Puskás Elemér, primarul comunei Ditrău – judeţul Harghita, a declarat că va organiza o dezbatere cu localnicii nemulțumiți, pentru a răspunde îngrijorărilor oamenilor și va încerca să joace rolul de mediator în scandalul celor doi muncitori din Sri Lanka veniţi să lucreze la brutăria locală.
„Eu cred că cea mai mare problemă e dezinformarea pentru că cei doi brutari angajați legal au fost confundați cu imigranți. Comunitatea noastră e mai conservativă și nu prea îi acceptă pe cei care vin din afara țării, mai ales cu piele de culoare. Ieri am avut ședinta cu Consiliul Local unde au apărut vreo 200 de oameni și i-am rugat ca să putem derula ședința normală, sâmbătă, la ora 10 vom ține o dezbatere în căminul cultural și acolo vom dezbate toate problemele, toate îngrijorările lor”, a explicat primarul comunei Ditrău, la Digi 24.
Aduşi din cauza crizei de forţă de muncă
Aproximativ 200 de localnici din comuna Ditrău s-au adunat miercuri, în faţa primăriei, nemulţumiţi că o fabrică de pâine din localitate a angajat doi muncitori din Sri Lanka, oamenii susţinând că le e teamă ca la ei în comună „să nu vină un val de migranţi”, care să le impună cultura lor şi să le pună în pericol siguranţa, a relatat Agerpres într-un reportaj la faţa locului.
Piumal şi Amahinda au 22, respectiv 49 ani, sunt brutari şi au fost angajaţi cu forme legale, prin intermediul unei firme de recrutare, la cea mai mare fabrică de pâine din regiunea Gheorgheni.
Patronii fabricii din Ditrău spun că au vrut să angajeze forţă de muncă locală, atât din Harghita cât şi din alte judeţe, dar nu au avut succes, motiv pentru care s-au decis să caute brutari şi în afara ţării.
„Nu mai suntem în Evul Mediu”
Prezenţa muncitorilor străini a stârnit revolta unei părţi a comunităţii din Ditrău.
Proprietara casei în care aceştia stăteau iniţial a fost ameninţată, aşa că Piumal şi Amahinda au fost mutaţi la o gazdă din Lăzarea, un sat învecinat. Dar şi proprietara casei respective a păţit la fel, iar acum patronii brutăriei le caută acum un apartament în Gheorgheni, a declarat presei Köllő Katalin, directoarea firmei care deţine fabrica.
Ea le-a transmis oamenilor că ar trebui să fie mai înţelegători şi mai buni şi susţine că îşi asumă responsabilitatea pentru faptele celor doi muncitori.
„Aş vrea să le zic oamenilor că nu mai suntem în Evul Mediu. Suntem în 2020 şi cred că ar trebui să fie mai înţelegători şi mai buni. Nici nu înţeleg comportamentul anti-uman de care dau dovadă şi ce au împotriva acestor oameni din Sri Lanka, care sunt la fel ca noi, sunt şi ei oameni. Sunt oameni buni, care vor să trăiască. În Sri Lanka câştigă 60 de dolari, aici la noi salariul minim înseamnă foarte mulţi bani pentru ei şi au venit ca să poată să îşi susţină familia şi ca să nu facă nici un rău celor de aici”, a conchis directoarea firmei care i-a angajat pe cei doi muncitori din Sri Lanka.
Luptă şi pe Facebook!
O parte a comunităţii din Ditrău, o comună cu aproximativ 5.500 de locuitori, nu renunţă la lupta cu muncitorii străini.
A fost creat un grup pe Facebook, care poartă numele „Migráns mentes ditrot akarunk” („Vrem un Ditrău fără migranţi”), în care sunt postate multe mesaje împotriva celor doi oameni nevinovaţi din Sri Lanka.
În frunte cu preotul catolic Bírók Károly, circa 200 de localnici s-au strâns în curtea bisericii şi apoi au mers la Primărie, pentru a cere discutarea acestei probleme.
Preotul catolic Bíró Károly spune că frica oamenilor îşi are originea într-un conflict vechi, din 1986, dintre localnici şi comunitatea romă, în care un bărbat a fost ucis şi că se tem de venirea unor străini despre care nu ştiu nimic.
„Cererea noastră este ca să ne dea înapoi siguranţa în care am trăit până acum, ca să nu ne mai fie frică de ce se va întâmpla. Nu de cei doi ne este frică, ci de faptul că este afectată siguranţa noastră”, a spus preotul Bíró Károly, citat de Agerpres.
Influenţa lui Viktor Orban
Niciunii dintre cei intervievaţi nu a avut puterea să recunoască adevărata cauză a reacţie ostilă a localnicilor din Ditrău faţă de cei doi muncitori din Asia ajunşi să lucreze în comuna harghiteană: este vorba de influenţa discursului anti-imigraţie devenit „marcă înregistrată” a lui Viktor Orban, premierul Ungariei.
Legătura dintre Ungaria şi populaţia maghiară din România este una clară şi totodată firească, la fel cum este şi cea dintre România şi populaţia românească din Republica Moldova sau din alte ţări cu comunităţi de români. E logic, deci, ca liderul de la Budapesta să cultive relaţii strânse cu minoritatea maghiară din România, deşi nu la modul agresiv şi cu miza dezbinării interetnice, cum s-a întâmplat în trecut.
Dar şi fără să acţioneze direct pentru a influenţa maghiarii din România, Orban o face inevitabil prin ricoşeu. Discursul său anti-imigraţie, ajuns la paroxism în vremea războiului din Siria, care a aruncat valuri de refugiaţi spre Europa, a rupt în două societatea maghiară şi europeană deopotrivă. Viktor Orban a şocat atunci când a ridicat garduri de sârmă la graniţele Ungariei, pentru a preveni intrarea frauduloasă de refugiaţi din calea războiului, iar gestul său l-a transformat într-un radical controversat, detestat şi adulat deopotrivă.
Atenţi să „ia lumină” de la Budapesta, unii dintre maghiarii din România nu puteau rămâne neatinşi de radicalismul lui Orban. Iar dacă la asta se adaugă şi lipsa de informaţie corectă, izolarea şi nevoia de a găsi un vinovat pentru viaţa grea, iese ce-a ieşit cu muncitorii originari din Sri Lanka ajunşi în Harghita.