PNL”, deşi nu a pomenit nimic despre nominalizarea lui Ludovic Orban pentru al doilea cabinet liberal în trei luni de zile.
Însă planul său şi al PNL de a organiza cât mai repede alegeri anticipate îl împinge inevitabil spre această soluţie, care are un dublu impact.
1 – Va arunca în ridicol PSD şi pe aliaţii săi, dacă aceştia vor vota un al doilea Guvern Orban. În mod normal, după ce această majoritate a votat în favoarea moţiunii de cenzură ÎMPOTRIVA GUVERNULUI ORBAN, normal ar fi să voteze şi împotriva celui de-al doilea Guvern Orban. Dar s-ar putea să uite de votul de luni şi să voteze noul Executiv de… frică! De frica alegerilor anticipate, de care se tem toţi cei care nu vor mai prinde un loc în viitorul Parlament, iar mulţi dintre ei sunt de la PSD, ALDE, Pro România.
2. Dacă „majoritatea roşie” va vota în favoarea celui de-al doilea Guvern Orban, ea se va compromite definitiv, iar PNL va ieşi şi mai întărit din acest război. Liberalii vor putea spune: „Iată, n-au ce să ne facă, ne-au dat jos de la putere, dar s-au speriat de noi şi au fost nevoiţi să ne voteze. E clar că le este frică de noi şi de români. Iar acum nimeni nu mai dă doi bani pe ei, nici măcar votanţii lor, care vor vedea că azi votează împotriva noastră şi mâine cu noi”. Să recunoaştem, un astfel de discurs este zdrobitor, umilitor chiar pentru PSD şi aliaţii săi.
Din acest motiv, jocul pus la cale de tandemul Klaus Iohannis-Ludovic Orban este unul foarte abil şi care pune PSD într-o poziţie defensivă, de tabără politică slabă, fără forţa de a schimba ceva care să conteze în ciuda majorităţii din Parlament.
Cheia este simplă: nominalizarea premierului este atributul preşedintelui, iar Iohannis nu mai are acum niciun motiv să accepte un premier propus de PSD şi aliaţii săi, pentru că ar dezavantaja puternic PNL în an electoral.
De aceea, el va juca mereu anti-PSD, cumva „la cacealma”, ştiind că dacă PSD îi respinge de două propunerea se fac alegeri anticipate, dacă nu – liberalii guvernează ca şi când ar avea ei majoritatea în Parlament. O relaţie tip win-win pentru Iohannis şi PNL şi lose-lose pentru PSD şi aliaţii săi.
Paşii legali pentru organizarea anticipatelor
Președintele Klaus Iohannis este cel care va desemna un nou premier, care va trebui supus votului din Parlament. Urmează consultări la Cotroceni înainte de nominalizarea unui nou premier.
Demiterea guvernului este primul pas spre o premieră în viața politică românească: alegerile anticipate, sau alegerile înainte de termen. Pentru a se ajunge în această situație, sunt însă mai mulți pași.
Potrivit Constituției, alegerile anticipate pot fi organizate numai dacă Parlamentul respinge consecutiv două propuneri de premier.
Pentru aceasta, parlamentarii tuturor partidelor vor fi nevoiți să își încheie mandatul cu un an mai repede și să piardă indemnizația și celelalte privilegii care decurg din statutul lor actual. De asemenea, mulți dintre ei își fac calcule la nivel local în condițiile în care nu au siguranța unei noi candidaturi care să le aducă un nou mandat.
Din acest punct de vedere, respingerea a două nominalizări făcute de președinte, ar putea reprezenta adevăratul obstacol în calea anticipatelor.
Dacă totuși se ajunge în această situație, președintele trebuie să dizolve Parlamentul, o situație inedită pentru democrația românească.
Procedura este destul de dificilă. Dizolvarea Parlamentului implică parcurgerea următoarele etape principale:
Ca pregătire pentru scenariul alegerilor anticipate, Guvernul a redus la jumătate termenul de aducere la cunoștință a datei alegerilor. A făcut acest lucru printr-o Ordonanţă de Urgenţă, emisă marți seara, cu o zi înainte de dezbaterea moțiunii.
Până acum, legislația electorală prevedea un termen de 90 de zile pentru organizarea acesto alegeri, în timp ce Constituția prevede un termen de trei luni. Potrivit ordonanței, termenul stabilit pentru organizarea alegerilor este de 50 de zile, iar anunțul privind data la care se vor desfășura se poate face în 5 zile.