Mobilizarea excepțională a românilor a făcut ca duminică, 1 decembrie 1989, să fie stabilit recordul prezenței la vot din ultimii 20 de ani, la alegerile parlamentare. La ora 19.25 a fost trecută bariera de 50%, iar numărul de voturi a depășit 9 milioane. Și mai erau o oră și 35 de minute până la închiderea urnelor pe teritoriul României, plus alte 1-2 ore în Europa Occidentală și chiar 7-10 ore în America!
La ora 19.25, cu 95 de minute înainte de închiderea urnelor, 50,04% dintre cetățenii cu drept de vot aveau buletinele băgate în urnă (unul pentru Senat, unul pentru Camera Deputaților).
În cifre absolute, asta înseamnă 9.011.630 de voturi, din totalul celor 18.008.555 de alegători înscriși în listele permanente.
Cifrele de la ora 19.25
- Prezența la vot: 39,86%.
- Număr de voturi: 7.179.051 (6.658.266 + 520.785 în străinătate)
- Număr de votanți înscriși pe listele permanente: 18.008.555.
- Număr secții de votare: 19.918 (18.968 în țară + 950 în străinătate).
Prezența reală urcă spre 70%!
Cu mult ore înainte de închiderea urnelor, prezența vot a depășit-o pe cea de la precedentele trei scrutine parlamentare, cele din 2008, 2012 și 2016. Performanța este extraordinară, întrucât acestea sunt toate alegerile parlamentare de după integrarea României în Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007).
– Advertisement –
Odată cu intrarea în UE, prezența mare la alegeri n-a mai fost posibilă pentru că milioane de români n-au mai putut să voteze la alegerile parlamentare și la cele locale, unde ai dreptul să votezi doar în circumscripția căreia îi aparții prin domiciliu sau rezidență. Există 43 de circumscripții (41 județene + București + diaspora), iar fiecare trebuie să voteze în circumscripția lui.
În schimb, la alegerile prezidențiale și cele europarlamentare se poate vota oriunde, în țară sau peste hotare, pentru că la aceste scrutine există o singură circumscripție: România (care include și diaspora).
De aceea, de regulă, prezența la vot e mult mai mare la prezidențiale și europarlamentare decât la parlamentare și chiar locale (chiar dacă la locale se mobilizează primarii și cei de la consiliile județene).
– Advertisement –
În aceste condiții, prezența la vot de astăzi este fenomenală. E posibil ca ea s-o depășească și pe cea de duminica trecută, de la prezidențiale (52,55%, adică 9.465.257 de voturi).
Pe listele permanente sunt înscriși 18.008.555 de români, dar cel puțin 3-4 milioane dintre aceștia nu au, practic, posibilitatea de a vota la alegerile parlamentare. Ei au dreptul să voteze în județul românesc în care au domiciliul, dar ei de fapt se află la muncă în străinătate.
De aceea, o prezență oficială de 52% (raportată la 18 milioane de români) este, în realitate, o prezență de aproape 70% (raportată la 14 milioane de români, câți au de fapt posibilitatea de a vota).
Prezența la vot, la alegerile parlamentare, în România postcomunistă
- 2020: 31,95%
- 2016: 39,79%
- 2012: 41,76%
- 2008: 39,20%
- 2004: 58,47%
- 2000: 65,31%
- 1996: 76,01%
- 1992: 76,29%
- 1990: 86,19%
51,56% la ora 20.15
La ora 20.15, prezența la vot a urcat la 51,56%, reprezentând 9.286.020 de voturi, dintre care 720.675 în diaspora.
