Alegerea unui președinte așa-zis „suveranist“, fie el Călin Georgescu ori altul, va avea un impact nimicitor asupra economiei Românești, avertizează Valentin Lazea, economistul-șef al BNR. Acesta enumeră, într-un editorial apărut în Cursdeguvernare.ro, șapte consecințe imediate ale unei eventuale victorii, la Președinție, a unui politician care promite ieșire din UE și NATO, naționalizări, restricții impuse economiei private etc.
Valentin Lazea arată mai întâi că există o relație de cauzalitate directă între alegerea președintelui și valorile materiale. Ceea ce trebuie să înțeleagă românii foarte clar este că „alegerea unui președinte suveranist le va afecta portofelul“, spune economistul.
Trebuie să ne așteptăm, dacă iese președinte Călin Georgescu sau altul ca el, la câteva reacții pe plan extern, toate cu consecințe similare: sistarea fluxului de miliarde de euro care alimentează acum bunăstarea românilor și dezvoltarea țării.
Prima consecință va fi dispariția fluxului de miliarde din afară care permite, în acest moment, actualul nivel de trai din România
Așadar, alegerea unui președinte „suveranist“ va însemna:
– Advertisement –
1. Piețele financiare, foarte sensibile, vor retrograda ratingul de țară al României imediat la categoria „junk“, adică „gunoi“, care înseamnă „nerecomandat investițiilor“. Acest lucru, explică Lazea, va face împrumuturile externe fie imposibile, fie posibile la niște dobânzi insuportabile pentru România. Ne vom întoarce la situația primei jumătăți a anilor 1990, când nimeni nu accepta să împrumute România.
2. Investițiile străine directe, care în perioada 1998-2024 au fost de 124 miliarde euro, se vor opri și vor urma exituri ale investitorilor de pe piața noastră. Pericolul naționalizării, fluturat de Călin Georgescu, George Simion, Diana Șoșoacă și toți ceilalți așa-ziși suveraniști, va face inacceptabil riscul pentru companiile occidentale.
3. E de anticipat că fondurile europene vor fi cel puțin reduse masiv, dacă nu chiar sistate, așa cum s-a întâmplat deja cu Ungaria. Există un precedent și știm că el va fi folosit.
– Advertisement –
Ca urmare a acestor trei elemente enumerate mai sus, asupra românilor de rând se vor abate o serie de consecințe devastatoare. Practic, nivelul de trai se va prăbuși. Cei care-și doresc azi o reîntoarcere le vremurile de dinainte de UE sau din comunism vor avea parte, la propriu, de îndeplinirea acestui vis. Scăderea cotațiilor pe Bursă va atrage reducerea profitului pentru fondurile care administrează banii din Pilonul II de pensii. Așadar, cei care muncesc acum vor avea pensii mai mici. Toți cei care beneficiază azi, într-un fel sau altul, de banii europeni trebuie să înceapă să calculeze cum să facă să se descurce fără. Vor dispărea, de exemplu, subvențiile pentru instalare de panouri fotovoltaice, anvelopare clădiri, tragerea rețelei de gaze, electricitate, canalizare. În sfârșit, explică economistul, valoarea tuturor bunurilor pe care le deținem se va prăbuși. De la prețul apartamentuelor până la cel al pământului, totul se va reduce masiv.
Valentin Lazea: „Între 2000 și 2007, prețul tuturor activelor din România – case, terenuri, mașini etc – a crescut de 3-4 ori doar ca efect al aderării țării la NATO și al UE. Acest fapt s-a reflectat și în creșterea Prodului Intern Brut, de la 37 miliarde dolari în 2000 la 174 miliarde dolari în 2007. Dar acest proces este reversibil: o eventuală ieșire sau simpla înghețare a relațiilor României cu NATO și cu UE ar diminua semnificativ valoarea activelor deținute de români”
Iată, mai jos, cum descrie Valentin Lazea, în „Curs de guvernare“, ce va urma: „Pentru persoanele care au credite imobiliare sau de nevoi personale, o creștere semnificativă a dobânzilor pe care trebuie să le plătească.
„1. Pentru persoanele care au credite imobiliare sau de nevoi personale, o creștere semnificativă a dobânzilor pe care trebuie să le plătească, dacă au luat credit cu dobânzi variabile. Este suficient să ne uităm la tendința ROBOR3 luni care de la nivelul de 5,58% (în data de 15 noiembrie) a sărit la nivelul de 5,81% (în data de 25 noiembrie, după anunțarea rezultatelor primului tur) și apoi la 5,92% (în data de 6 decembrie, înaintea celui de al doilea tur, anulat).
Toate acestea se traduc în zeci/sute de lei în plus de plătit la ratele lunare, în funcție de mărimea și durata creditului.
2, Pentru personalul bugetar/angajat la stat (1,45 milioane de oameni), mai puține fonduri la dispoziția bugetului ar însemna restrângeri semnificative de personal. Acestea trebuie făcute oricum, pentru reducerea deficitului bugetar.
Dar una este ca aceste restrângeri să fie făcute ordonat, pe o perioadă de șapte ani, beneficiind de fonduri europene și cu totul altceva este ca reducerea să se facă brusc, din cauza încetării finanțării externe.
3, Pentru cei care au economii în lei, depuse la bancă sau ținute acasă „la saltea”, devalorizarea inevitabilă a leului față de euro și de dolar, care ar rezulta dintr-o restrângere a finanțării externe, ar duce la o putere de cumpărare redusă, cu alte cuvinte la bunuri și servicii mai scumpe și, prin urmare, la creșterea inflației.
4, Pentru cei circa 1,7-1,8 milioane de angajați ai societăților multinaționale, închiderea acestora și retragerea lor din România ar însemna un risc iminent de șomaj. Un asemenea volum de forță de muncă nu ar putea fi acomodat de firmele cu capital românesc, mai ales că s-ar suprapune cu restrângerea personalului bugetar.
Nemaivorbind despre faptul că majoritatea firmelor românești activează în domeniul comerțului, unde nici calificările, nici salarizarea nu sunt grozave.
5, Toți salariații care plătesc Contribuții de Asigurări Sociale, fie la Pilonul 2 de pensii, obligatoriu (despre care poate că ei nici nu știu), fie la Pilonul 3, opțional, ar trebui să știe că aceste contribuții își cresc sau își scad valoarea prin investiții ale fondurilor de pensii pe Bursa de Valori.
Or, Bursa ar fi impactată negativ și sever de o retragere a investitorilor străini.
Spre ilustrare, indicele bursier BET a scăzut de la valoarea de 17 638 (la 15 noiembrie) la valoarea de 16 982 (în 25 noiembrie) și la valoarea de 16 650 (în 6 decembrie). Prin urmare, valoarea pensiilor viitoare ar scădea corespunzător.
6, Beneficiarii direcți sau indirecți ai unor fonduri finanțate prin PNRR (instalare de panouri fotovoltaice, anvelopare clădiri, tragerea rețelei de gaze, electricitate, canalizare etc.) se pot aștepta ca finanțarea respectivă să înceteze brusc, lăsându-i cu lucrările neterminate.
7, Nu în ultimul rând, „cireașa de pe tort”: între anii 2000 și 2007 prețul tuturor activelor din România (case, terenuri, mașini etc) a crescut de 3-4 ori doar ca efect al aderării țării la NATO și al UE. Acest fapt s-a reflectat și în creșterea Prodului Intern Brut, de la 37 miliarde dolari (în 2000) la 174 miliarde dolari (în 2007), nu pentru că românii ar fi lucrat de 3-4 ori mai mult, ci pentru că au intrat în două cluburi selecte. Dar acest proces este reversibil: o eventuală ieșire (sau simpla înghețare a relațiilor) României cu NATO și cu UE ar putea diminua semnificativ valoarea activelor deținute de români.“