Rusia scoate de la naftalină o altă fantomă a perioadei sovietice: Cominternul din timpul lui Stalin. Internaționala Comunistă, folosită de regimul de la Moscova în perioada 1919-1943 ca o coloană a 5-a în țările europene și America, având scopul dublu de a spiona și de a sabota societățile lumii democratice și capitaliste, trebuie adaptată și folosită, a spus Serghei Narîșkin, șeful SVR – agenția de spionaj extern a Rusiei.
Internaționala Comunistă a recrutat, sub pretextul luptei pentru clasa muncitoare, agenți care de multe ori nici nu știau că sunt conduși și manipulați de oamenii rușilor. Așa a ajuns Moscova să controleze mișcarea sindicală din numeroase țări, inclusiv din Franța, Marea Britanie și chiar Statele Unite.
Cominternul a instruit și pregătit conducători ai mișcărilor comuniste din celelalte state ale lumii și a contribuit la răsturnarea violentă a unor guverne precum cel din China. Comuniștii români veniți pe tancurile rusești în 1944 făcuseră și ei parte din Comintern. Obiectivul declarat al Celei de-a III-a Internaționale Comuniste (Cominternul), stabilit la Congresul din 1920, era „lupta prin toate mijloacele disponibile, inclusiv prin forța armată, pentru răsturnarea burgheziei internaționale și crearea unei republici sovietice internaționale ca etapă de tranziție spre desființarea completă a statului”.
În cadrul Cominternului funcționa Departamentul de Legătură cu Străinătatea (Otdel Mejdunarodnoi Sviazi – OMS), un departament total conspirat (secret), în care se aflau agenți OGPU și GRU (serviciile de spionaj ale Rusiei sovietice), care se ocupa de coordonarea activităților subversive și de conspirații.
Organizația a fost desființată oficial în 1943 de Stalin, la presiunile SUA și ale Marii Britanii, care nu acceptau ca, în schimbul imensului ajutor material acordat Rusiei sovietice, aceasta să finanțeze organizații subversive pe teritoriul lor.
Rusia putinistă a redezgropat de facto Cominternul de mai mulți ani, folosind toate tehnicile spionajului sovietic pentru a submina Occidentul, pentru a provoca dezbinare, haos și derută. Infiltrarea sindicatelor e dublată de cea realizată în rândul mișcărilor pacifiste, ecologiste, pentru drepturile minorităților, ale imigranților etc. Orice are potențial de a provoca disensiuni, violențe și ură între diverse categorii sociale din țările-țintă este folosit de mașinăria subversivă rusească.
Mai jos, traducerea comunicatului TASS prin care Narîșkin a anunțat că metodele Cominternului trebuie revalorizate. Textul a fost tradus și adaptat de profesorul Armand Goșu, istoric cu doctoratul luat la Universitatea Lomonosov, din Moscova.
„În Comintern au lucrat cei mai fideli aliați ai țării noastre în anii de dinaintea războiului și în anii de război, dintre care mai mult de o duzină au devenit lideri ai țărilor lor după victoriosul 1945“
„Experiența Internaționalei Comuniste (Comintern) poate fi foarte utilă, având în vedere că Rusia se află acum în prima linie a schimbărilor globale din lume. Acest lucru a fost declarat de Serghei Narîșkin, președintele Societății Istorice Ruse (RHS) și director al Serviciului rus de Informații Externe (SVR), în cadrul unei mese rotunde de la Universitatea Socială de Stat din Rusia (RSSU), dedicată istoriei Cominternului.
Cea de-a III-a Internațională Comunistă (Comintern) a fost o organizație internațională înființată la inițiativa liderilor bolșevici și a reunit partidele comuniste din câteva zeci de țări în perioada 1919-1943. Muzeul Cominternului funcționează în prezent în clădirea Universității de Stat de Știință și Tehnologie din Rusia, unde sunt expuse documente, artefacte și relicve legate de mișcarea revoluționară internațională.
«Memoria Cominternului este păstrată cu grijă în multe țări din fostul bloc sovietic, în China, în Vietnam, în țările din America Latină. Ar fi corect ca țara noastră să aibă un muzeu al istoriei Cominternului», a declarat Narîșkin.
«Mai ales că astăzi, când Rusia se află în fruntea schimbărilor globale în ordinea mondială, din experiența Internaționalei Comuniste se pot învăța lecții aplicate foarte utile», a subliniat președintele RIO. Narîșkin a adăugat că UGSR prețuiește memoria Cominternului. În plus, el a menționat că cercetașii mișcării au fost cei care, în 1933, au fost primii care au aflat despre planurile agresive ale lui Adolf Hitler, după ce au obținut textul discursului său adresat generalilor.
Andrei Hazin, rector al Universității de Stat de Științe Sociale din Rusia și academician al Academiei Ruse de Arte, a remarcat că clădirea principală a universității se află în legendara Casă a Cominternului. «Aici au lucrat cei mai fideli aliați ai țării noastre în anii de dinaintea războiului și în anii de război, dintre care mai mult de o duzină au devenit lideri ai țărilor lor după victoriosul 1945», a subliniat el. «Aceștia s-au confruntat cu sarcina de a crea un nou sistem mondial bazat pe principii de organizare socială și politică diferite de cele anterioare. Putem avea atitudini diferite față de ideologia comunistă, dar un lucru este cert – ei au reușit să o facă. Acum, țara noastră se confruntă din nou cu o astfel de sarcină. Iar noi, bazându-ne inclusiv pe experiența organizatorică a Cominternului, vom fi capabili să o facem în condiții noi».
Masa rotundă a fost, de asemenea, precedată de un tur al expoziției muzeale, unde au fost prezentate exponate dedicate vieții și activităților secretarului general al Comitetului Executiv al Cominternului, Georgi Dimitrov, și ale colaboratorilor săi. Pe lângă Narîșkin și Khazin, la eveniment au participat rectorul MGIMO și copreședintele RIO, Anatoli Torkunov, istorici și oficiali guvernamentali.“