Propunerea făcută de doi intelectuali de marcă, Adrian Papahagi și Teodor Baconschi, la care s-a raliat și profesorul universitar Cristian Preda, a agitat apele în Biserica Ortodoxă Română (BOR). Ideea de a celebra Paștele ortodox în aceeași zi cu cel catolic l-a făcut pe ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, să-și devoaleze încă o dată afinitățile pro-ruse.
Anarhistul Teodosie a sărit de fund în sus când a auzit că România și-ar putea alinia Paștele ortodox la cel catolic-occidental, renunțând astfel la alinierea cu Moscova.
ÎPS Teodosie (67 de ani) s-a activat la scurt timp după ce Adrian Papahagi (47 de ani) și Teodor Baconschi (60 de ani) au lansat propunerea aducerii Paștelui ortodox în ziua celui catolic. Inițiativa celor doi intelectuali apropiați de Biserica ortodoxă Română este susținută și de Cristian Preda (56 de ani), decanul Facultății de Științe Politice a Universității din București.
Adrian Papahagi a adus argumente suplimentare, de natură istorică și teologică, în susținerea inițiativei sale. Universitarul clujean a arătat că decizia de separare a Paștelui ortodox de cel catolic a fost luată la congresul de la Moscova, din 1948, ub patronajul sinistrului dctator Iosif Stalin.
Reacția cu substrat pro-rus a lui Teodosie a fost „tamponată” de cea pro-occidentală a mitropolitului Clujului, ÎPS Andrei Andreicuț (74 de ani). Acesta s-a arătat entuzasmat de posibilitatea ca Paștele ortodox să treacă de pe stil vechi pe stil nou, astfel încât ortodocșii și catolicii să sărbătorească Învierea Domnului în aceeași zi.
Conducerea Bisericii Ortodoxe Române s-a arătat – prin purtătorul său de cuvânt, Vasile Bănescu – mai degrabă reținută pe această temă, dar și-a exprimat speranța că trecerea la calendarul gregorian se va întâmpla. „Posibilitatea şi dorinţa sărbătoririi Paştelui la aceeaşi dată în toată lumea creştină au raţiuni şi justificări depline, rămânând un ideal absolut dezirabil, aşa cum este şi firesc, aşa cum a fost şi dorinţa constantă a Sfinţilor Părinţi ai Bisericii creştine primare”, a spus Bănescu.
ÎPS Teodosie (Constanța): „Au catolicii Sfântă Lumină? N-au! Alţii? N-au!”
Arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, a respins propunerea ca Biserica Ortodoxă Română să celebreze Paștele odată cu credincioșii catolici și ortodocși.
Teodosie a făcut comentarii jignitoare la adresa credincioșilor catolici, chiar în ziua în care aceștia sărbătoreau Paștele!
„Acolo este Paştele adevărat unde vine Sfânta Lumină. Au catolicii Sfântă Lumină? N-au! Alţii? N-au! Toţi se adună la lumina ortodocşilor şi strigă adevărata lumină a ortodocşilor. Dar nu îndrăznesc să vină, că e greu la ortodocşi, că sunt posturi mari, aspre, metanii, rânduieli de slujbă mai lungi. Le place să proclame într-un cuvânt, dar e greu să ţii rânduiala, căci cere jertfă multă”, și-a exprimat halucinațiile ÎPS Teodosie, citat de Ziarul de Iași.
În ultimii ani, ÎPS Teodosie s-a remarcat prin poziții pro-ruse și anti-occidentale.
Pe 24 februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, el a declarat că „acesta nu este un război de apărare a credinţei şi a gliei, ci unul în care nu a fost destulă diplomaţie”.
La începutul anului 2022, Teodosie a afirmat că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, „nu este atât de negru pe cum îl prezintă toată lumea”, precizând că sceleratul de la Moscova este „cel mai mare ctitor la Sfântul Munte (Athos, în Grecia – n. red.) şi la Ierusalim”. ÎPS Teodosie a menţionat că atât Putin, cât şi Medvedev „sunt ctitori, şi noi îi judecăm ca pe nişte răufăcători”.
ÎPS Andreicuț (Cluj): „Ne rugăm la Dumnezeu ca acest lucru să se repare”
Mitropolitul Clujului, ÎPS Andrei Andreicuț, susține că ar Biserica Ortodoxă Română (BOR) ar trebui să sărbătorească Paștele în același timp cu țările din Vest, după calendarul gregorian, scrie Cluj24.
Întrebat luni, cu ocazia mesajului și Pastoralei de Paște transmise de la reședința mitropolitană din Cluj-Napoca, despre demersul universitarului clujean Adrian Papahagi, mitropolitul Clujului a răspuns că și-ar dori din tot sufletul să se poată repara calendarul.
ÎPS Andreicuț: „Trebuie să ne aducem aminte că, în 1922, Biserica Ortodoxă Română (BOR) a trecut pe calendarul gregorian și 4 ani s-au sărbătorit Paștele după Pascalia nouă. Constatînd că mai toate țările ortodoxe au rămas cu Paștele pe calendarul vechi, pe calendarul iulian, pentru comuniunea cu ceilalți frați ortodocși, a revenit și BOR la calendarul vechi. Sigur ca am dori din tot sufletul să se poată repara calendarul și apreciem demersul profesorului Papahagi. (…) Patriarhia Ierusalimului este pe stil vechi, iar noi, ortodocșii, sărbătorim Paștele pe stil vechi, dar sfânta lumină la Ierusalim, la aceste Paște, pe stil vechi coboară. Eu cred că și dacă am sărbători pe stil nou, și am fi în comuniune cu țările din Vest, sfânta lumină tot ar coborî, datorită credinței noastre la Paște. Ne rugăm la Dumnezeu ca acest lucru să se repare!”.
BOR: „Un ideal absolut dezirabil, aşa cum este şi firesc, aşa cum a fost şi dorinţa constantă a Sfinţilor Părinţi ai Bisericii creştine primare”
Posibilitatea sărbătoririi Paştelui la aceeaşi dată în toată lumea creştină rămâne una de unitate inter-bisericească, afirmă purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu.
Oficialul BOR apreciază inițiativa „mai multor intelectuali creştini, real şi onest implicaţi în viaţa Bisericii”.
„Posibilitatea şi dorinţa sărbătoririi Paştelui la aceeaşi dată în toată lumea creştină au raţiuni şi justificări depline, rămânând un ideal absolut dezirabil, aşa cum este şi firesc, aşa cum a fost şi dorinţa constantă a Sfinţilor Părinţi ai Bisericii creştine primare. Soluţionarea acestei probleme, care NU este una de natură dogmatică, ci una de unitate inter-bisericească, presupune reînceperea unor consultări între Bisericile Ortodoxe şi decizia unui viitor şi necesar Sinod pan-ortodox”, precizează Vasile Bănescu.
El menţionează că discuţiile s-au purtat „frecvent şi intens” de-a lungul timpului, inclusiv de-a lungul secolului trecut.
„Aşa cum se ştie, BOR a adoptat calendarul îndreptat (corectat) de la data de 1 octombrie 1924. Nu toate Bisericile Ortodoxe au făcut-o însă (Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă a Georgiei şi Biserica Ortodoxă din Macedonia). Ceea ce ridică, desigur, o întrebare: în ce constă concret valoarea fidelităţii faţă de un calendar dovedit ştiinţific ca (actualmente) eronat (rămas în urmă cu 13 zile)? Ceea ce constituie şi cauza majoră a problemei sărbătoririi Paştelui la o dată diferită în lumea creştină apuseană şi cea răsăriteană”, arată Vasile Bănescu.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei completează: „Raţiunea pentru care Bisericile Ortodoxe care au adoptat în mod firesc calendarul corectat au decis totuşi (în 1927) să sărbătorească în continuare (doar) Paştele împreună cu celelalte Biserici refractare la această îndreptare calendaristică a fost şi este încă păstrarea unităţii ortodoxe în jurul celei mai importante sărbători creştine: Învierea Domnului”.
„Este vorba despre o foarte veche discuţie, ale cărei rădăcini coboară chiar înainte de secolul IV, când a avut loc primul Sinod Ecumenic (Niceea, 325) şi care implică în mod normal un acord general. Criteriile fixate la Sinodul de la Niceea din anul 325 pentru calcularea datei Paştilor sunt următoarele:
1. Paştele se va serba întotdeauna duminica (ziua Învierii Domnului);
2. Această duminică va fi cea imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară (20 martie);
3. Când 14 Nisan (din calendarul iudaic) sau prima lună plină de după echinocţiul de primăvară cade duminica, Paştele creştin va fi serbat în duminica următoare, pentru a nu se serba odată cu Paştele iudaic, dar nici înaintea acestuia”.