Scenariul unei repetări a situației din 2000-2004 reprezintă cea mai mare temere a politologului Cristian Preda. Profesorul a descris, în timpul unei dezbateri organizate săptămâna trecută la Librăria Humanitas Cișmigiu, posibilitatea – deloc improbabilă, după cum a subliniat de mai multe ori – ca în următoarele trei săptămâni să ne trezim cu PSD că a capturat atât Parlamentul, cât și Președinția, că partidele democratice au fost reduse la scoruri minuscule și că principalele forțe de opoziție vor fi extremiștii.
În această situație, spune Cristian Preda, trebuie să ne așteptăm ca furtul din bani publici să nu mai fie de 17,7 miliarde pe an, cât e calculat acum, ci cel puțin dublu.
Afirmațiile au fost făcute de Cristian Preda în timpul dezbaterii la care au mai participat Ștefan Liiceanu, Gabriel Biriș și Cătălin Striblea, pornind de la volumul „Un atlas al corupției, România – 20 de ani de hoție“, scris de Ștefan Liiceanu.
Autorul cărții, Preda și Biriș au intrat mult și în culisele deciziilor luate de-a lungul timpului de cei care au condus statul român, explicând și mecanismele dezvoltate de Sistemul ocult de putere pentru a proteja rețelele mafiote prin care se fură banii publici.
– Advertisement –
VIDEO: Dezbaterea de la Librăria Humanitas Cișmigiu
Spre final, vorbind despre ce ne așteaptă, Cristian Preda a spus că trăim un moment de pericol major. Ultima oară când a existat alternanță la putere a fost în 2008, a atras atenția politologul. După acel moment, cei care s-au aflat la putere și au organizat alegerile le-au și câștigat. Pentru că situația internațională e diferită de cea de atunci, pericolul eliminării complete a democrației este foarte mare.
Mai jos, discursul lui Cristian Preda.
– Advertisement –
„Eu cred că, așa cum nu trebuie să excludem o pregătire pentru agravarea conflictului cu Rusia, nu trebuie să excludem o agravare a degradării spațiului democratic de la noi“
„Eu vă spun care e scenariul cel mai rău care poate veni și care nu-i deloc improbabil! Eu mă tem că ne vom trezi pe 8 decembrie mai tineri cu vreo 24 de ani și că vom avea un Partid Social Democrat care va avea 40-42% din mandate, că vom avea un președinte social-democrat. Că, după Iliescu, 24 de ani mai târziu, îl vom avea președinte pe Marcel Ciolacu. Că vom avea, cu acest 40% PSD, un prim-ministru care nu se va mai chema Adrian Năstase, ci se va numi Sorin Grindeanu. Și că principalele forțe de opoziție vor fi nu un partid ultranaționalist, România Mare, ci două partide ultranaționaliste: SOS România și AUR. Tot așa cum în perioada 2000-2004 principalul partid de opoziție era PRM-ul, iar partidele democratice, PNL și Partidul Democrat, aveau câte 7%.
Suntem destul de aproape de un asemenea scenariu. Ei bine, eu cred că, dacă asta se întâmplă, și din păcate înțelepciunea politică a celor care sunt angajați în competiția asta nu a condus la o altă desfășurare a lucrurilor, dacă asta se întâmplă, mă tem că nu vor fi 17,7 miliarde de euro pe an (furați – n. red.) și 8 miliarde de euro din evaziune pierduți, ci la un PIB de 300 de miliarde – să sperăm că rămâne acolo –, o să avem dublu! O să fie o performanță cam cum a fost în acea perioadă, pentru că în 2000-2004, dacă vă amintiți, ceea ce lumea a simțit dramatic a fost sporirea nu doar a aroganței acestor elite politice, ci și a acestei îmbogățiri care a devenit vizibilă, care a devenit normalizată. Era firesc, de pildă, ca primul ministru – vă amintesc acest lucru – să-și facă un muzeu! Domnul Adrian Năstase, din calitatea de prim-ministru, a spus: «Fac un muzeu și depun în acest muzeu de stat propriile piese!».
Deci, au fost normalizate atunci niște gesturi care au făcut din demnitar un om care poate să facă orice! (…)
Suntem în această situație! Scenariul cel mai rău care poate veni – și nu e improbabil, adică sunt mulți care pariază pe acest scenariu – este cel pe care vi l-am descris. Și eu cred că, așa cum nu trebuie să excludem o pregătire pentru agravarea conflictului cu Rusia, nu trebuie să excludem o agravare a degradării spațiului democratic de la noi.
Vă reamintesc că noi, din 2008, nu mai cunoaștem alternanța la putere, adică cei care au organizat alegerile au trecut în opoziție. Atunci a fost ultima dată. Închei reamintindu-vă că chestiunea democratică este esențială pentru orice națiune care este membră a Uniunii Europene. Noi am avut alternanță la putere în 1996, 2000, 2004 și 2008, adică exact în perioada în care Uniunea Europeană și NATO au devenit obiective naționale îmbrățișate de toată lumea. Și noi ne-am și atins obiectivul de a intra atât în UE, cât și în NATO.
Aia a fost perioada în care am avut alternanță la putere, adică am avut acest mecanism care i-a împins pe cetățeni ca, mergând la urne, să spună: «Guvernarea asta nu mi-a plăcut, indiferent că a fost de stânga sau de dreapta! Și ăia care au guvernat până acum trebuie să treacă în opoziție!». Ei, după aia nu s-a mai întâmplat! Cine a organizat alegerile din 2012 încoace le-a câștigat! Dacă le câștigă acum, va fi mai rău decât în 2000-2004! Iar lucrurile despre care am discutat acum, corupție și evaziune fiscală, vor fi și mai mari!“