Sunt semne tot mai clare că răbdarea Occidentului față de regimul terorist de la Teheran a luat sfârșit. Ultimele evoluții arată determinarea unor mari puteri militare de a încerca o schimbare spectaculoasă în Iran.
Șase evenimente indică hotărârea SUA și a aliaților săi de a trece la acțiune, dar și faptul că la Teheran se întâmplă ceva:
1. uciderea generalului Qassem Soleimani, personaj-cheie al regimului fundamentalist agresiv din Iran;
2. fuga din țară a unei sportive-simbol, Kimia Alizadeh, singura medaliată olimpică a Iranului, refugiată în Olanda (pe „modelul Nadia Comăneci” la sfârșitul lui noiembrie 1989);
3. izbucnirea unor proteste antiguvernamentale la Teheran;
4. relatarea acestor proteste de către Fars, o agenție de presă cvasi-oficială a statului iranian (văzută ca fiind apropiată Gardienilor Revoluţiei, agenția a publicat și imagini cu manifestanții adunați la Teheran și cu un banner rupt peprezentându-l pe „generalul-martir” Qassem Soleimani);
5. reținerea de către poliția iraniană, pentru câteva ore, a ambasadorului britanic pentru „instigarea protestatarilor antiguvernamentali”;
6. avertismentul transmis Iranului de Donald Trump că Statele Unite nu vor permite „un nou masacru împotriva manifestanților pașnici”;
7. recunoașterea bruscă a doborârii avionului ucrainean de către Armata iraniană (după trei zile de negări vehemente) și modul precipitat în care președintele Hassan Rouhani i-a cerut iertare omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, dar și familiilor îndoliate.
Toate acestea se întâmplă pe fundalul afirmării unui parteneriat tot mai solid al SUA cu Arabia Saudită, marele dușman al Iranului în regiune.
„Arestarea” ambasadorului britanic
Ambasadorul Marii Britanii la Teheran, Robert Macaire, a fost reținut timp de câteva ore, de către poliția iraniană, pentru „incitarea protestatarilor antiguvernamentali”. Acesta a fost ridicat din fața Universității Amirkabir, acolo unde s-au adunat să protesteze circa 1.000 de cetățeni iranieni, majoritatea studenți.
Inițial, agenția Reuters a anunțat, citând agenția iraniană Tasnim, că „un emisar britanic la Teheran” a fost reținut timp de câteva ore pentru „incitarea protestatarilor antiguvernamentali”.
Ulterior, ministrul de Externe de la Londra, Dominic Raab, a precizat că diplomatul britanic care a fost reținut timp de câteva ore de autoritățile din Iran este chiar ambasadorul Marii Britanii la Teheran, Robert Macaire.
„Arestarea ambasadorului nostru la Teheran, fără niciun fundament sau explicație, este o încălcare flagrantă a legislației internaționale”, a declarat Dominic Raab.
Mesajele lui Donald Trump
Președintele american Donald Trump le-a transmis mesaje de susținere protestatarilor iranieni și un avertisment cvasi-războinic autorităților de la Teheran. El a dat de înțeles că SUA nu va permite ca protestatarii să fie „măcelăriți” ca în urmă cu două luni.
Trump și-a expus intențiile prin intermediul unor mesaje postate pe Twitter, atât în limba engleză, cât și persană.
Mesajul pro-manifestanți
„Bravului popor iranian, care suferă de mult timp: sunt alături de voi de la începutul președinției mele și administrația mea va continua să fie alături de voi. Urmărim îndeaproape manifestațiile voastre, iar curajul vostru ne inspiră.”
Mesajul de avertisment
„Guvernul din Iran trebuie să permită grupurilor pentru apărarea drepturilor omului să monitorizeze și să transmită informații de la fața locului cu privire la protestele în desfășurare ale poporului iranian. Nu mai poate exista un alt masacru asupra manifestanților pașnici, și nici o întrerupere a internetului. Lumea se uită.”
Când avertizează că „nu mai poate exista un alt masacru asupra manifestanților pașnici”, Donald Trump se referă la protestele care au avut loc în Iran în noiembrie 2019, pornind de la majorarea preţurilor la carburanţi.
Mișcarea populară din urmă cu două luni a fost reprimată violent, iar bilanțul a fost tragic: peste 300 de manifestanți uciși de forțele de ordine (potrivit Amnesty International) și 7.000 de persoane arestate. La proteste au participat circa 200.000 de oameni.