Așa cum era de așteptat, Curtea Constituțională nu s-a grăbit să discute plângerea premierului Cîțu privind moțiunea de cenzură introdusă de USR-PLUS pe 3 septembrie. Judecătorii CCR au anunțat joi că vor discuta cazul pe 28 septembrie, adică la 3 zile după Congresul PNL în care Cîțu își dispută șefia partidului cu actualul președinte, Ludovic Orban.
Miza moțiunii era foarte mare. Constituțional, aceasta ar fi trebuit deja dezbătută și votată în Parlament, dar PNL și PSD au blocat-o, apoi premierul Cîțu a făcut plângere la CCR, reclamând că semnăturile ar fi ilegale.
Pentru Cîțu, era vital să intre la Congres ca premier al României, adică din postura de persoană care împarte resursele bugetare. Fără această calitate, șansele sale de a fi votat președintele PNL scădeau drastic.
PSD, care oficial declară că vrea să dea jos guvernul Cîțu cu orice preț, ar fi fost pus într-o situație foarte incomodă dacă moțiunea de cenzură ajungea la vot. Social-democrații ar fi avut două posibilități: a) să voteze pentru și să dea jos Guvernul – lucru pe care, în realitate, nu-l doresc; b) să voteze contra, să salveze Guvernul și să fie nevoiți să explice electoratului de ce au făcut asta.
Cea mai bună soluție pentru PNL și PSD a fost cea a blocării moțiunii invocând plângerea depusă pe 8 septembrie la CCR. Avocatul Valeriu Stoica, fost președinte al PNL, a explicat miercuri, într-un interviu acordat Revistei 22, că a existat un pact PNL – PSD pe această temă și că aceste două partide au încălcat grav Constituția României împiedicând derularea moțiunii de cenzură.
G4Media notează un alt paradox: în plângerea depusă la CCR, Cîțu acuză conducerea Camerei Deputaților, adică pe Ludovic Orban, că ar fi depus la Guvern prea târziu comunicarea moțiunii de cenzură. În același timp, în declarațiile publice, același Cîțu îl acuză pe Ludovic Orban că ar fi făcut tot ce poate ca să accelereze procedura în moțiunea de cenzură.