Guvernul PSD-PNL e angajat într-o spirală a creșterii cheltuielilor care nu este decât repetarea „modelului de dezvoltare“ care a băgat Grecia în faliment în 2009. În ciuda deficitului copleșitor pentru al doilea an consecutiv (se estimează că va fi de peste 7%), cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut deja cu 21% față de perioada similară din 2023 și vor ajunge în acest an la 145,5 miliarde de lei (29 de miliarde euro), arată cifrele Ministerului de Finanțe centralizate de „Ziarul Financiar“.
Graficul arată în cifre drumul României spre dezastru. În 2016, anul când PSD și Dragnea au câștigat zdrobitor alegerile, salariile bugetarilor totalizu 55,8 miliarde lei (puțin peste 11 miliarde de euro).
Din acel moment, cheltuielile au explodat, pur și simplu. Ideea lui Dragnea a fost de a captura toate instituțiile statului român și de a transforma țara după modelul Ungariei lui Viktor Orban ori al Turciei lui Erdogan mituind populația cu creșteri de salarii.
Totul a fost împachetat într-o așa-zisă doctrină a creșterii economice prin consum. Guvernul Cioloș (2015-2016) fusese ultimul din România care mersese pe ideea creșterii economice prin producție și al corelării veniturilor cu cheltuielile.
Guvernele PSD care au urmat până în 2019 au făcut prăpăd, mărind exploziv „anvelopa salarială“ simultan cu angajarea a tot mai mulți bugetari. Venit la guvernare în 2019, guvernul minoritar PNL a continuat această politică.
În 2020, cheltuielile cu salariile erau deja duble față de 2016 – 110,8 miliarde de lei (aproape 23 de miliarde de euro) – dar era un an greu, de pandemie.
În 2021, cât a fost un Guvern PNL-USR-UDMR, această tendință a fost mult atenuată. Iar creșterea cheltuielilor cu salariile bugetarilor aproape că s-a oprit.
După ce Iohannis a readus la guvernare PSD-ul, creșterea cheltuielilor cu bugetarii a reînceput abrupt. Doar în ultimii doi ani a fost de aproximativ 30 de miliarde de lei
În august 2021, Iohannis a creat însă criza guvernamentală prin care a dat USR de la guvernare și a adus în loc PSD-ul. Revenirea la putere a formațiunii lui Ciolacu a însemnat reluarea „modelului economic“ din perioada Dragnea.
În 2022, bugetul statului pentru salariile din sectorul public a fost de 117,7 miliarde de lei (23,5 miliarde de euro).
În primele 5 luni din 2024, salariile bugetarilor crescuseră deja cu 21% față de 2023, deși astă-iarnă Ciolacu prezentase un buget care menționa o creștere de doar 11%. Așadar, creșterea reală a cheltuielilor cu bugetarii a fost dublă față de cea estimată din pix când a fost trimisă Legea Bugetului în Parlament.
La socoteala din acest moment (luna iulie), Guvernul PSD-PNL va cheltui cu cei 1,3 milioane de bugetari suma de 145,5 miliarde de lei (29 de miliarde de euro) în 2024.
Șansele ca lucrurile să se oprească însă aici sunt, practic, nule, pentru că se anunță noi greve, noi angajări în sistem, noi măriri pentru diverse categorii privilegiate dar și pentru anumite sectoare unde există sindicate puternice.
Creșterile aberante ale cheltuielilor cu salariile sunt susținute din împrumuturi externe
În arhitectura sa actuală, statul român pur și simplu nu are cum să funcționeze. E suficient să adăugăm cei 16 miliarde de lei (3,2 miliarde de euro) cu care sunt subvenționate pensiile speciale (suma e în curs de a se mări consistent odată cu noile privilegii revendicate de procurori și judecători) ca să vedem cum se cheltuiesc banii. Cei 3,2 miliarde de euro reprezintă diferența pe care o plătim cu toții dintre pensiile firești, bazate pe contributivitate, și cât iau ei 3,2 miliarde de euro reprezintă diferența pe care o plătim cu toții dintre pensiile firești, bazate pe contributivitate, și cât iau în realitate „specialii“.
Pentru a face față acestor cheltuieli, Guvernul Ciolacu se împrumută masiv, 25-30 de miliarde de euro pe an la cele mai mari dobânzi din Europa după cele plătite de Ungaria. Datoria externă a sărit de 52% din PIB. Exact aceasta a fost rețeta care a băgat în faliment Grecia.
Soluțiile sunt relativ simple și au fost prezentate de absolut toată lumea, de la antreprenori până la economiști și specialiști ai Comisiei Europene. Trebuie redus la jumătate numărul bugetarilor, desființate pensiile speciale și privilegiile, reformate instituțiile de stat și revenit la modelul de creștere economică bazat pe stimularea producției și nu a consumului cu orice preț.