Mihaela Greblă, soția șefului PSD-ist al Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, face propagandă pe față, pe Facebook, pentru Călin Georgescu și Elena Lasconi. Comportamentul avocatei spune foarte multe despre tabăra în care se situează structurile de putere profunde ale statului român în alegerile prezidențiale care vor avea loc duminică, 8 decembrie.
Nevasta lui Toni Greblă a distribuit pe Facebook, în ultimele zile, mai multe postări în care este ironizată Elena Lasconi. În același timp, ea a postat pe 26 noiembrie, la două zile după turul întâi al alegerilor prezidențiale, un filmuleț în care Călin Georgescu dă asigurări că agricultura și mineritul vor fi prioritățile sale ca președinte. El promite, în respectiva înregistrare, că minele vor fi redeschise.
Într-un mod absolut ridicol, Toni Greblă a pretins la Digi24, când a fost întrebat despre propaganda pe care soția sa o face pentru Călin Georgescu, că „nu am acces la contul soției mele și nu știu ce face ea. Doar prietenii au acces. (…) Soția mea poate să aibă simpatii, inclusiv politice. S-ar putea să fi pus acolo, i s-o fi părut inteligent clipul, o fi avut ceva… N-am nicio idee. Mă mir. Ea nu prea posta astfel de lucruri“.
– Advertisement –
Fotografii realizate acum un an și publicate de Adevărul arată că, de fapt, familia PSD-istului Greblă are afinități serioase cu extremiștii. Toni Greblă apare împreună cu George Simion, președintele AUR, și Constantin Lupu, proprietarul vilei din Izvorani unde are Călin Georgescu sediul de campanie. Cei trei participau la tăierea porcului.
Sunt toate semnele posibile că, în profunzimea sa, sistemul de putere din România îl susține pe candidatul pro-rus Călin Georgescu în alegerile pentru Președinție. De la acuzațiile privind apartenența sa la fosta Securitate și, apoi, la SIE până la gesturile duplicitare făcute de conducerea PSD și comportamentul rezerviștilor din instituțiile de forță, totul arată că independentul prezentat ca fiind anti-sistem este, de fapt, chiar din nucleul dur al Sistemului ocult de putere din România. Călin Georgescu a fost propus, mereu de personaje grele, dar discrete din sistem, în mai multe rânduri pentru poziția de premier al României. Înainte de 1989 a plecat „la specializare“ în SUA și Marea Britanie. Se știe că, pe vremea lui Ceaușescu, așa ceva era imposibil pentru un om obișnuit. Trebuia să fii ori ofițer acoperit, ori un colaborator important al Securității ca să te trimită statul la „perfecționare“ în străinătate.
Cariera de după 1990 a lui Călin Georgescu pare să confirme aceste suspiciuni. Imediat după revoluție, el a fost adus la București și băgat în aparatul administrativ al Guvernului. Ulterior, statul român l-a plimbat din funcție în funcție, inclusiv peste hotare, când l-a propus raportor la ONU.