Clasa mijlocie a Europei a trimis duminică, 9 iunie, un mesaj extrem de puternic elitelor politice, rezultatele alegerilor europarlamentare din cele 27 de țări membre UE arătând că oamenii vor o întoarcere la valorile liberalismului și mai puține politici socialiste și ecologiste, arată profesorul Valentin Naumescu, într-o primă analiză făcută la cald. Europenii s-au săturat ca banii să le fie cheltuiți pe asistență socială, pe ambiții ecologiste și vor mai puțini migranți ilegali. În schimb, vor revenirea la economia de piață și la capitalismul care a făcut posibilă Europa de azi.
Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj și printre cei mai buni analiști de politică externă din România, scrie că lumea politică și experții se așteptau la un șoc în alegerile europarlamentare, dar dimensiunile acestuia au fost cu mult mai mari. Aproape pretutindeni, extrema dreaptă și conservatorii au înregistrat victorii majore, în multe cazuri partidele și coalițiile aflate la putere fiind surclasate (cazurile Franței și Germaniei, de exemplu).
Explicațiile sunt foarte profunde. Oamenii vor ca guvernele lor să mai țină și cu ei, nu doar cu asistații sociali și cu migranții ilegali, arată Naumescu. Clasa de mijloc a Europei, oamenii care au făcut posibilă civilizația și bunăstarea actuală prin hărnicia și inventivitatea lor, văd că în ultimele două decenii nivelul de trai le scade constant, în timp ce cheltuielile de tip socialist și ecologist continuă să crească. Banii plătiți de ei pe taxe se duc în cheltuieli de asistență socială, de multe ori pentru migranți ilegali, și pe politici ecologiste.
Dincolo de acest șoc care va devasta multe guvernări în Occident, Europa va rezista, estimează profesorul Naumescu. Noua coaliție pro-europeană din Parlamentul Europei va trebui să-și revizuiască însă sever politicile și să înțeleagă ce vor oamenii cu adevărat.
Mai jos, analiza lui Valentin Naumescu.
„DIMINEAȚA DE DUPĂ CUTREMUR. UE VA SUPRAVIEȚUI (ora 8:30)
Azi-noapte, în Europa a fost cutremur politic. Știam că vom resimți unda de șoc, se vorbea de aproape un an că vine momentul, unii își puseseră centurile de siguranță, dar nu bănuiam că va fi atât de puternică. Paradoxal (în raport cu calitatea slabă a politicii de la noi), în România și în Europa Centrală valul naționalist, conservator și eurosceptic este mai atenuat și mai puțin dramatic decât în Europa de Vest. În Vest, asta este clar de câțiva ani, mulți oameni care trăiesc din muncă (salarii, firme mici de familie etc.) se plâng de scăderea treptată a nivelului lor de viață (comparativ cu acum 10-15-20 ani) și de cheltuielile exagerate de asistență socială ale statelor lor. Vor ca guvernele să țină cu ei, cu cei care muncesc, nu cu asistații sociali, vor mai puțini migranți ilegali, mai puține ambiții ecologiste ale UE care să le reducă bunăstarea materială etc. Există o nemulțumire evidență, în creștere, care urcă până spre nivelul clasei mijlocii. Votul spre dreapta a fost previzibil.
În Franța, pe Macron unda de șoc l-a zdrobit. Dizolvarea Adunării Naționale ar putea fi totuși un gest exagerat, afectat și pripit al unui lider ușor teribilist, un gest de tipul „overreaction”, care amplifică și mai mult criza politică și antrenează un lanț de consecințe europene în vremuri tulburi, de război, nu toate avute în vedere, probabil, de Președintele Macron. De exemplu, acum și liderul Marcus Soder de la CDU/CSU cere alegeri anticipate în Germania, după modelul Franței, având în vedere că CDU/CSU a obținut mai mult decât toată coaliția de la putere a lui Scholz la un loc (SPD-FDP-Verzi). AfD a crescut încă o dată, la peste 16%, față de 11% acum 5 ani. Este o creștere continuă în ultimii 10 ani a AfD. Mare, dar nu gigantic ca RN din Franța.
Și în Austria a câștigat extrema dreaptă (FPO), cu 27%, anunțând că probabil vor câștiga în septembrie și alegerile generale și vor forma guvernul, într-o coaliție care se va dovedi totuși greu de negociat dar nu imposibil, așa cum am văzut în Olanda, după șase luni.
în Belgia, la fel. Noua alianță flamandă și Vlaams Belang, principalele partide de dreapta, naționaliste și conservatoare, sunt pe primele două locuri. Anticipăm că vor urma negocieri lungi pentru un nou guvern federal, după ce premierul belgian a demisionat aseară, în urma înfrângerii categorice.
În Olanda, PVV-ul lui Wilders continuă seria rezultatelor bune, reușind o creștere importantă (de 7 mandate) în PE, după ce tocmai a finalizat cu succes formarea noii coaliții de guvernare de dreapta din Olanda.
Și totuși, în dimineața de după cutremur, constatăm că există viață și după alegerile din 9 iunie și că UE va supraviețui.
Calculele arată că este posibilă formarea unei coaliții majoritare pro-europene în PE, bazate pe PPE (care a crescut), o coaliție centristă împreună cu S&D și Renew (care au scăzut, ce-i drept). Practic, aceeași coaliție, dar care va trebui să țină cont de semnalele puternice transmise de alegători și va ajusta o serie de politici ale UE precum migrația (în primul rând), Green Deal (scădere mare a Verzilor), sprijin mai mare pentru sectorul economic și scăderea cheltuielilor de asistență socială, conform principiilor tradiționale ale dreptei.
Da, este un vot clar spre dreapta, dar UE va gestiona și se va adapta acestor noi tendințe și va continua să existe, să fie unită, să sprijine Ucraina în războiul de apărare contra Rusiei invadatoare, să rămână angajată în parteneriatul transatlantic cu SUA și în cel cu NATO.
Vor începe negocierile dificile și complicate pentru funcțiile de conducere din noua formulă a UE, dar creșterea PPE este un semnal solid și încurajator că direcția fundamentală a UE nu se va schimba.“